Mihai Tănăsescu - Economia Romăniei văzută de la FMI

In primul interviu acordat după numirea ca senior advisor la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu analizează pentru Jurnalul Naţional riscurile şi potenţialele probleme din economia romănească.

Banul public se cheltuieşte accelerat

"Creşterea pensiilor trebuie să fie sustenabilă"

Creşterea pensiilor nu poate ţine pasul cu majorarea foarte rapidă a salariilor, iar autorităţile cheltuiesc banii publici intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe şi actual senior advisor al FMI pentru Romănia, analizează pentru Jurnalul Naţional riscurile şi potenţialele probleme din economia romănească.

• Jurnalul Naţional: In urmă cu două luni aţi renunţat la politică şi aţi schimbat fotoliul de parlamentar cu cel de senior advisor la Fondul Monetar Internaţional. Cum se vede economia romănească din postura de senior advisor FMI, departe de ţară şi de luptele şi interesele politice?

Mihai Tănăsescu: Ca membru al board-ului directorilor executivi ai FMI, am avut oportunitatea să analizez situaţiile economice din mai multe ţări, printre care şi ţări din regiunea Romăniei, cum ar fi Ungaria. Aş putea spune că, la nivel global, economiile ţărilor emergente sunt cele care asigură dinamismul creşterilor economice la nivel mondial. In acelaşi timp, stabilitatea economică şi nivelul calitativ sunt imprimate de ţările dezvoltate. Această contradicţie face ca astăzi cea mai mare dezbatere in cadrul FMI să fie legată de modul in care noile state emergente işi vor mări rolul şi influenţa in această lume aflată in proces de globalizare. Este posibil ca acest lucru să poată fi realizat prin mărirea cotei de participare. Dezbaterea este departe de a fi finalizată. Discuţia principală se poartă in jurul modului de calcul al puterii fiecărui participant, plecănd de la ponderea diferiţilor indicatori in formula de calcul. Acest subiect va fi dezbătut şi in luna octombrie cu ocazia Reuniunii Anuale a FMI şi a Băncii Mondiale.

Vizită FMI in toamnă

Economia romănească este un subiect discutat in ultima perioadă, deoarece pregătim misiunea FMI din această toamnă. Comentariile cele mai importante au legătură cu sustenabilitatea politicilor care vor fi implementate şi care vor constitui baza pentru elaborarea bugetului pentru 2008. Discuţiile de acasă pe temele ştiute (pensii, salarii etc.) au fost şi aici analizate şi urmează ca, in toamna acestui an, să fie făcute unele recomandări.

• In ultimul raport trimestrial asupra inflaţiei, BNR atrage atenţia că ne confruntăm cu patru mari riscuri: politica veniturilor, politica fiscală, deficitul de cont curent şi evoluţiile inregistrate pe piaţa agroalimentară. Ce ar trebui făcut pentru a se evita aceste riscuri?

Raportul BNR trebuie privit drept un exemplu de responsabilitate a unei instituţii importante a statului. De la 1 ianuarie 2007, BNR a devenit membră a BCE, şi atribuţiile sale sunt legate in principal de menţinerea stabilităţii financiare a unei ţări, precum şi de consolidarea mecanismelor pentru procesul de dezinflaţie. In consecinţă, BNR a devenit un fel căine de pază al economiei romăneşti. Banca centrală are rol de prevenire şi atenţionare asupra eventualelor riscuri economice. Precizarea unor riscuri ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă in urma căruia politicile publice ar trebui modificate.

Desigur, politica veniturilor este cea mai importantă. La jumătatea anului, volumul total al veniturilor statului este indeplinit in proporţie de 98%, cu aproximativ 0,6% din PIB mai puţin. Aceste cifre produc ingrijorare, pentru că, in ultima perioadă, cheltuielile publice au crescut semnificativ, iar tendinţa este una de accelerare a cheltuirii banului public. In acelaşi timp, observăm in cadrul administraţiei publice o tendinţă de creştere rapidă a cheltuielilor de personal (peste 7% din PIB). BNR este nevoită să tragă un semnal de alarmă foarte serios pe această temă. Din nefericire, riscurile acumulate in ultimul timp au făcut ca semnalele de alarmă să se inmulţească. Există soluţii care ar trebui incluse in bugetul pe 2008: o consolidare fiscală mai accentuată, printr-o politică a cheltuielilor mai prudentă, cu un deficit fiscal căt mai redus şi o creştere a incasărilor bugetare, poate să conducă la stoparea declinului fiscal actual.

Creşterea salariilor favorizează importurile

• Creşterea salariilor este un alt risc asupra căruia BNR a atras atenţia. Un proces de aliniere a salariilor la nivelul UE pare totuşi inevitabil. Căt de riscantă este majorarea salariilor pentru ţinta de inflaţie a BNR?

După 2004, cănd cele zece ţări est-europene au intrat in UE, s-a constatat o tendinţă accentuată de creştere a veniturilor tuturor salariaţilor. A fost o tendinţă normală. Acelaşi lucru s-a petrecut şi in Romănia.

Problema nu o reprezintă creşterea veniturilor dacă aceasta ar fi corelată cu creşterea productivităţii muncii. După şase luni, in industrie, creşterea de productivitate este de peste 10%, ceea ce este foarte bine, numai că veniturile au crescut de două ori mai mult. Acest lucru are consecinţe negative asupra competitivităţii produselor romăneşti, scăzănd exportul şi favorizănd importurile. Problema majoră a Romăniei o constituie necorelarea producţiei interne de bunuri şi servicii cu cererea in continuă creştere a populaţiei. De fapt, este o neconcordanţă intre ceea ce oamenii doresc şi ceea ce li se oferă. Cred că problema se poate rezolva prin indreptarea politicilor publice către diminuarea decalajului dintre cerere şi ofertă, lucru posibil prin diversificarea ofertei. Pănă atunci, cred că soluţia pentru menţinerea echilibrelor depinde de implementarea unor politici fiscale şi comerciale tari.

Stabilitatea forţei de muncă este altă problemă majoră. Ea se va amplifica o dată cu diversificarea ofertei, iar aici, structurile patronale au o responsabilitate foarte mare.

• In aceste condiţii, are Guvernul bani pentru a susţine creşterea pensiilor?

Ajustarea veniturilor celei mai devaforizate categorii sociale reprezintă o măsură corectă. Dar atunci cănd o măsură de acest gen este implementată trebuie să iţi refaci priorităţile de cheltuieli publice in aşa fel incăt o măsura bună să nu afecteze stabilitatea financiară a ţării. Cred că fundamentul unei asemenea măsuri trebuie să fie sustenabilitatea ei pe termen mediu şi lung. Dacă acest fundament este indeplinit, atunci aplicarea ei va da roade. Din păcate, tendinţa de creştere foarte rapidă a salariilor nu va putea să ţină pasul cu creşterea in acelaşi ritm a pensiilor, ceea ce va face ca punctul de pensie să nu se majoreze substanţial, avănd in vedere modalitatea de calcul actuală. Pensiile se vor mări, dar punctul de pensie va rămăne la aproximativ aceleaşi dimensiuni. Atăt timp căt bugetul de pensii rămăne echilibrat, această creştere este sustenabilă. Dacă insă procesul va crea deficite publice mari, atunci intreg sistemul va trebui să fie modificat.

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

Pensiile private trebuie să fie credibile

• Va reuşi sitemul de pensii private să acopere, in timp, deficitul din sistemul pubic de pensii?

Lucrul cel mai important este să nu se acumuleze aşteptări care nu pot fi susţinute, fiindcă in aceste condiţii se creează neincredere in sistem şi in instituţii. Important este ca acest nou sistem să aducă pentru viitorii pensionari beneficii la pensia publică in următorii 20-25 de ani. Implementarea sistemului in Romănia trebuie să ţină cont de greşelile ţărilor vecine pentru a preveni astfel de rezultate.

Să nu uităm că in prezent avem mai mulţi pensionari decăt contribuitori. In al doilea rănd, in următorii cinci ani, peste 2% din PIB din veniturile bugetului de pensii vor fi transferate către cel privat. In al treilea rănd, reducerea CAS cu şase puncte procentuale in 2008 va duce la o diminuare a veniturilor din sistem. Toate acestea trebuie atent corelate cu majorarea pensiilor. De asemenea, trebuie avut in vedere că locurile de muncă nou create nu vor acoperi decalajul dintre contribuitori şi pensionari. Sustenabilitatea sistemului reprezintă cel mai important lucru. Dacă se iau in considerare toate aceste elemente la fundamentarea unei decizii, atunci lucrurile vor evolua in direcţia corectă.