Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Veteran printre senatorii PNL, Puiu Haşotti pune un diagnostic sumbru încercărilor de reînnoire a clasei politice. Mai încrezător este în posibilitatea schimbării legislaţiei electorale, însă îi dă dreptate primului-ministru Dacian Cioloş pentru că nu s-a implicat în disputa privind alegerea primarilor în două tururi.
Sunteţi de două decenii în Parlament. Este vreo diferenţă între cum era atunci şi cum este acum?
Da, diferenţa este apreciabilă, aş spune eu. În primul rând din punctul de vedere al calităţii Parlamentului, în al doilea rând dezbaterea politică practic nu mai există. Şi nu mai există din două motive. Odată cu revizuirea Constituţiei din 2003 şi în al doilea rând ca urmare a modificărilor repe-tate ale Regulamentului Senatului şi Camerei Deputaţilor, care au făcut ca dezbaterea politică să fie practic inexistentă. Din păcate, la ora actuală, amendamente nu se mai fac sau se fac rareori. La comisii, nu de azi, de ieri, de mai mulţi ani, vin în cel mai bun caz secretarii de stat. În plen, de exemplu în sesi-unea care a trecut, a venit o singură dată un ministru, astfel încât Parlamentul a ajuns ca un fel de ghişeu în care Guvernele au venit şi au depus propriile proiecte de legi care au fost votate de cei de la putere. Dezbateri sterile, au fost atitu-dini foarte tăioase care nu-şi aveau rostul, dar diferenţa este una mare între ceea ce a fost şi ceea ce este. Aş adăuga o discuţie care, după părerea mea, este falsă, lansată de Traian Băsescu pe ideea unei clase politice tinere. Actualul Parlament are media de vârstă cu zece ani mai mică decât Parlamentul din 2004 şi calitatea lui nu este nicidecum mai bună. Pentru că tinereţea, nici în politică, nici în alte domenii, nu este nicio calitate şi nicio virtute. La fel cum nu este nici bătrâneţea.
Asta înseamnă că nu prin oameni tineri se va schimba clasa politică din România?
Clasa politică din România trebuie să fie schim-bată de partide. Partidele trebuie să aibă responsabilitatea de a propune oameni competenţi. Din fericire, modificarea legii alegerilor parlamentare şi revenirea la liste, coroborat cu faptul că au devenit mult mai responsabile în ceea ce priveşte componenţa Parlamentului, vor însemna un lucru pozitiv. Partidele vor avea grijă de data aceasta să îşi trimită în Parlament oameni care să acopere din punctul de vedere al competenţei toate comisiile parlamen-tare. Am să vă spun doar că şi în legis-latura din 2008, şi în legislatura din 2012 au fost comisii în care nu au intrat parlamentari competenţi pentru acele comisii.
Deci credeţi că prin revenirea la votul pe liste şi renunţarea la unino-minal va creşte automat şi calitatea în Parlament?
Da, sunt convins de acest lucru şi nu aş fi de acord cu denumirea de uninominal. În opinia mea, nu există vot uninominal aşa cum s-a înră-dăcinat în conştiinţa publică. Nu au fost votaţi oameni, au fost votaţi oameni propuşi de partide, prin urmare au fost votate partide. Să luăm exemplu doar anul 2012 când USL a câştigat detaşat alegerile. Electoratul a ales candi-daţi USL, nu candidaţii ca persoane. Asta este altă temă falsă introdusă de domnul Traian Băsescu. Care a introdus încă o temă falsă cu Parlament format din 300 de persoane, cu 100 de senatori şi 200 de deputaţi. Uitaţi-vă, de exemplu, presupunând prin absurd că aceasta ar fi o teorie corectă, 200 de deputaţi, dintre care 18 sau 19 să fie ai minorităţilor naţionale, ar însemna ca minorităţile naţionale să aibă 10% din voturile din Camera Deputaţilor, care este decizională în cele mai importante aspecte.
Spuneaţi că reforma trebuie să vină de la partide. Cine garantează că partidele s-au adaptat cerinţelor electoratului, mă refer la protestele de anul trecut, la nevoia de schimbare...
Nimeni nu poate garanta, dar cred că partidele au căpătat şi experienţă mai mare şi au învăţat şi ce trebuia să înveţe dintr-o serie de manifestări publice. Eu cred că partidele sunt în bună măsură expresia societăţii în ansamblul ei. Nu cred că avem nişte partide nereformate şi o societate civilă excelentă, nu cred că avem nişte partide nereformate şi nişte sindicate foarte bine pregătite, foarte performante. Societatea românească nu este o societate care funcţionează foarte bine şi doar partidele funcţionează prost.
Adică partidele şi clasa politică nu fac decât să reprezinte societatea din care fac parte...
Bineînţeles. Am să vă dau un exemplu. În anul 2008, pe aşa-zisul vot uninominal propus de Băsescu, care a fost o catastrofă acest fals vot uninominal, şi dezbaterea despre votul uninominal a fost o catastrofă pentru clasa politică românească. Deci în anul 2008, într-un judeţ, a candidat un ministru şi cineva care era cercetat. A câştigat detaşat cel care era cercetat şi care a candidat de la un partid mai puternic. Şi sunt o serie întreagă de primari despre care de ani de zile s-a vorbit cât se poate de negativ. Electoratul însă i-a ales în ciuda acelei imagini din opinia publică. Cine are dreptate? În opinia mea, evident electoratul! Pentru că, până la urmă, fiecare comunitate într-un mediu demo-cratic îşi merită condu-cătorii pe care îi alege electoratul.
Guvernul Cioloş a refuzat să se implice printr-o ordonanţă de urgenţă sau asumarea răspunderii. Este asta o teamă din partea premierului sau e decizia corectă alegând să nu se implice într-o dispută a partidelor?
În opinia mea, premierul Cioloş a procedat corect. În primul rând, ca premier, trebuia să se consulte cu partidele politice parlamentare, şi asta a făcut. Era mai mult o consultare formală, dar care trebuia făcută. În al doilea rând, aceasta e o chestiune 100% politică, şi fiind o chestiune 100% politică, ea cade în responsabilitatea Parla-mentului şi a partidelor politice. Este indiscutabil că premierul Cioloş a avut dreptate când a spus că nici nu-şi poate angaja răspunderea şi nici nu poate veni cu ordonanţă de urgenţă. Ar fi putut face acest lucru în măsura în care, în urma consultă-rilor, constata că se degajă o majoritate cât de cât consistentă.
Bun. Și în acest caz, care ar mai fi şansele ca primarii să fie aleşi în două tururi?
Sunt două. Depinde de decizia politică pe care o va lua PSD-ul. Ceea ce pot însă să vă spun este următorul lucru. PSD-ul a şantajat ieftin de tot că n-ar participa la alegeri dacă Guvernul ar da ordonanţă de urgenţă. Dom’le, PSD-ul este un partid mare şi el joacă pe mize mari. Sunt convins că dacă Guvernul ar fi hotărât totuşi să se anga-jeze sau să dea ordonanţă de urgenţă, cum s-a mai întâmplat, de altfel, dar erau Guverne politice, PSD-ul ar fi participat la alegeri. Este o cacealma ieftină pe care a încercat-o PSD.
Totuşi, Guvernul Cioloş a fost învestit pe un val de schimbare, pe acel val al protestelor. Exista în opinia publică aşteptarea ca tocmai de la acest Guvern să vină schimbarea, de a reforma măcar sistemul electoral...
Aici ne aflăm, cum să vă spun, umblăm cu jumătăţi de realităţi poli-tice. Sigur că opinia publică, strada ar fi dorit două tururi de scrutin şi asta a cerut. Partidele, însă, sunt şi ele înves-tite, aşa cum sunt învestite, bine sau rău, tot de către electorat. Deci au şi partidele autoritatea lor. Pe de altă parte, Guvernul acesta de tehnocraţi venit pe un val de revoltă... Şi eu am o dilemă: trebuia sau nu trebuia să elaboreze o ordonanţă de urgenţă? Cum am spus însă înainte, opinia mea este că Guvernul Cioloş a procedat corect consultându-se. Dacă în urma consultărilor premierul ar fi înţeles că se degajă o majoritate cât de cât consistentă, ar fi dat ordonanţă de urgenţă, că asta era voinţa politică a partidelor politice.
Cu cine ar putea să facă PNL o majoritate care să susţină un nou Guvern după alegerile parlamentare? În opinia mea, în alegerile parla-mentare de la toamnă, Partidul Naţi-onal Liberal poate să facă alianţă cu Partidul Naţional Liberal. Mizăm să fim primul partid, să câştigăm alegerile parlamentare. Prin urmare, alianţe pre-electorale nu văd cum şi nu văd de ce am face.
MARIUS GÎRLAȘIU: Domnul Orban spunea că PNL susţine un Guvern care este mai degrabă al PSD, referindu-se la secretari de stat, prefecţi, la eşaloanele inferioare. Există o nemulţumire în PNL faţă de Guvernul Cioloş?
PUIU HAȘOTTI: În opinia mea, nu este niciun fel de nemulţumire faţă de Guvernul Cioloş însă cred că PNL aşteaptă ca Guvernul Cioloş să se debaraseze de reprezentanţii PSD care mai sunt prin ministere. Nimeni nu-şi poate închipui că înlocuirea unor secretari de stat sau directori de direcţii foarte importante sau directori de companii naţionale se poate face peste noapte. Totul trebuie făcut în urma unei evaluări şi ştiu că Guvernul Cioloş face această evaluare. Deci nu există o nemulţumire, există o aşteptare.
MARIUS GÎRLAȘIU: Anul trecut, în luna mai, când s-a votat întregul pachet de legi electorale, deşi PNL a depus acel amendament privind alegerea în două tururi care a picat, totuşi a votat forma finală a legilor. De ce v-aţi trezit abia acum înainte de alegeri?
PUIU HAȘOTTI: Lucrurile stau în felul următor. Trebuia să alegem între a modifica legile electorale, a le modifica şi a avea noi legi electorale pentru că toate erau la pachet, şi legea alegerilor parlamentare, şi legea partidelor politice, şi legea campaniilor electorale. Deci PNL avea de ales între a veni cu o modificare inclusiv la legea alegerilor locale sau a se opune, şi atunci rămânea toată legislaţia electorală în aer. Rămânea şi acest fals uninominal, rămânea şi legea partidelor şi legea finanţării partidelor politice. Ce puteam să facem? Era un pachet de patru legi care trebuiau votate, a trebuit să votăm inclusiv această lege aşa cum a ieşit ea de la Comisia de cod electoral, pentru ca apoi să venim să amendăm acel articol prin care primarii să fie aleşi în două tururi.
Eu cred că UNPR-ul rămâne ataşat la PSD, cred că în continuare vor fi nişte discuţii între PSD şi UNPR, ele fiind foarte apropiate din punctul de vedere al componentei grupurilor parlamentare şi nu cred că UNPR-ul va marşa la un vot în favoarea a două tururi pentru alegerea primarilor. Sunt mai pesimist decât domnul Blaga...
Vreau să vă amin- tesc că Guvernele în mai multe rânduri au dat ordonanţă de urgenţă modificând legile electorale în an electoral. Erau însă Guverne politice. Un guvern care la început s-a declarat că este un guvern tehnocrat şi stă departe de decizii politice este firesc să procedeze astfel.
