Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teancuri de studii si carti stivuite pe dusumea. Diplome care atesta inaltul profesionalism zac intr-un colt. Un cabinet medical ravasit. Este cabinetul reputatului profesor Benone Carstocea. L-am intalnit in ultima zi cand ii mai era ingaduit de conducerea Spitalului Militar sa mai ocupe cabinetul in care a consultat mii de pacienti.
Jurnalul National: Domnule profesor, cum s-a ajuns la acest conflict pe fata intre dumneavoastra si comandantul Spitalului Militar, Ioan Sarbu?
Benone Carstocea: Sunt un om care am fost mintit sistematic. Clinica aceasta a fost recunoscuta - alaturi de alte clinici din spital - ca fiind a Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti, in septembrie 2005. Sunt convins ca s-au facut demersuri in acest sens de catre sefii mei de atunci. Cred insa ca acest lucru a fost posibil si pentru ca se recunoaste un anumit prestigiu al acestei clinici, care a format mai bine de o treime din oftalmologii de azi ai Romaniei si la al carei prestigiu cred ca am contribuit si eu. M-am inscris la concursul de sef de clinica pe linie de UMF si dosarul a trecut elogios. Rectoratul a anuntat, printr-o decizie din 27 februarie, ca sunt numit prin concurs profesor universitar pozitia I la disciplina de oftalmologie a Spitalului Clinic de Urgenta Militar. Aceasta decizie a rectoratului a fost trimisa si comandantului Spitalului Militar. Pana la acea data am fost asigurat de comandantul spitalului ca nu voi pleca din spital. Dar la 1 martie 2006, comandantul semneaza decizia de "concediere din functia de sef de clinica".
Posturi vacante: infirmier, brancardier
Cum ati aflat de concediere?
Am primit o hartie de concediere datata 1 martie, in care se precizeaza ca motivul concedierii este restructurarea institutiei. In aceasta decizie, semnata de comandantul Spitalului Militar, mai scrie: "Va aducem la cunostinta ca in prezent in unitatea noastra sunt disponibile urmatoarele locuri de munca: inginer aparatura medicala, asistent medical, operator controlor date, infirmiera, brancardier". Am ignorat aceasta hartie, pentru ca dansul, cu propria lui gura, mi-a spus ca voi ramane in spital atat cat imi permite statutul cadrelor didactice. Evident ca m-am gandit si cat timp imi va permite sanatatea. Vreau sa va spun ca ma bucuram de o sanatate buna. Dar acum am insomnii si ghiara cardiaca.
Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară
Citește pe Antena3.ro
Care este acum statutul dumneavoastra in acest spital?
Nu am voie sa consult, nu am voie sa operez, nu am voie sa ma ating de bolnavi. Vin in clinica exclusiv pentru cursuri cu rezidentii, cu doctoranzi etc. Dar activitatea de invatamant in sectorul medical este alcatuita din predare, cursuri, activitate practica de indrumare, care se deruleaza la pacient, la microscop, la aparate, in sala de operatie. Pentru aceasta activitate practica trebuie sa ai jumatate de norma integrare clinica. Adica patru ore din zi sa fac medicina propriu-zisa. Dar daca azi mi se spune ca raman in spital si lucrez normal, iar a doua zi mi se transmite ca nu mai am voie sa folosesc parafa, sigur ca mi-am pus unele intrebari. M-am dus si m-am documentat. Concluzia este ca, in paralel cu activitatea de infiintare a acestei clinici, s-a desfasurat si taierea de pe stat a eventualului post pe care as fi putut sa-l ocup cu jumatate de norma.
Ce ati facut cu pacientii pe care ii aveti in ingrijire sau programati pentru consultatii?
M-am conformat totusi si, din 28 februarie, nu am mai avut nici un fel de raporturi cu pacientii din spital. Am fost si amenintat ca, neavand contract cu spitalul, daca se iveste un caz de malpraxis, plateste spitalul. Pe de alta parte, sunt multi bolnavi care vin trimisi catre mine din diverse zone ale tarii. Am fost apelat de pacienti operati de mine, din strainatate, dar, de pacate, nu am putut sa-i primesc. Faptul ca acesti oameni vin la mine si eu nu-i pot primit nu putea scapa presei. Dar nu sunt eu cel care a sesizat presa. Eu am raspuns ziaristilor care m-au sunat. Atat.
S-a tot vorbit despre faptul ca avem foarte putini specialisti in chirurgie vitreo-retiniana, domeniu in care dumneavoastra sunteti numarul unu. Care este situatia la ora actuala?
In Spitalul Militar, chirurgie vitreo-retiniana faceam doar eu si alte doua doctorite: una performanta si alta incepatoare. Doctorita performanta a plecat in SUA. Deci in Spitalul Militar este un singur specialist in chirurgie vitreo-retiniana, si acela incepator. La Spitalul de Urgente Oftalmologie din Bucuresti sunt trei specialisti in chirurgie vitreo-retiniana: unul dintre acestia este dr. Florin Balta, care este in concediu medical. Si la Iasi mai este un specialist, care nu poate lucra, deoarece nu are anestezist. Acestia sunt specialistii nostri in acest tip de chirurgie la ora actuala.
1.500 de operatii intr-un an
Domnule profesor, vi s-a reprosat ca nu ati pregatit mai multi specialisti in chirurgia vitreo-retiniana.
Am facut eforturi sa conving cat mai multi doctori sa se orienteze spre chirurgia vitreo-retiniana. Toate cursurile de perfectionare pe care le-am organizat din 1993 aici au acoperit cate un segment din pregatirea pentru competenta in patologia vitreo-retiniana. Mai mult, in 1999, 2001 si 2004, am initiat niste veritabile sarbatori de oftalmologie, organizand cursuri internationale de chirurgie vitreo-retiniana cu specialisti din Ungaria, Iugoslavia, Germania, Italia, Grecia, Egipt, Anglia. Ei au operat alaturi de noi. Operatiile au fost transmise in direct si au putut fi urmarit de sute de medici. Dar nu poti sili un om sa faca o chirurgie plina de riscuri. Apoi trebuie retinut ca echipamentul, materialele consumabile sunt scumpe, iar rezultatele nu sunt intotdeauna pe masura asteptarilor, mai ales cand esti incepator. Iar tinerii evident sunt dornici de succes rapid. Sigur ca am militat permanent pentru implementarea unor centre la Cluj, la Timisoara... Am elaborat un program de combatere a orbirii, pe care l-am inaintat Ministerului Sanatatii cu multi ani in urma, dar nu am primit nici un raspuns. Acolo prevedeam infiintarea unor centre de chirurgie vitreo-retiniana. Discutam despre acest subiect inca din 1996, de cand sunt presedintele Societatii Romane de Oftalmologie. Si vreau sa mai precizez ca niciodata nu am operat cu usa inchisa, operatiile mele au fost transmise pe un monitor, au fost inregistrate pe sute de casete. Cel putin o data pe saptamana am prezentat o caseta, insotita de explicatiile necesare. Dar ultimul cuvant il are medicul, care decide daca se apuca sau nu de aceasta treaba.
Cum se prezinta aceasta cazuistica la noi?
In tara noastra, cazuistica in patologia retiniana este uriasa. Orice diabetic este un potential candidat la aceasta chirurgie si stim care este incidenta acestei boli la noi. Dar in afara de diabet, sunt si alte categorii de patologie cum sunt: dezlipire de retina, traumatisme, corpi straini intraoculari, complicatii ale chirurgiei cataractei etc. Anul trecut, prof. Carstocea a efectuat 1.500 de operatii, dintre care peste 800 au fost de chirurgie vitreo-retiniana. "Nu sunt operatii usoare, ci operatii consumatoare de timp si de foarte multa substanta cenusie din partea doctorului care lucreaza. Eu am inceput sa fac asemenea operatii cand aveam 31 de ani. Stiu ce dificile sunt si nu pot sa impun unui doctor sa opereze un caz greu."
Dupa 14 ani
Veti parasi cabinetul acesta in care ati stat 14 ani, asa cum ati fost somat?
Mi-am strans lucrurile si probabil le voi cara treptat, motiv pentru care le voi depozita intr-o debara. S-au strans sute de carti, cele cateva tablouri pictate de pacienti cu ochi bolnavi operati de mine. Prin acest cabinet au trecut mii de pacienti, chiar unul dintre presedintii Romaniei. Poate voi gasi un loc. Poate ca locul unui profesor al UMF-ului este intr-o debara. Eventual pe usa acesteia voi scrie: Clinica de Oftalmologie UMF "Carol Davila". Spitalul Militar Central. Nu stiu cat mi se va mai permite sa intru in curtea spitalului. Sper sa nu ajung sa-mi desfasor cursurile intr-un parc.
|
COMUNICAT
|
|
"Aceste interventii nu pot fi realizate numai de trei medici din doua spitale, si nici nu ar fi corect. Un spital militar de urgenta, dotat pentru aceste operatii si care are si un specialist in chirurgie vitreo-retiniana, sisteaza interventiile, riscand ca zeci de bolnavi sa-si piarda vederea, numai pentru ca asa a decis un medic de alta specialitate, dar care are sansa sa fie acum directorul spitalului", se precizeaza intr-un comunicat al Societatii Romane de Oftalmologie.
|
|
OPINIE
|
|
"Nu cred ca un medic stomatolog sau cu alta specialitate poate sa-l traga la raspundere pe prof. Carstocea asupra faptului ca a pregatit sau nu specialisti. Cred ca numai profesori oftalmologi din tara, fosti elevi ai profesorului Carstocea, pot sa-si exprime opinia legat de acest aspect", ne-a declarat dr. Marian Burcea, director general adjunct CASA OPSNAJ.
|
|
UMILIT
|
|
"Lucrez in acest spital din 1974. Am adus glorie acestui spital, oftalmologiei si institutiei care m-a crescut pe mine: armata. Am fost militar 42 de ani. Si azi sunt umilit, mintit. Cred ca voi intra in sistemul privat. Pentru ca sunt apt sa operez inca si sa operez bine. Am primit oferte. Dar acolo unde ti-ai ingropat mai mult de jumatate din viata, unde ai pus suflet pentru a face o clinica prestigioasa, la nivelul unei clinici occidentale, te simti cel mai bine", marturiseste prof. dr. Benone Carstocea.
|
