Coreeanca Soknan Han Jung e coordonator rezident al activitatilor operationale pentru dezvoltare din Sistemul Natiunilor Unite.
Soknan Han Jung are un birou luminos si extrem de feminin. E locul unde problemele femeilor din Romania sunt dezbatute pe larg si se cauta solutii pentru ele, pentru ca Soknan Han Jung, coreeanca prin nastere, este coordonator rezident al activitatilor operationale pentru dezvoltare din Sistemul Natiunilor Unite si Reprezentant Rezident al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in tara noastra.Jurnalul National: Ati venit in Romania pentru a intinde, printre altele, o mana de ajutor femeilor. La ce va asteptati, avand in vedere ca sunteti de origine coreeana, si cum ati descoperit ca sunt femeile din Romania?
Soknan Han Jung: Femeile romane sunt foarte talentate, foarte frumoase, mult mai frumoase decat barbatii, de exemplu. Eu vin dintr-o cultura unde femeile inca sunt considerate casnice. Abia acum, generatiile mai tinere se schimba. Isi construiesc o cariera, de foarte multe ori amana nasterea unui copil sau casatoria, isi vad de cariera. Cu toate acestea, am inteles ca in Coreea sunt doar trei femei-ambasador, ceea ce este inca prea putin. Mai e mult de lucru.
Romancele sunt foarte active in afaceri, in schimb in politica sunt implicate sub nivelul de 10%. Pe plan global, media implicarii femeilor in politica este de 15%, in Europa de Vest, in special in tarile nordice, procentul este de peste 40%. In acelasi timp, in Romania, nivelul este foarte scazut. Cu aceste proiecte incercam sa convingem tinerele femei ca au un viitor in politica. Nu trebuie sa le fie teama, nu trebuie sa se descurajeze, pentru ca pana la urma vor razbi.
Sunt aici de trei ani. Cand am venit, in 2003, m-am intalnit cu doamna Mona Musca, ea era pe atunci doar deputat, si acest proiect a fost creat impreuna. Nu am gasit finantare pentru mult timp. Din motive pe care nu mi le explic, donatorii nu vor sa sprijine femeile sa intre in politica. Mai degraba le sprijina pe femei sa se detaseze pe plan economic. Am incercat sa gasim bani, si pana la urma am primit bani din partea Canadei si Elvetiei, dupa care PNUD a mai adaugat ceva bani. PNUD nu da de obicei bani, nu aceasta este politica sa, dar am dorit sa facem o coalitie puternica de femei si inca mai cautam donatori pentru acest proiect.
Persoana cosmopolita
Guvernul roman a participat cu ceva la proiect?
Da, colaboram bine cu Guvernul roman. Parlamentul ne-a pus la dispozitie birouri si logistica, fara de care nu ne-am fi putut desfasura activitatea. Sunt si acestia bani, pana la urma. Si in Parlament o avem pe doamna deputat Cliveti, care este foarte activa si organizeaza campanii de informare cu deputatii.
Stiu ca aveti o experienta speciala, venind dintr-o cultura diferita, din Coreea.
Eu sunt diplomat de cariera la ONU. Am plecat de tanara din Coreea, pentru a studia in SUA, apoi m-am angajat la ONU. Literalmente, am crescut la Natiunile Unite. Am lucrat in multe tari. Statele Unite, Caraibe, Africa, asa ca am devenit o persoana cosmopolita. Cand merg la evenimente organizate de Ambasada Coreii, le transmit complimente pentru realizarile lor si ei imi spun ca si eu sunt una de-a lor. Si eu le spun da, dar totusi reprezint nu doar Coreea, ci si ONU, si pe Secretarul General, lumea. Vin intr-adevar dintr-un mediu foarte diferit, atat din punct de vedere geografic, cat mai ales cultural. Dar simplul fapt ca am lucrat in intreaga lume, ca am fost expusa la tot felul de experiente, ma face sa inteleg Romania mai bine. Am vizitat Romania imediat dupa Revolutie, apoi in 1994 si 1996, asa ca atunci cand am venit pentru prima data aici in calitate de responsabil al Natiunilor Unite pentru tarile candidate la Uniunea Europeana stiam ce provocari ma asteapta. De fiecare data cand am venit in Romania, diferentele erau vizibile. E ca o floare care infloreste. Romania infloreste pe masura ce se apropie de integrarea in Uniunea Europeana.
Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna
Citește pe Antena3.ro
S-a schimbat si situatia femeilor in acest timp?
Cred ca da, mult mai multe femei sunt in afaceri, desi femeile-ministru sunt inca putine ca numar. Aici mai e de lucru. Nu sunt o militanta pentru actiunile agresive. Sunt pentru egalitatea in competitie, pentru tratamentul egal. Este important ca femeile sunt majoritare in invatamantul superior. Studentele se descurca mai bine, sunt mai inteligente decat studentii. Cu toate acestea, la nivelul urmator, la nivelul de manageri, lideri, politicieni, nu prea gasesti femei. Desigur, este notabil exemplul femeilor-director de la Eximbank. Este insa prea putin. La ONU agenda Secretarilor Generali contine ca prioritate nivelul de 50% femei pana in anul 2015. Totusi, cu cat urci mai sus pe scara ierarhica, si la ONU exista mai multi barbati in posturi importante decat femei, care sunt mult mai bine reprezentate la nivelul de personal de sprijin. Si asta trebuie sa se schimbe. De fiecare data cand vad femei tinere si inteligente sau casnice care sunt licentiate si au renuntat la slujba de dragul unei familii le spun ca trebuie sa faca un efort sa revina la lucru. Le spun ca pe termen lung este in interesul lor sa isi reia profesia.
Nu crede in agresivitate
Prin ce difera romanca de o femeie din Africa sau Asia? E corect sa spunem ca discriminarea este la fel peste tot?
Este o chestiune culturala. Coreencele sunt, la fel ca si romancele, foarte tolerante si suporta multe. Eu nu cred in agresivitate. Cred ca trebuie sa-ti cunosti si sa-ti ceri locul in lume si drepturile. Eu sunt norocoasa, pentru ca sotul meu m-a sustinut mereu in cariera si m-a inspirat. Poate ca acum regreta, pentru ca am trait despartiti mai mult de jumatate din casnicie, prin natura slujbei mele. El a fost coloana vertebrala a casniciei mele si fara intelegerea lui nu as fi reusit. Pentru ca daca am senzatia ca ceva nu merge in casnicie, si asta este universal valabil, nu ma pot concentra cum trebuie la slujba. Relatia este construita pe intelegere si incredere reciproca. Si cresterea copiilor am facut-o impreuna. Am impartit toate responsabilitatile. In Romania, barbatii mai progresisti impart responsabilitatile casei cu sotiile lor, dar femeile inca tind sa-si asume mai multe responsabilitati in gospodarie, punand pe planul doi cariera. Pe masura ce femeile capata educatie superioara, vor fi mai competente. Este graitoare situatia in afara Bucurestiului. Pe plan local, sunt foarte putine femei-primar sau prefect.
Ce proiecte specifice are Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu privire la femei?
Problemele de gen nu tin doar de femei, ci este o chestiune legata de relatia de putere dintre barbati si femei. PNUD a incercat sa promoveze si incearca sa ajunga la "gender mainstreaming", egalitatea intre sexe, in tot ceea ce facem. Cu alte cuvinte, toate proiectele noastre au aceasta dimensiune, trebuie sa reflecte problemele de gen. Avem cateva proiecte separate care se refera la femei, pe doua planuri: participarea echilibrata a femeilor in viata politica, si afirmare economica a femeilor din mediul rural. Insa avem si programe cu alt tip de preocupare. Saptamana trecuta am incheiat proiectul de afirmare economica a femeilor in mediul rural, proiect sprijinit de guvernul Japoniei. Prin acest proiect au fost puse bazele a patru unitati, independente din punct de vedere economic, afaceri care sunt conduse de femei si care angajeaza femei din mediul rural, permitandu-le acestora sa devina independente.
Femeile din presa
Care credeti ca ar trebui sa fie rolul presei in acest sens?
Presa poate relata frecvent asupra progreselor noastre in acest sens. Aceste realizari trebuiesc expuse la televizor, la radio, in presa scrisa. Trebuie sa cooptam mai multi politicieni in proiectul nostru si sa incurajam tot mai multe femei sa se lanseze in viata politica. Si proiectul de afirmare economica a femeilor din mediul rural ar trebui sa fie prezentat pe larg publicului, pentru a incuraja alte femei de la sate sa aiba initiativa, sa se realizeze pe plan profesional si financiar. Avem nevoie de ajutorul presei pentru ca PNUD nu se pricepe prea bine sa-si faca publicitate atunci cand are realizari. Dar si in presa exista probleme. Am participat de curand la o decernare de premii de presa, si majoritatea celor prezenti, ca sa nu spun de cei premiati, erau barbati, deci inclusiv in acest domeniu lucrurile trebuie sa se schimbe.