x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politehnica București, fabrica de talente pentru marile companii internaționale

0
Autor: Diana Scarlat 29 Mar 2017 - 18:22
Politehnica București, fabrica de talente pentru marile companii internaționale DIANA OROS
Vezi galeria foto


Inginerii sunt la mare căutare astăzi, atât în România, cât și în străinătate. Universitatea Politehnica din București (UPB) trimite către piața forței de muncă peste 2.500 de specialiști în fiecare an, dar primește de patru ori mai multe cereri de la companii. La târgul de joburi pentru studenții politehniști, PoliFest, se aștepată deja peste 3.000 de contracte încheiate de firmele participante cu studenții și viitorii absolvenți ai Politehnicii. UPB a devenit, în ultimii ani, vedeta domeniilor tehnologice din Europa centrală și de sud-est, formează cei mai buni specialiști români, dar atrage și studenți străini, din peste 60 de țări. Actualul rector al Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, explică ce avantaje are România, în plină eră a tehnologiei, când există o cerere din ce în ce mai mare de ingineri.

 

Diana Scarlat: De aproape un deceniu se vorbește despre Universitatea Politehnica din București ca despre o adevărată fabrică de specialiști. Ce performanțe a avut universitatea în ultimii ani?

Mihnea Costoiu: Am avut un salt extraordinar în ultimii ani, datorat unei munci asidue a întregii echipe, din ultimii 20 de ani. După 1990, ingineria a avut o căutare mai mică pe piața muncii și am încercat în toți acești ani să le explicăm companiilor cât de importantă este ingineria în viața fiecărei societăți, în ansamblul său. Am reușit să-i convingem cu greu, dar am reușit, în primul rând datorită profesorilor noștri foarte buni și a faptului că reușim să facem performanță în fiecare dintre proiectele în care ne angrenăm.

 

Diana Scarlat: Cum este percepută Politehnica, din perspectiva companiilor care au nevoie de ingineri bine pregătiți?

Mihnea Costoiu: Suntem cea mai mare universitate tehnică din centrul și sud-estul Europei. Am revenit la cifre care erau de neimaginat în urmă cu 15 ani, când universitatea avea până la 10.000 de studenți. Acum am depășit 30.000, în ultimii trei ani, în toate ciclurile de studiu, de la  licență la doctiorat. Am avut cea mai bună admitere de după 1989 în ultimii doi ani, cu cifre impresionante, iar foarte important e faptul că nu doar numărul studenților de la Politehnică a crescut, ci și calitatea lor. Au început să vină studenți din prima parte a clasamentelor din licee, în ultimii ani, copii de foarte bună calitate, ceea ce ne dă speranțe mari.

 

Diana Scarlat: Ce anume îi atrage pe candidați, cu precădere, la facultăți unde studiul presupune eforturi mult mai mari decât în alte domenii de activitate?

Mihnea Costoiu: Pe de o parte, foarte mulți dintre studenți au receptat mesajul nostru, în ultima perioadă, anume că am reușit să atragem foarte multe companii alături de noi și le oferim tinerilor un loc de muncă aproape garantat, evident, celor care vor să învețe pe timpul școlii, celor mai buni. Avem chiar o problemă, pentru că mulți se angajează foarte repede, înainte de a termina școala.

 

Diana Scarlat: Din ce an de studiu se angajează studenții?

Mihnea Costoiu: Mulți au oferte din anii al doilea și al treilea de studiu. Noi încercăm să-i ținem până în anul al patrulea, să nu se angajeze, cel puțin până la terminarea ciclului de licență. Am semnat în  ultimii ani peste 2.700 de acorduri cu firme, de la multinaționale până la firmele mici și mijlocii, deoportivă românești și companii străine. Acordurile sunt semnate în primul rând pentru studenți. Fiecare dintre studenți beneficiază de o perioadă de practică într-o companie.

 

Diana Scarlat: Cât timp de practică este asigurat pentru fiecare student, prin aceste contracte?

Mihnea Costoiu: Am decis ca la finalul anului al treilea să existe o perioadă de pactică de trei luni, organizată într-o companie. Astfel, tinerii, în momentul în care termină anul al treilea, cu tot cu practică, știu ce înseamnă know-how-ul în companii, știu în ce domeniu urmează să lucreze, iar angajabilitatea a crescut extraordinar, astfel încât depășește 95%, în ultimii doi ani.

 

Diana Scarlat: Care sunt cele mai căutate domenii de către studenți? Sunt aceleași pentru care se cer și cei mai mulți specialiști pe piață?

Mihnea Costoiu: Da și nu. Studenții caută ce e la modă și se aude în mass-media: Automatică, Electronică și Calculatoare sau Transporturi, domeniile clasice, dar este o cerere foarte mare de specialiști și în alte domenii. Avem o cerere majoră de locuri de muncă în Chimie, în Ingineria Materialelor - fosta Metalurgie. De asemenea, în Mecanică.

 

Toată promoția 2017 s-ar putea angaja deja de la târgul de joburi

Diana Scarlat: Câți studenți și viitori absolvenți se vor putea angaja chiar acum la târgul de joburi?

Mihnea Costoiu: Dacă ne ghidăm în funcție de ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, ne așteptăm ca la finalul PoliFest să înregistrăm până la 4.000 de locuri de muncă, numai în aceste zile, de la companiile care vin în universitate. PoliFest este cel mai mare eveniment al universității, iar ideea este de a pune la un loc elevii, studenții, universitatea și angajatorii. De obicei înregistrăm la acest eveniment câteva mii de cereri de locuri de muncă.

 

Diana Scarlat: Cu ce procent este depășită posibilitatea universității de a furniza pieței ingineri de cerera de pe piață?

Mihnea Costoiu: O generație de absolvenți are, în medie, 2.500 de ingineri, iar în anul 2016 am înregistrat peste 11.000 de locuri de muncă. Noi nu avem suficienți absolvenți pentru cererea care există, iar această cerere crește de la an la an, nu rămâne constantă. În ultimii trei ani am înregistrat o creștere de specialiști de la 7.000 la 10.000, apoi la 11.000 anul trecut. Anul acesta avem deja înregistrate peste 3.000 de locuri de muncă. Deci, practic, generația de anul acesta este deja acoperită de cererea pieței, deși suntem abia la sfârșitul lunii martie.

 

Diana Scarlat: Câte companii vor fi prezente la târg?

Mihnea Costoiu: Anul acesta este special. Avem 74 de companii prezente cu stand, dar se mai adaugă și alte companii care vor fi prezente fără să aibă stand.

 

Diana Scarlat: Câte firme sunt din țară și câte din străinătate?

Mihnea Costoiu: Covârșitoarea majoritate a firmelor care vin la târg au sediul în România. Sunt și firme românești 100%, dar și internaționale. Anul acesta vor veni și firme care doresc să-și mute sediul în România. Sunt companii care au decis să investească în România după vizita la Politehnică. Deja, în ultimii ani, am văzut cum companiile vin la universitate, discută despre potențialul forței de muncă, apoi iau decizia de investiție în România. Și anul acesta avem șapte astfel de companii.

 

Apreciere internațională a invențiilor

 

Diana Scarlat: Ce noutăți are Politehnica, din punct de vedere al invențiilor, atât de apreciate pe plan internațional, în ultimii 15 ani?

Mihnea Costoiu: Avem foarte multe noutăți, în foarte multe domenii, de la brevete din zona Materialelor, atât în Chimie și aplicarea acestor materiale în diferite domenii, cât și pe zona de Electronică, Mecanică sau Automatică. Continuăm colaborarea cu Universitatea de Medicină și avem deja proteze de șold, de cot, precum și proteze dentare realizate cu materiale și cu dispozitive noi, realizate de Politehnică. Avem noi echipamente de senzoristică. De asemenea, echipamente pentru acoperire cu straturi subțiri. Avem aplicații în zona mecanică, realizate de colegii noștri de la Rezistența Materialelor, care se aplică în industrie. Am câștigat deja medalii și anul acesta, la Cluj, iar acum ne pregătim pentru Geneva, de unde cu siguranță se vor întoarce cu noi medalii colegii noștri. De asemenea, vom mai fi prezenți la un târg de inventică, la Barcelona, în luna mai.

 

Diana Scarlat: Care sunt cele mai noi domenii de studiu, deschise de universitate, pentru a răspunde cerințelor pieței interne și internaționale?

Mihnea Costoiu: Noi am deschis în ultimii ani facultăți și programe de studiu noi. Ingineria Medicală este deja un mare succes. De asemenea, la Facultatea de Management și Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor am avut nouă studenți pe loc, la admitere, anul trecut. Dar avem și programe de Design Industrial sau de Logistică, de asmenea cu o căutare extraordinară. Avem programe noi și în zona chimiei, unde este o criză majoră de specialiști pe piață. Sunt foarte multe companii mici și mijlocii care caută ingineri chimiști. Fabricile de medicamente, petrochimia, de la marile companii americane care sunt pe piața din România și care ne cer ingineri, până la cele mici. De asemenea, avem programe realizate în zona energetică, în colaborare cu marile companii: Transgaz, Transelectrica, Termoelectrica, toate sucursalele Electrica și altele. Avem și programe noi de Master, făcute în colaborare cu marile companii.

 

Diana Scarlat: În ce constă colaborarea companiilor cu universitatea? Care ar fi cele mai relevante exemple ale unor astfel de colaborări?

Mihnea Costoiu: Suntem unici în România din punct de vedere al programelor de Master destinate companiilor. Avem un master realizat în colaborare cu cei de la Renault, de exemplu. Compania pune la dispoziție tot ce înseamnă baza materială, iar noi facem curricula. O aparte dintre profesori vin de la Renault. Avem echipamente întregi la care lucrăm cu tot ce înseamnă confidențialitatea din zona industrială și cu rezultate foarte bune. Ultimele producții ale celor de la Dacia sunt realizate împreună cu colegii noștri, de la ultimul model Duster Office, care a fost prezentat în urmă cu doi ani, realizat aici, până la noi carcase. Și acum avem proiete noi de cercetare și de studii, dar nu putem vorbi despre ele, existând contractele de confidențialitate.

 

Diana Scarlat: Care sunt avantgajele studenților și cele ale companiilor?

Mihnea Costoiu: Studenții au șansa ca în momentul în care termină studiile să fie preluați imediat de companii, dar este și șansa companiilor de a prelua tineri deja formați conform cerințelor lor, astfel încât să nu mai piardă timp și bani, pentru formarea noilor specialiști pe care-i angajează.

 

 

Salarii foarte bune pentru România

Foarte mult timp s-a vorbit în România despre atracția pe care o reprezintă forța de muncă ieftină și de foarte bună calitate. Și în inginerie se poate vorbi despre același fenomen care atrage companiile internaționale să facă investiții în țara noastră și să-și mute producția aici, însă nu se pune problema unui nivel de salarizare dezavantajos pentru specialiștii noștri, ci de condiții mult mai bune decât în alte domenii de activitate, atât din punct de vedere financiar, cât și al condițiilor de muncă. “Sunt uneori diferențe foarte mari de salarii, adică un inginer bun, care este capabil să facă proiectare în România, primește în primii trei ani de la angajare în jur de 1.000 de euro. În străinătate, salariul pentru aceeași poziție nu pleacă niciodată de la mai puțin de 2.000 de euro. Diferențele cresc, pe măsură ce avansează în carieră. Dar sunt deja locuri în care inginerii sunt plătiți foarte bine și în România, cu salarii de peste 5.000 de euro. Un inginer de Automatică și Calculatoare care reușește să facă performanță, în al patrulea an de job trece de 2.400 de euro. Depinde de perioadă și de companii, dar deja se plătesc foarte bine inginerii și în România, în mai multe domenii, nu doar în Automatică și Calculatoare. Avem o căutare extraordinară pentru inginerii care termină specializarea în Inginerie Medicală. Sunt oameni care știu cum se lucrează cu un echipament, care fac tot felul de analize pentru zona tangentă chimiei, zona de nanomateriale. Și un inginer mecanic, într-o companie care are specializarea aceasta, depășește lejer 1500-2000 de euro în prima parte a activității profesionale”, explică Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București.

 

Fonduri europene. 150 milioane euro – investiți de UPB în cercetare

Fondurile europene au însemnat pentru Universitatea Politehnica din București un sprijin extraordinar pentru dezvoltare, care aduce avantaje pe termen scurt, mediu și lung României, nu doar universității. „Universitatea a investit în ultimii ani peste 150 de milioane de euro în cercetare, atât în resusra umană, cât și în infrastructura de cercetare. În acest moment avem o infrastructură de cercetare unică în această parte a lumii, avem echipamente absolut unicat, cu performanțe extraordinare, astfel încât universitatea a devenit un “hub”. Suntem în momentul acesta căutați de foarte mulți specialiști, pentru a folosi aceste echipamente finanțate prin fonduri europene. De asemenea, am finanțat doctoranzii, dar și studenții. Generații întregi au primit finanțare pentru stagiile de doctorat. Continuăm să scriem proiecte, dar, din nefericire, suntem blocați de un an și jumătate, din cauza fondurilor europene”, explică rectorul Mihnea Costoiu. Blocajul de la Ministerul Fondurilor Europene, început anul trecut, s-a simțit foarte puternic în bugetul universității, dar Politehnica a făcut eforturi extraordinare, ca o parte dintre doctoranzi și dintre profesori să continue să fie finanțați din fondurile universității, astfel încât să se poată acoperi această perioadă de blocaj al finanțărilor de proiecte. În ordinea proiectelor realizate în România, în exercițiul financiar 2007-2013, finalizat în 2015, Politehnica este pe locul al treilea pe țară, după Compania Națională de Drumuri și Fondul de Mediu. În acești ani, peste 1.800 de cadre didactice de la universitate au lucrat pentru atragerea fondurilor pentru proiecte.

 

România atrage din ce în ce mai mulți studenți străini

În ultimii ani, în România au venit să facă studii universitare foarte mulți străini, atât pentru că prețul studiilor este mult mai mic decât în alte țări, dar mai ales pentru calitatea educației, în special în domeniile tehnice. Politehnica București este în topul universităților care atrag studenți din nstrăinătate. „În acest an universitar avem studenți din peste 60 de țări, finanțați din mai multe categorii de fonduri, fie prin acorduri bilaterale, între state, între ministere sau acorduri pe care le avem cu diverse universități, dar sunt și foarte mulți studenți care-și plătesc studiile. Sunt cei mai mulți din nordul Africii – Magreb, Tunisia, Maroc, Algeria, din Orientul Mijlociu, zonele tradiționale de colaborare, dar sunt și din spații noi. Avem studenți veniți prin programele Erasmus din țări din America Latină și din Europa de vest. Din ce în ce mai mulți studenți vin din Belgia, din Spania, Italia, Franța sau Danemarca. Vin să srudieze la noi, pe programele scurte, de șase luni sau chiar de un an. Acest fenomen se datorează relațiilor foarte bune pe care universitatea noastră le are cu celelalte universități din întreaga lume. Avem studenți și din Vietnam, din Malaesia sau din India”, explică rectorul Mihnea Costoiu.

 

 

 

Anul trecut au venit la târg peste 18.000 de elevi. Până acum făceam târguri pentru elevi, pentru a le arăta ce avantaje au la Universitatea Politehnica din București, și târgurile de joburi. Dar acum am ales varianta în care combinăm cele două concepte, astfel încât elevii pot vedea și ce urmează să facă după ce termină facultatea. Tinerii nu înțeleg ce face un inginer astăzi, dar companiile vin și le arată cum se lucrează în diverse domenii.  Mihnea Costiu, rectorul Universității Politehnica din București

 

PoliFest 2017 se va desfășura în perioada 30 martie-1 aprilie, în incinta Universității Politehnica din București. Rectorul universității se așteaptă ca peste 3.500 de contracte să fie încheiate de cele peste 70 de companii participante la târgul de joburi, care vor să angajeze ingineri.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...

Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”

Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”
Galerie Foto Următorul volum propus din colecția Jurnalul cărților esențiale este „Dumnezeu, poet și protector al lumii”, de Nicolae Coande. Autorul ne transmite că „cei care credeau că în timpul secularismului...

După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional

După două luni de „mască în aer liber”, Guvernul și-a dat seama că nu are baza legală. Și a emis un OUG neconstituțional
Galerie Foto Timp de aproape două luni, autoritățile locale au fost nevoite să pună în aplicare mai multe hotărâri de Guvern prin care să oblige populația să poarte masca de protecție în spațiile deschise. Mai întâi,...
Serviciul de email marketing furnizat de