"Mafia lemnului are legaturi cu lumea politica"

Jurnalul National: Domnule deputat, de ce se spune ca exista trei garzi in Romania: Garda Financiara, Garda de Mediu si Garda Dezideriu?

Garda Dezso: Pentru ca am incercat, incepand din anul 1997, sa lupt impotriva celor care au distrus fondul forestier national si care au dorit sa se imbogateasca in mod ilicit prin defrisarea ilegala a padurilor. Bineinteles ca am cerut interventia Garzii Nationale de Mediu si a Garzii Financiare la momentele respective, in special din alte zone. Pentru ca cei din Harghita nu si-au facut datoria, colaborand cu hotii de paduri.

Cand spuneti "cei din judetul Harghita" la ce institutii va referiti?

Ma refer la Garda Financiara, care pana la inceputul anului 2004 a conlucrat cu indivizi care apar in mai multe dosare ca invinuiti sau inculpati pentru defrisarea ilegala a padurilor, pentru decontari fictive, pentru spalari de bani. Din acest motiv au incercat sa blocheze toate cercetarile in foarte multe cazuri.

Cum au incercat sa blocheze cercetarile? Dati-ne exemple concrete.

Amintesc un singur caz. In 1999, Comisia care se ocupa cu situatia economiei forestiere s-a deplasat in judetul Harghita pentru a verifica cele constatate de mine si de alti membri ai comisiei, plus constatarile facute de o comisie speciala a Ministerului Mediului. Toate institutiile statului au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa-i opreasca acest control si sa sustina pe acei angajati ai ocoalelor silvice, ai directiilor silvice care au contribuit la distrugerea fondului forestier national.

Sa intelegem ca exista un sistem mafiot care are legaturi stranse cu reprezentantii institutiilor statului pe plan local?

Eu l-am intrebat pe subprefectul judetului de la vremea respectiva, care a fost trimis sa lucreze cu aceasta comisie, de ce ii sustine pe acesti oameni. Dansul mi-a raspuns: "Pentru ca ne-au ajutat foarte mult si avem obligatia morala sa-i aparam".

Nu v-a spus in ce sens i-a ajutat: politic, economic...

Nu, nu mi-a detaliat. Am ramas surprins de acest raspuns. Mai ales ca in tot timpul activitatii mele eram stopat de activitatea Prefecturii, a unor membri ai Consiliului Judetean, ca sa nu mai pomenesc primariile, consiliile locale. Intotdeauna am intampinat dificultati in lupta pentru mentinerea integritatii mediului. Cel putin in aceasta zona exista pericolul unei catastrofe ecologice.

Explicati-ne acest termen pe care il folositi, catastrofa ecologica.

Au fost defrisati munti intregi. Aceste defrisari vor contribui la desecarea izvoarelor, in primul rand. Paraiele isi vor schimba cursul, ecosistemul se va schimba. Aceste terenuri nu vor putea fi folosite nici pentru regenerarea plantatiilor, nici pentru agricultura. Ele vor ramane in paragina, nefolosite.

Sa intelegem ca, in ciuda demersurilor dvs. si ale unor institutii centrale, de la Bucuresti, nu s-a reusit stoparea acestui flagel.

Am avut succese partiale, temporare, cand am reusit sa schimbam conducerea Regiei Nationale a Padurilor in anul 1999. Noua echipa insa ducea aceeasi politica. Aveau si ei planul de exploatare a masei lemnoase. Au exploatat fara sa tina cont de posibilitatea de taiere. In anul 2000, dar in special in 2002 am reusit prin infiintarea structurilor particulare si prin retrocedarea padurilor la composesorate (coproprietati) sa stopam acest plan de taiere al Regiei Nationale a Padurilor. Ulterior, a aparut problema padurilor private care trebuiau retrocedate si nu se dorea retrocedarea. Aici, comisiile locale impreuna cu ocoalele silvice au contribuit la distrugerea padurilor intr-un mod foarte bine gandit. As putea sa-i numesc demolatorii vegetatiei forestiere. Acesti oameni s-au imbogatit de pe o zi pe alta. Populatia de rand, care trebuia sa primeasca inapoi terenurile cu vegetatie forestiera, a fost pacalita si batjocorita. Aici, cazul cel mai elocvent este cel privind parcela 209-210 din Gheorghieni. Cand s-a incercat prinderea hotilor prin identificarea urmelor, s-a dat foc padurii, asa incat cercetarea politiei s-a soldat cu autori necunoscuti.

Cei care fura din padurile oamenilor dau foc cioatelor ramase in urma taierii pentru a sterge urmele...

Una dintre situatii este cea in care dau foc cioatelor. Dar sunt cazuri in care cioatele sunt ingropate pentru stergerea urmelor. Vorbim aici de copacii care sunt marcati, pentru ca varsta padurii nu permite taierea. Acestia sunt doborati si cioatelor li se da foc pentru a nu se identifica marcajul.

Domnule deputat, ati fost membru si in Comisia de Economie Forestiera din cadrul Camerei Deputatilor. Presupunem ca ati facut niste analize, niste statistici in cadrul acestei comisii...

Comisia a dovedit ca in judetul Harghita doboraturile de copaci au fost declarate cu patru milioane de metri cubi mai putin fata de cele reale. Sunt si date care dovedesc ca unii dintre cei care se ocupa cu exploatarea masei lemnoase in zona au transportat bustenii fara documente. Aici este si cazul lui Tarata Culita la Tulghes, care a declarat pierdute documentele de insotire. (...) Va pot spune cum s-a procedat cu retrocedarea padurii din parcela 209-210 (zeci de hectare de padure situate la marginea municipiului Gheorghieni - n.n.). Comisia locala de fond funciar a refuzat sa-i puna in posesie pe proprietarii care aveau dreptul la terenuri pe aceasta parcela. Asta s-a intamplat in perioada 1995-1997. Ocolul Silvic Gheorghieni stia ca, pe hartie, aceste paduri sunt retrocedate, dar in fapt nu erau. Articolul 109 din Legea1/2000 prevede foarte clar ca, pana la punerea in posesie efectiva, padurile trebuie sa fie ingrijite, iar paza acestor paduri trebuie facuta de ocolul silvic. Cei de la ocolul silvic impreuna cu clientela lor politica au taiat aceste paduri. In vara anului 2002 au insistat sa retrocedeze padurea cetatenilor. Cetatenii au refuzat sa primeasca inapoi aceasta padure fara o inspectie prealabila de fond, asa cum scrie in lege. Cei de la ocolul silvic au cerut sprijinul Politiei si al Jandarmeriei si i-au pus in posesie pe acesti cetateni prin forta. Problema principala este ca Legea contraventiilor silvice, Legea 31/2000, prevede foarte clar faptul ca, in cazul in care pe terenul proprietarilor sunt gasite cioate nemarcate, acesta plateste paguba si o amenda de la 10 milioane pana la 30 de milioane de lei. Atunci, daca acesti oameni preluau padurea fara inspectie de fond, imediat erau pasibili de amenda. Comisia locala de fond funciar si, bineinteles, ocolul silvic au fabricat aceste documente de punere in posesie in care nu exista nici o paguba, nu exista cioate, pentru ca oamenii sa preia astfel padurile defrisate deja.

Arhiva pierduta

La nivelul Comisiei de Economie Forestiera s-au obtinut date care sa permita calcularea prejudiciului la nivelul judetului?

In judetele Harghita si Covasna s-a ajuns la un prejudiciu de sase miliarde de dolari in perioada 1995-1999.

In patru ani s-au facut defrisari de 6 miliarde de dolari?

Au contribuit si doboraturile de vant. Doboraturile nu au fost declarate asa cum ar fi trebuit. Firmele-capusa care au apartinut angajatilor ocoalelor silvice s-au bucurat de toate privilegiile de exploatare a masei lemnoase in mod preferential si ilegal. Controlul Departamentului de Control al Guvernului de la acea vreme, condus de domnul Grecea, numeste clar aceste firme-capusa prin care s-a sustras masa lemnoasa.

Bun, si aceste date ale Comisiei de control nu au fost inaintate Parchetului?

Ele au fost prezentate Parlamentului, care a hotarat ca Guvernul si Ministerul Mediului sa ia masuri pentru actinea penala si trimiterea vinovatilor in judecata. Dupa stiinta mea, aceste documente s-au pierdut in Parlamentul Romaniei.

Cum s-au pierdut? Nu sunt arhivate?

Dupa doi ani am incercat sa dau de urma acestor documente, si nu am reusit. Nu sunt arhivate. Le-am cerut in mod oficial si mi s-a spus ca s-au ratacit. Inseamna ca toata aceasta activitate de control a Parlamentului, a Ministerului Mediului si a Guvernului a fost de prisos. La toate aceste dosare la care au muncit toate institutiile de control ale statului s-a dat neinceperea urmaririi penale. Deci au creat un prejudiciu imens la nivel national. S-au facut la vremea respectiva controale in judetele Caras-Severin, Gorj, Maramures, Bistrita, Suceava.

Practic, toata munca acestei comisii care constata prejudicii in toate aceste judete s-a evaporat.

Da, asa este. Eu as avea si o propunere: mai bine sa nu mai existe aceste echipe de control, ca nu are nici un rost. Degeaba vorbim de controale daca concluziile se musamalizeaza si dovezile se pierd.

Am vazut ca aveti zeci de interventii parlamentare care privesc mafia lemnului si ilegalitatile comise de acest sistem mafiot. Printre altele am vazut ca ati pledat pentru infiintarea ocoalelor silvice private.

Am facut asta, pentru ca stiam ca privilegiul Regiei Nationale a Padurilor trebuie demontat. Am avut unele succese in anul 2002. S-au infiintat atunci trei ocoale private in judetul Harghita care, dupa parerea mea, lucreaza destul de corect. Dar legislatia nu este adecvata. Trebuie sa ne zbatem cu angajatii Ministerului Agriculturii. Tot timpul am incercat sa-i convingem ca este nevoie de schimbarea legislatiei. Am avut foarte multe initiative privind blocurile cu foile de insotire, ca sa se poata controla traseul masei lemnoase de la exploatare pana la prelucrare. Adica, din padure pana la gater. Tot timpul am fost blocat.

Cum se opereaza cu blocurile astea in mod ilegal?

Daca cineva e prins asupra furtului, are posibilitatea, potrivit legii, sa faca rost de un document de insotire a marfii in 48 de ore si sa dovedeasca faptul ca totul e legal, desi a fost prins in flagrant. Ulterior, el poate musamaliza tot furtul. Din acest punct de vedere este o legislatie inadecvata. In anii 2002, 2003 si inceputul anului 2004 am reusit sa colaborez cu Ministerul Agriculturii, dar a fost o colaborare foarte anevoioasa. Am incercat sa discutam pe marginea Legii regimului silvic si gospodaririi padurilor. Am primit ajutor din partea domnului Vladimir Strambu, care este cel mai bun specialist in domeniul legislatiei silvice. Am reusit sa scoatem aceasta lege. Insa legea mea anterioara (cea referitoare la regimul silvic si gospodaririi padurilor) se referea la padurile si din fondul forestier, dar si din afara acestuia. Din pacate, la presiunea unor deputati, a trebuit sa renunt la aceasta idee.

Ce deputati au facut presiuni ?

Marian Ianculescu. Era deputat PSD. E cunoscut sub numele de regele silvicultorilor. A trebuit sa renunt la padurile din afara fondului forestier, adica la fanetele impadurite, si a trebuit sa modific legislatia numai in ceea ce priveste fondul forestier. 500.000 de hectare din afara fondului forestier, mare parte a fost folosita in campania electorala din 2004.

Care era motivatia pentru scoaterea pasunilor din aceasta lege?

Mi s-a spus ca, altfel, legea nu trece. Mi s-a spus ca va fi o alta lege care se va ocupa cu terenurile din afara fondului forestier, o lege separata, care trebuie foarte bine aprofundata. Am avut atunci sustinerea guvernului, dar de fapt era o sustinere foarte labila.

Ce efect a avut scoaterea din prevederile legale a suprafetelor de teren impadurite din afara fondului forestier?

Au spus ca acolo nu e nevoie de amenajamente, nu trebuie tinut cont de posibilitatea de taiere. Aceste paduri din afara fondului forestier puteau fi taiate in voie. Foarte multe primarii s-au folosit de acest lucru si s-au imbogatit.

Sa revenim la legea prin care cetatenii trebuia sa fie improprietariti cu paduri. S-au facut asociatii, ocoale silvice private, composesorate. Chiar aici, la dvs. in teritoriu, foarte multi cetateni ni s-au plans ca s-au trezit in diferite astfel de asociatii private de proprietari de padure, fara sa li se ceara voie sau fara sa semneze un act de adeziune. Padurea le-a fost astfel exploatata fara a primi nici un fel de despagubire.

Aici, in zona, sunt doua situatii foarte elocvente. Unul este cel din comuna Lazarea, unde pur si simplu s-a furat padurea persoanelor fizice de cele doua asociatii fictive (Asociatia proprietarilor de padure din Lazarea si Asociatia "10 brazi" - n.n.) , care nu aveau nici un drept sa faca acest lucru. Degeaba se preciza in nota Garzii Nationale de Mediu ca punerea in valoare a masei lemnoase sa se faca pe proprietar. S-a afirmat ca din cauza doboraturii nu se poate. Dar, cand a avut loc doboratura, padurea sanatoasa din jur a fost taiata. Sub pretextul acestei doboraturi s-a taiat masiv padurea sanatoasa. In Ciumani, fostul primar al comunei a organizat o asociatie si cetatenii care urmau sa fie pusi in posesie ca persoane fizice, au fost pusi in posesie ca asociatii.

Asociatia putea dispune dupa bunul plac de padurea cetateanului, desi de drept nu-i apartinea.

Exact. Am solicitat nenumarate controale, dar nici unul nu a dat rezultate, pentru ca la fata locului cei care trebuia sa faca dreptate au fost influentati de factorii locali.

Oamenii cu care am vorbit noi cat am stat la Gheorghieni ne-au lasat impresia ca s-au intors in epoca iobagiei. Ne-au lasat impresia ca sunt niste iobagi exploatati de autoritatile locale si de grofii lemnului. Oamenii au documente care certifica faptul ca sunt proprietari pe aceste paduri si in loc sa-si primeasca drepturile, dimpotriva, li se cer bani sub forma de amenzi. Unde este sincopa? Exista grupuri de interese care sa poata sa influenteze aceste autoritati?

In Ciumani, spre exemplu, comandantul Politiei Harghita a trebuit sa dea ordin de doua ori ca faptele sa fie cercetate corect si sa se respecte legalitatea.

Sa intelegem ca exista si o disolutie a autoritatilor statului?

Eu cred ca sunt unii politisti care nu au ce cauta in politie. Acest lucru il spun cu rezerva ca, in judetul Harghita, noul comandant al Politiei este un om cinstit, care incearca sa lupte impotriva mafiei lemnului. Insa nu-i poate schimba pe toti angajatii din subordinea lui.

Da, dar, pe de alta parte, oamenii se plang ca mor cu dreptatea in mana in fata instantelor, la Judecatorie, la Tribunal, ca infractorii nu sunt pedepsiti.

As putea mentiona aici cazul unor infractori care s-au laudat ca au scapat basma curata din instanta. Acestia sunt folositi de marii afaceristi.

Sa intelegem ca marii afaceristi le asigura acestora protectia in fata instantei?

N-as discuta aici despre competentele instantelor, dar sunt oameni care au venit la mine cu dosare atat de clare, care nu au fost solutionate corect. Legile sunt blocate de Procuratura.

Accident suspect

Stim ca ati fost victima uni accident de masina. A fost un accident provocat?

Din expertiza tehnica facuta dupa accident au rezultat deficiente la sistemul de directie al masinii. Eu am banuit ca a fost provocat de mafia lemnului. Mergeam normal cu masina, in linie dreapta si brusc m-am trezit ca masina vireaza stanga. M-am rostogolit pe terenul de fotbal al localitatii. Am fost ranit destul de grav. Am stat in spital vreo doua luni. Am avut probleme cu coloana. Politia a venit sa semnez actul de constatare cand eram pe masa de operatie. Nici n-am stiut ce semnez, ca eram sub anestezie.

Considerati ca aici in Gheorghieni exista probleme majore in ceea ce priveste activitatea Parchetului?

Ma deranjeaza faptul ca sunt unele dosare in care hotul recunoaste ca a furat, exista act de constatare in acest sens, iar Parchetul da neinceperea urmaririi penale. Si, in general, exista aceasta obisnuinta de tergiversare a cazului pana cand se pierd probele. Eu inteleg independenta magistratilor, dar nu pot da solutii contrar legilor tarii. As vorbi si despre controlul parlamentar. Rolul Parlamentului nu este luat in seama. Toate initiativele parlamentare care incearca sa creeze un cadru legal in favoarea cetateanului nu sunt luate in seama. Institutiile statului ar trebui sa se sesizeze in urma acestor controale parlamentare, care se fac cu specialisti din ministere. Or, nu se intampla acest lucru, desi constatarile sunt facute, repet, de specialisti. Comisia de abuzuri din care fac parte coordoneaza numai aceste controale. Eu nu lupt impotriva unor persoane, ci impotriva fenomenului infractional.

De noua ani, de cand sunteti parlamentar, ati tras niste concluzii. Exista o legatura intre lumea politica si acest sistem mafiot?

Sigur. Procuratura este manipulata politic. Aici se opresc toate cazurile, nu merg mai departe pentru a fi solutionate.

S-a incercat excluderea dvs. de pe scena politica?

Da. UDMR nu prea m-a vrut, dar populatia m-a votat.

Daca ar fi sa structuram acest sistem mafiot, am putea spune ca exista, pe de-o parte, marii afaceristi care exploateaza si prelucreaza masa lemnoasa; ajungem la Parchet, care le asigura o anumita protectie fata de faptele comise, se da celebrul NUP; procurorii, la randul lor, au o anumita protectie politica, ajungandu-se pana la ministere pentru a fi pastrati in functie. Gresim?

Este adevarat. As completa cu reprezentantii consiliilor locale, care sunt si ei in aceasta structura. Foarte multi primari din zona sunt interesati de afacerile cu lemn din zona, direct sau indirect. Acest sistem functioneaza foarte bine. Cel mai periculos este faptul ca cei care vin in controale ori sunt incompetenti ori sunt corupti. Musamalizeaza situatia plantatiilor.

Am descoperit cazuri flagrante, exista rapoarte ale Garzii Financiare, ale Garzii de Mediu, care nominalizeaza persoane cu fapte comise, pedepse care ar trebui sa li se dea. Toti acesti oameni sunt liberi. Ii regasim intr-un cartier select din Gheorghieni, plin de vile. Este frapanta aceasta diferenta sociala dintre cei care fura si-si fac palate si oamenii care-si cauta dreptatea si mor in saracie. Desi exista dovezi clare, oamenii astia nu sunt pedepsiti de lege. De ce nu incercati sa faceti cunoscute aceste dosare ministrului Justitiei si asa mai departe?

De nenumarate ori am vorbit cu domnul Botos. Am adresat scrisori deschise domnului Tariceanu, ministrului Flutur, am avut nenumarate interpelari in Parlament. Am primit raspunsul: "Lasati justitia sa-si faca datoria".

Puteti sa ne explicati fenomenul prin care oamenilor simpli li se fura padurea?

De la retrocedarea padurilor incepe totul. Adesea, cetateanului nu i se retrocedeaza padurea daca nu o vinde unui grup de interese. Padurile se cumpara la zece milioane sau patruzeci de milioane hectarul, pe cand cel care exploateaza scoate un miliard. Merg la oamenii neputinciosi, care traiesc de pe o zi pe alta. Oamenii sunt amenintati ca oricum li se va taia padurea. Si atunci se aleg si cu padurea taiata si cu pagube de platit, pentru ca s-a taiat ilegal si, in plus, trebuie sa plateasca si regenerarea padurii.

DEZASTRU. Defrisarile masive au afectat grav ecosistemul din bazinul Gheorghieni

ACCIDENTUL
"Mergeam normal cu masina si brusc m-am trezit ca masina vireaza stanga. M-am rostogolit pe terenul de fotbal al localitatii. Am stat in spital vreo doua luni. Din expertiza tehnica au rezultat deficiente la sistemul de directie al masinii. Eu am banuit ca a fost provocat de mafia lemnului"

IMIXTIUNI
"Procuratura este manipulata politic. Aici se opresc toate cazurile, nu merg mai departe pentru a fi solutionate (…) Ma deranjeaza faptul ca sunt unele dosare in care hotul recunoaste ca a furat, exista act de constatare in acest sens, iar Parchetul da neinceperea urmaririi penale" - Garda Dezso, deputat UDMR