Rata inflatiei pe primele sapte luni se situeaza sub prognoza bancii centrale la inceputul anului, iar performanta estimata pentru luna august va asigura atingerea tintei de inflatie de 9% pentru 2004, a declarat intr-un interviu acordat MEDIAFAX guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Mugur Isarescu: In iulie, cresterea inflatiei a fost mai mare din cauza corectiilor necesare de preturi la utilitati, si care nu au fost contrabalansate de scaderi ale preturilor la produsele agricole. La acest ultim aspect nu ne-am asteptat, dar evolutia din iulie a fost luata in calcul. Chiar cu aceasta crestere ceva mai mare din luna iulie, pe primele sapte luni rata inflatiei se situeaza inca cu aproape un punct procentual sub ce a prognozat BNR la inceputul anului. Credem ca in august inflatia va fi mai mica si, in consecinta, chiar daca o sa mai apara varfuri, ne vom incadra in tinta de 9% in acest an, decembrie la decembrie, si 6-7% in 2005.
Prudenta in continuare
Totusi, dupa o perioada in care preturile s-au majorat mai mult decat in alte luni, BNR a procedat la doua taieri de dobanda, fata de o singura scadere pe luna pana in prezent...
Atingerea tintei din acest an si de anul viitor inseamna in continuare prudenta. Decizia BNR de a reduce cu 0,5% dobanda de interventie este corelata si cu faptul ca prin scrisoarea suplimentara cu FMI s-au luat masuri complementare de reducere a cererii agregate. Cu alte cuvinte, masuri care sa compenseze aceasta scadere a dobanzilor. Este vorba, in primul rand, de o reducere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale a deficitului bugetar. Totodata, s-a stabilit pastrarea salariului minim pe economie la nivelul actual si continuarea reformelor structurale, in special prin privatizarea Petrom si a distributiilor de gaze. La nivelul bancii centrale, masura a vizat majorarea rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta. Aceste masuri isi vor atinge tinta. Cand vorbim de efecte nu se poate face "farmacie", dar sunt actiuni importante, cu bataie pe termen lung, care ofera politicii monetare un camp mai larg de actiune, mai ales din perspectiva deficitului de cont curent. Astfel, echilibrul extern va deveni in mai mare masura o sarcina a politicii fiscale. Cu alte cuvinte, fara a neglija pozitia externa, ne putem concentra mai mult pe problema stabilitatii preturilor. De altfel, chiar daca deficitul extern in semestru I s-a situat peste cel din anul precedent, a fost evident mai bine finantat, in timp ce rezerva BNR a depasit 10 miliarde de euro.
Surse de acoperire
a deficitului
Care au fost sursele de acoperire a deficitului de cont curent?
Fara a avea cifre definitive - in fiecare luna apar date noi - aceasta finantare vine din trei directii. Una dintre ele o reprezinta continuarea remiterilor romanilor care lucreaza in strainatate. Este vorba de sume mari si in crestere. In acelasi timp, avem un volum mai mare al investitiilor directe, corelat, e adevarat, si cu aceste privatizari majore. Mai exista, de asemenea, o subgrupa a investitiilor directe reprezentata de investitiile imobiliare cu o dinamica impresionanta, care va continua cativa ani de acum inainte.
Dinamica incurajatoare a exporturilor
Ce se va intampla insa daca balanta comerciala va continua sa se deterioreze?
In paralel cu cresterea importurilor, care ne preocupa in continuare, avem o dinamica incurajatoare a exporturilor. Din datele preliminare, in luna iulie, exporturile au avansat cu 22% fata de iulie 2003, iar in primele sapte luni valoarea marfurilor vandute in strainatate a depasit cu aproximativ 20% nivelul din perioada comparativa de anul trecut. Dinamica importurilor ramane inca peste exporturi cu 1-2 puncte procentuale, insa diferenta s-a restrans semnificativ. Desigur, BNR, chiar daca nu mai este ingrijorata, ci numai preocupata de deficitul extern, isi va diminua preocuparea atunci cand investitiile straine directe vor arata o crestere pe termen lung si nu majorari legate de o privatizare sau alta. In acelasi timp, e adevarat ca se observa o crestere a investitiilor de tip greenfield, dar dorim o confirmare a datelor.
Mai multa importanta dobanzii
Exista indeplinite conditiile pentru ca BNR sa poata aplica noua politica de tintire a inflatiei incepand din 2005?
Am vazut opiniile privind tintirea inflatiei. Nu vreau sa intru in polemici. Exista o disputa chiar pe plan international. Doua lucruri vreau sa precizez. Despre aceasta trecere treptata la tintirea inflatiei se vorbeste din 2000-2001. Era normal ca atunci cand apare noua lege, care stabileste unicitatea obiectivului BNR (n.r. - stabilitatea preturilor), sa ne conformam. Cu toate acestea, noul cadru de politica nu este fundamental diferit fata de ce am facut pana in prezent. O prima modificare o reprezinta mai buna comunicare cu publicul, care va fi asigurata si prin rapoartele trimestriale asupra inflatiei. Incepand de anul viitor, BNR va avea o preocupare mai redusa in privinta conturilor externe - derivata atat din obiectivul bancii centrale, dar si din nivelul mult mai confortabil al rezervei valutare, care da o credibilitate sporita - si, astfel, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb. BNR avertizeaza de mai bine de un an ca nu va mai utiliza cursul pentru stimularea exporturilor, pentru ca o asemenea masura intra in conflict cu obiectivul de stabilitate a preturilor. Crede cineva ca, in conditiile importantei crescande a fluxurilor de capital, am putea ramane cu o tintire implicita a cursului fara riscuri mai mari? O a treia modificare consta in sporirea rolului dobanzii, care, treptat, va deveni principalul instrument de politica monetara. Nu consideram ca este cazul sa acordam mai multa importanta dobanzii, in masura in care ne apropiem de banca central europeana?
Interesul
major - inflatia
Ce inseamna ca BNR va tinti mai putin sau deloc cursul de schimb?
Nu vom mai anunta procente anuale de apreciere a cursului in termeni reali, care oricum nu reprezentau o tinta, ci o cifra orientativa pentru a ghida asteptarile pietei. Intrarile mari de capital ar putea duce la variatii mult mai ample ale cursului de schimb care va taxa, astfel, fluxurile speculative si ne va degreva de o problema in plus. Trebuie sa pregatim opinia publica asupra faptului ca pe noi ne intereseaza inflatia.
EXPLICATII
In iulie, cresterea inflatiei a fost mai mare din cauza corectiilor necesare de preturi la utilitati si care nu au fost contrabalansate de scaderi ale preturilor la
produsele agricole
PROGNOZE
Credem ca in august inflatia va fi mai mica si, in consecinta, chiar daca o sa mai apara varfuri, ne vom incadra in tinta de 9% in acest an, decembrie la decembrie, si 6% - 7% in 2005
REZULTATE
In luna iulie, exporturile au avansat cu 22% fata de iulie 2003, iar in primele sapte luni valoarea marfurilor vandute in strainatate a depasit cu 20% nivelul din perioada
comparativa de anul trecut
FACILITATI
Banca Nationala a Romaniei va intra, incepand de anul viitor, in categoria institutiilor care nu platesc impozit pe profit, potrivit ordonantei de modificare a Codului Fiscal, act normativ care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2005. Actuala legislatie prevede un impozit de 80% aplicabil profitului anual realizat de banca centrala. Incepand cu exercitiul financiar 2005, eventualul profit obtinut de BNR va fi inclus in categoria "venituri la dispozitia institutiei". De asemenea, banca centrala va pastra o singura evidenta, unificand conturile de rezultat aferente operatiunilor si reevaluarilor rezervelor. In acelasi timp, pierderile vor fi acoperite din rezerve, potrivit reprezentantilor BNR. "Profitul nu mai putea sa apara, in conditiile in care BNR finanteaza razboiul cu inflatia. Modificarile sunt legate si de noul statut al bancii centrale", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. De altfel, incepand cu 1998, BNR nu a mai raportat profit din cauza costurilor cu operatiunile de sterilizare monetara. Pierderile operationale au fost acoperite prin diferentele favorabile rezultate din reevaluarea rezervelor.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
