x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Patapievici - "De discernamant e nevoie atata vreme cat suntem vii"

0
19 Noi 2004 - 00:00

INTERVIU
Horia Roman Patapievici lanseaza o noua provocare sub forma cartii "Discernamantul modernizarii", aparuta la Editura Humanitas.

Horia Patapievici lanseaza provocarea "Discernamantul modernizarii" Horia-Roman Patapievici propune publicului un nou subiect de dezbatere: "Discernamantul modernizarii", un volum editat la Editura Humanitas, ce contine sapte conferinte ale autorului. Dedicatie? Cititorilor care au interese de cunoastere dincolo de profesiile lor.
MIRUNA MIHALCEA

Click pentru a mari imaginea
RATIUNE. Horia-Roman Patapievici, "pledand" pentru necesitatea discernamantului in tot si in toate
Autorul unui mesaj pentru toti cei interesati. Cititorul n-are nevoie de nici un set de informatii anterioare ca sa participe la dialogul propus. Nu trebuie decat sa fie inteligent, sa aiba bun-simt si sa arate interes fata de problemele in discutie. Ce castiga daca citeste cartea? Responsabilitate fata de propriile optiuni. Ce pierde? Isi pierde naivitatea.

Jurnalul National: De ce era nevoie de un discernamant al modernizarii?
H.-R. Patapievici: Primul raspuns este ca trebuie sa avem discernamant in privinta a tot ce ne-nconjoara. Al doilea, ca modernizarea pune urmatoarea problema dramatica: intrucat inovatiile sunt foarte rapide, trebuie sa te acomodezi cu o oferta foarte mare. Intrebarea pe care ti-o pui e: "Daca aleg cutare inovatie, e clar ce castig. Dar ce pierd?". Si trebuie sa fac un bilant intre ce pierd si ce castig. De aceea e nevoie de discernamant. La fel e si cu optiunile vietii individuale. E ca-n cazul urmator: sunt indragostit de fata A, imi place foarte mult fata B si sunt casatorit. Am o problema. Daca adopt principiile traditionale ale moralei, optiunea e simpla. Imi pun pofta-n cui in privinta fetei care doar imi place, renunt la fata de care sunt indragostit si adopt legea fidelitatii in casnicie. Prin urmare, de discernamant e nevoie in permanenta, si anume cat suntem vii.

Si care ar fi instrumentele si mijloacele de care se serveste un asemenea proces?
Instrumentul este facultatea numita discernamant, care nu se preda nicaieri. Profesorii nu mai vorbesc despre ea. Inainte se preda lucrul asta. Dar implicit se vorbeste despre el. In momentul in care ti se spune, bunaoara, ca poezia "Luceafarul" este o capodopera. Sau ca "Dupa melci" a lui Barbu e o capodopera. Daca simti ca aceste poezii sunt extraordinare, ti-ai format un gust. Adica un discernamant privitor la valorile maxime. Daca reusesti sa deosebesti intre lucrurile inalte si cele joase, ai discernamantul intre inalt si jos. Daca reusesti sa intelegi de ce Cosbuc si Blaga sunt fundamentalmente diferiti, desi ambii scriu minunat, atunci ai capatat discernamantul gustului estetic. Care se formeaza prin faptul ca profesorii de literatura constant spun: "Asta e o poezie buna, asta e foarte buna, iar asta e de-a dreptul geniala". Ei bine, nimeni nu ne-nvata cum sa deosebim lucrurile care ne sunt utile si pe care trebuie neaparat sa le adoptam si cele care sunt doar "altceva".

Am dat pe mere ce am luat pe pere

Ce pierde si ce castiga romanul care incearca sa se modernizeze?
De-ndata ce comunismul a intrerupt procesul modernizarii inceput in stilul pasoptistilor, ne-am trezit ca avem o modernizare esuata. A-nceput atunci alt soi de modernizare, "cu forta", caracterizata de industrializarea fortata, de smulgerile oamenilor de la sate si aducerea lor la periferiile oraselor in camine de muncitori s.a.m.d. Ne-am pomenit deci cu un hibrid. Dupa ’89 ne racordam din nou la sursele modernizarii, dar ei intre timp n-au stat pe loc. Deci noi avem asa: o modernizare care este cea de-acum in Occident si-n Statele Unite ale Americii; avem conflictul intre globalizarea sustinuta de americani si perspectiva europeana, mai retrasa; avem mortul din debara, care este mostenirea comunista. Avem deci o modernizare intrerupta. E foarte complexa situatia noastra.

De ce alegem sa ne "integram" centrului, Uniunii Europene?
Sigur ca-n contextul asta, centrul e definit in functie de purtatorul modernitatii. Pentru noi, Uniunea Europeana e interesanta din doua motive: politic, tine de istoria noastra cu fosta Uniune Sovietica, cu spatiul comunist si asa mai departe. Deci vrem sa ne integram pentru a scapa de urmarile acestui trecut nefast. Dar din punctul de vedere al modernizarii, unul dintre centrele ei este acolo. Un altul este in Statele Unite. Altul este tipul de capitalism care se face in zona Pacificului, in Japonia, Coreea de Sud, China si tarile din zona aceea. Sunt cel putin trei centre de modernizare azi. Si noi ne raportam mai mult la Europa pentru ca suntem mai aproape si traditiile noastre culturale sunt acolo…

Deci alegem sa ne modernizam pe "schelet" traditional?
Si modernizarea are o traditie a ei si noi ne recunoastem in ea. Este implacabilul curent de globalizare care vine dinspre SUA si dinspre pietele Asiei de care am vorbit.

Actiunea, varianta optima

Ce a devenit cultura romaneasca? In ce directie se indreapta? Se-mparte intre mostenire si imprumut? Intre traditie si modernitate?
Cultura romaneasca este intr-un fel destul de nepregatita sa-nteleaga procesele care se petrec cu ea, pentru ca oamenii nu stiu inca sa dialogheze. Toti ar trebui sa intelegem ca se-nfrunta traditionalistii cu modernistii, cum era in perioada interbelica la noi. Se-nfrunta modernistii "orbi" cu cei care pretind un discernamant al modernizarii, altfel spus, sa ne integram, dar s-o facem cu ochii deschisi si-n cunostinta de cauza. Sa intram in globalizare, insa fara sa renuntam la ceea ce suntem. Prin urmare, in ce directie se indreapta? As spune ca directia in care ne vom indrepta noi, fiecare-n parte. Mesajul meu este ca trebuie sa gasim un limbaj de discernamant. E exact ca-n procesul de negociere a capitolelor de integrare. Trebuie ca fiecare sa fie dezbatut in functie de posibilitatile pe care le-avem si-n functie de interesele noastre. Adica, modernizarea nu e un fel de decret de la Dumnezeu! Unele elemente ale modernitatii convin, altele nu. Bunaoara, daca vrei sa reduci America la cultura de tip hollywoodian, poti s-o faci, dar ratezi intelegerea.

Cum putem depasi decalajul de "modernitate" dintre noi, periferia, si America, centrul?
Raspunsul meu este urmatorul: aceeasi intrebare se pune francezului din provincia franceza, se pune americanului din MidWest. Avem o problema similara. Americanul din MidWest se raporteaza la fel la Coastele de Est sau de Vest precum noi ne raportam azi la Occident sau la America insasi. Prin urmare, problema centru-periferie, care-i o problema spatiala, noi fata de UE, noi fata de SUA, se pune in felul urmator: fiecare societate supusa procesului de modernizare face un raport intre centrul ei - motorul - si celelalte paturi sociale, care sunt remorca modernizarii si care fac eforturi sa se modernizeze.

Europa trece pe locul doi, in favoarea Americii, la capitolul modernitate. Ce schimbari se produc in mentalitatea celor depasiti? Si-au reevaluat pozitia sau ignora noua ordine?
Uite reactia Frantei. E o reactie de mare putere mondiala care nu mai e o mare putere mondiala si, in consecinta, politica lor de "Gica-contra" pe care o au fata de America. Acum s-au aliat cu nemtii si au o politica clara de "Gica-contra" fata de tot ce propune SUA. Schimband ce-i de schimbat, ei se comporta exact cum se comportau traditionalistii romani in perioada interbelica. Orice modernizare, pentru ca era adusa de occidentalizati, era intampinata cu un "nu" hotarat. Dar n-au ce sa faca si-si vor reevalua pozitia, pentru ca nu poti ignora realitatea. Noi traim toti conectati.

Franta, Germania si Japonia, traditionale

Dati-ne exemple de tari "traditionaliste" in esenta, care au inteles mai bine procesul de modernizare. Care au ales sa-si adapteze cultura, nu sa o copieze.
Un exemplu de tara "traditionalista" este Germania. E o tara care a ramas in structura ei foarte rural-medievala. Si-au pastrat landuri, parlamentele de land, e o federatie pentru ca a refuzat sa se unifice statal, asa cum Franta a facut-o in secolul XVIII, dupa Revolutia Franceza. O unificare iacobina, cu forta, in care toate provinciile au fost obligate sa se puna la nivelul centrului, iar centrul a dictat reguli pentru toata lumea, calcand in picioare orice particularitate regionala. Secole dupa Revolutia Franceza, in Franta nu se putea vorbi limba bretona. Acum se poate, dar a trecut mult. In timp ce Germania s-a modernizat pe structuri traditionale. Asta e un exemplu de modernizare adaptata reusita. Iar azi, mai degraba modelul german, federal, este atractiv si nu cel iacobin francez. Un alt exemplu de tara "traditionalista" este Japonia. Capitalismul ei este cel mai globalizat si ferm cu putinta, iar structurile culturale ale societatii isi mentin atasamentul fata de valorile traditionale. Sigur ca exista un tineret foarte cosmopolit, dar exista o oferta plurala. Societatea n-a fost fortata sa se unifice cultural printr-un decret care vine "de sus".

Exista pericolul ca, la sfarsit, cititorul lucid sa se simta frustrat, speriat de perspectiva unui esec in incercarea de se moderniza?
Da, exista tari care si-au ratat procesul de modernizare. Si cel mai frapant exemplu este Egiptul. Siria, Irakul, Iranul, tarile musulmane, cele mari, importante, si-au ratat modernizarea. Iar fundamentalismul de azi este oferta pe care societatea a primit-o datorita acestui esec. Pentru ca daca ne uitam la anii ’50 si ’60 si chiar inceputul anilor ’70 o sa vedem ca in societatile musulmane existau fundamentalisti. Dar nu era un curent popular. El devine asa numai dupa ce se consemneaza un esec al modernizarii. Prin urmare, modernizarea unei tari se poate rata. Iar efectele sunt dezastruoase. Noi acum asistam la un conflict intre niste tari care au reusit modernitatea si unele care au esuat-o. Asta-i fundamentalismul religios.

SAMBATA, 20 NOIEMBRIE 2004 JURNALUL NATIONAL
Click pentru a mari imaginea
"Ca oricare alt autor, doresc sa comunic o serie de reflectii personale. In al doilea rand, sper ca volumul sa contribuie la reinfiriparea dialogului. In al treilea rand, sper ca aceasta opozitie falsa intre modernism si traditionalism sa se resoarba in favoarea a ceea ce Sorin Antohi a numit "a treia cale": intre cei care vor sa ramana autohtonisti si cei care vor sa copieze totul se afla grosul societatii, oamenii normali, care n-au nici fanatismul izolarii, nici pe cel al copierii." Ei inteleg limpede ca nu e anormal nici sa respingi anumite lucruri care vin din Occident, daca o faci cu cap si cu argumente, si nici sa le respingi pe altele care vin din fondul traditional si care pur si simplu si-au pierdut actualitatea, care "si-au trait traiul si si-au mancat malaiu’". Horia-Roman Patapievici recunoaste ca nu a fost de la inceput constient de faptul ca procesul modernizarii trebuie insotit de un discernamant interior. Pe vremea in care autorul tinea conferintele nu-si facuse un scop din a le aduna la un moment dat sub denumirea "Discernamantul modernizarii". Si totusi, cum s-a nascut ideea asta? Simplu. In urma experientei intalnirii cu Occidentul, a confruntarii cu oamenii si ideile de acolo, si nu in ultimul rand a traiului intr-o societate ca a noastra, care tocmai ce-a descoperit libertatea si pluralismul politic. Incetul cu-ncetul.



ROMANIA INCAPATANATA
Patapievici distinge doua tipuri de zone, respectiv indivizi, refractari la procesul de modernizare in spatiul romanesc. Pe de o parte, zona nationalista, care, asa cum se vede limpede, si-a pierdut din vlaga de la-nceputul lui ’90 si, pe de alta parte, o zona refractara prin ea insasi. Problema agricola, de exemplu. Cum se va moderniza agricultura romaneasca? "Cred ca inca nu avem o solutie la asta si problema pentru noi este stringenta, pentru ca foarte mare parte din populatia tarii continua sa traiasca inca la tara. Noi toti, cum se spunea odinioara, suntem la prima sau la a doua generatie, din opinca." Insa, spune Patapievici, modernizarea acestei zone nu trebuie realizata in mod brutal. "Ar fi pacat ca populatia de la sate sa fie una de "sacrificiu"." Asadar, refractarii sunt de doua tipuri: cei care se opun in mod constient modernizarii sau globalizarii, exemplu nationalistii, dar sunt si cei care structural sunt refractari, pentru ca pentru ei trebuie rezolvata problema discernamantului: la ce renuntam si ce pastram?

OCCIDENTALIZARE VS MODERNIZARE
Da si nu. Modernizarea inseamna occidentalizare intr-un prim moment. Pentru ca s-a nascut in Occident. Intr-o zona relativ restransa a lui. Apoi, in momentul doi, nu mai inseamna. De ce? "Pentru ca modernizarea este un sistem universal care si-a pierdut legatura cu originile lui, de indata ce s-a autonomizat: capitalismul, statul de drept, spiritul stiintific, toate astea sunt perfect autonomizate. Exemplul standard este nasterea stiintei moderne a naturii. Apare in nordul Italiei prin Galileo Galilei, apoi in Franta lui Descartes si in Anglia lui Newton. Fiecare reprezentant cu varianta lui.

Pentru noi, astazi, stiinta moderna se face la fel si la Tokyo, si la Washington, si la Bucuresti. Nu mai e in nici un fel determinata de origini. Capitalismul mai e legat de etica protestanta a muncii?! S-a uitat de mult…" Oriunde-n lume capitalismul se face la fel, bineinteles, cu diferite nuante.

Teza pe care o propune autorul e urmatoarea: ca modernitatea este un dispozitiv universal. Indiferent cine-a inventat-o initial, ea poate fi aplicata cu succes in orice parte a lumii, cu conditia de a respecta anumite principii.

"DILEMA" ELITEI

"Stii care-i paradoxul cu mine? Mi s-a lipit eticheta de elitist pentru ca am facut elogiul elitei. Insa nimeni n-a fost atent cum am definit elita. Pentru mine, elita este orice om care isi realizeaza propria lui excelenta. Deci elita este de gasit oriunde vezi omul care-si face treaba bine. E, de fapt, elogiul, nu al elitismului, care-i o ideologie, ci al lucrului bine facut. Asta am vrut sa spun cand am zis: "De elite au nevoie romanii!"" Patapievici despre elita

CA-N DRAGOSTE

"Trebuie sa te acomodezi cu o oferta foarte mare de inovatii. Intrebarea e: "Daca aleg cutare inovatie, stiu ce castig. Dar ce pierd?". De asta e nevoie de discernamant. E ca-n cazul urmator: sunt indragostit de fata A, imi place foarte mult fata B, dar sunt si casatorit. Am deci o problema. Daca adopt principiile traditionale ale moralei, optiunea e simpla. Imi pun pofta-n cui in privinta fetei care doar imi place, renunt la fata de care sunt indragostit si adopt legea fidelitatii in casnicie" Patapievici despre decizii

MORTU’ DIN DEBARA

"De-ndata ce comunismul a intrerupt procesul modernizarii inceput in stilul pasoptistilor, ne-am trezit ca avem o modernizare esuata. A-nceput atunci alt soi de modernizare, "cu forta". Deci noi avem asa: o modernizare care este cea de-acum, in Occident si-n Statele Unite ale Americii; avem conflictul intre globalizarea sustinuta de americani si perspectiva europeana, mai retrasa; avem mortul din debara, care este mostenirea comunista. Avem deci o modernizare intrerupta. E foarte complexa situatia noastra" Patapievici despre modernizare

"CENTRUL" UE

"Centrul e definit in functie de purtatorul modernitatii. Pentru noi, Uniunea Europeana e interesanta din doua motive: politic, tine de istoria noastra cu fosta Uniune Sovietica si asa mai departe. Deci vrem sa scapam de urmarile acestui trecut nefast. Un alt centru este in Statele Unite. Si altul este tipul de capitalism care se face in zona Pacificului, in Japonia, Coreea de Sud, China si tarile din zona aceea. Sunt cel putin trei centre de modernizare azi. Iar noi alegem sa ne raportam la Europa" Patapievici despre "integrare"
Citeşte mai multe despre:   interviu,   zonă,   şi-au,   problema,   procesul,   modernizare,   patapievici,   modernizarii,   discernamant,   modernizarea

 



Mai multe titluri din categorie

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General
Galerie Foto Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și Asociația Institutul pentru Politici Publice (IPP) au fost contractate, împreună,  de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justi

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și-a făcut, în ajunul Sărbătorilor de iarnă, cadouri constând în dotări de ultimă generație. Este vorba despre echipamente cumpărate la începutul și la...

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș
O afacere de peste 7,4 milioane de lei a fost parafată, la sfârșitul lunii trecute, de Primăria Capitalei, pentru evacuarea de pe terenurile private ale municipalității a unor deșeuri rezultate din construcții,...

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...
Serviciul de email marketing furnizat de