Decizia politică este obstrucţionată birocratic, fregvent, de către aristocraţia administrativă. “ S-a consolidat în România o pătură de funcționari în administrația publică care au luat în stăpânire statul și care subminează constant factorul legitim politic indiferent de culoarea politică”, spune profesorul universitar Victor Alistar, reprezentantul Societăţii Civile în CSM. Interviul face parte din proiectul Românii în anul Centenarului, un proiect Jurnalul şi Antena 3.
Vi se pare că, în ultimul an, România a evoluat în bine, în rău, a rămas la fel? De ce?
A evoluat în bine dar cu pași mici și insuficienți.
Ce a mers bine
Schimbarea situației privind profilul socio-economic prin creșterea investiției în valoarea muncii și renunțarea la abordarea “beneficiului” forței de muncă ieftine.
Abordarea cu timidate a reechilibrării relației între puterile statului și revenirea la un sistem de stat de drept cu respectarea rolurilor constituționale. Aici Curtea Constitutională și Parlamentul au un rol de care trebuie să se achite integral.
Schimbarea mecanismului de finanțare a comunităţilor locale.
Politici coerente de sprijin și finanțare la timp a agriculturii.
Creșterea puterii de cumpărare.
O timidă îmbunătătire a reprezentării intereselor României în cadrul forului european.
Investițiile în apărare sunt un semnal de consolidare a statalităţii.
Ce a stagnat....
Parteneriatul Public-Privat pentru investițiile majore de dezvoltare în special infrastructura. Domeniile de investiții directe străine cu recuperare din taxe de exploatare. Irigații, infrastructura feriviară, navală și rutieră, spitale specializate cu acoperire regională pentru zonă Balcanilor și a Caucazului, etc.
Extinderea piețelor de desfacere și internaționalizarea businessului cu capital autohton, recâștigarea piețelor non-UE ale României.
Consolidarea puterii Parlamentului stagnează.
...Şi ce merge rău
Radicalizarea socială și intoleranța la diversitatea de idei, orinentări.
Manipularea grosolană și atacul la drepturile și libertătile fundamentale.
Desconsiderarea fregventă a drepturilor nepatrimoniale la imagine și a altor drepturi nepatrimoniale care sunt tratate ca simple utopii sau luxuri teoretice în condițiile dezvoltării conduitelor fascistoide.
Planificarea fiscală agresivă a marilor contributori și erodarea gravă a bazei de impozitare, externalizarea profiturilor și agravarea practicilor privind prețurile de transfer. Neaplicarea legii în cazul evaziunilor fiscale cu valoare de peste un milion de euro.
Absorbția fondurilor europene a fost deficitară pentru beneficiarii privați, cu execepţia agriculturii.
Abordarea extremistă și în desconsiderare a drepturilor omului a legii vaccinării obligatorii, în condițiile în care Institutul Cantacuzino nu a fost reacreditat.
Amânarea referendumului pentru familie, nerespectarea angajamentului faţă de trei milioane de semnatari ai petiției, care au asiguat confortul electoral al coaliției de guvernare.
“Legea redevențelor adoptată menține o decapitalizare strategică a ţării. Un nivel mediu de taxare 19% în România la petrol (3,5% redevete și 16% impozit pe profit) comparativ cu o taxare de 78% Norvegia la petrol, Marea Britanie 62% la petrol și 81% la gaze iar Danemarca 64% la resursele naturale fosile”.
Dar în ultimii 10 ani, cum a evoluat România? De ce?
A stagnat marcând elemente de creștere dar și factori de pericol la adresa statalitătii și identităţii naționale.
Ce a evoluat pozitiv
S-a redus practica privatizării activelor performante ale statului, după perioada dezarmării economice din perioada de integrare europeană.
S-a amplificat la nivelul tinerei generații percepția și nevoia de apărare a valorilor naționale, deși sunt încă o minoritate tendința este în creștere.
Creșterea implicării sociale a Bisericii naționale și coresponsabilizarea tinerilor în acțiunile ei.
Creșterea încrederii în armata romană ca sentiment de securitate și apartenentă, deși înzestrarea este la fel de anevoioasă și încă nestrategică – mai mult dictată de contractori.
Creșterea inițiativelor care sprijină excelenţa și ferventul activ al societăţii. Tendința de a susține și vârfurile nu doar de solidaritate cu nevoiașii este în general o abordare a ultimilor 10 ani.
Se discută cel puțin despre nevoia de reindustrializare, pentru a crește profilul de valoare adăugată în economie.
În ce batem pasul pe loc
Consolidarea identităţii naționale în cadrul UE a rămas doar un slogan.
Nu se înregistrează nici un fel de progrese în efortul de a crește calitatea serviciilor de educație și de sănătate publică. Cauza poate fi accentul pe raționalitatea economică de moment în detrimentului obiectivului mediu pentru societate.
„Capacitatea antreprenorială a statului nu se dezvoltă în ciuda finanţărilor europene care ar fi trebuit să contribuie la acest deziderat. Cauza poate fi proasta planificare a țintelor și lipsa unui proiect coerent de ţară, dar și a sabotajelor aristocraţiei administrative”.
Ce a regresat
S-a consolidat o pătură de funcționari în administrația publică care “au luat în stăpânire” statul și care subminează constant factorul legitim politic indiferent de culoarea politică. “Aristocraţia” administrativă în mod fregvent obstrucţionează birocratic decizia politică.
Creșterea nepermisă a influenței nelegitime a serviciilor de informații în toate sferele vieții publice și în toate autorităţile administrative prin oameni infiltrați sau susținuți, cu depăşirea limitelor mandatului de protejare a intereselor naționale. Măcinarea constantă a pilonilor esențiali ai societătii și alterarea constantă a etosului național sunt manifestările dăunătoare ale modului în care ne raportăm la globalizare, preluând defectele și nefructificând de niciun fel beneficiile.
Radicalizarea mesajelor cu tendinţă de subminare constantă a valorilor și identităţii naționale și creșterea vizibilă a numărului de decizii ale statului la categoria “impuse” fie că este vorba de economie fie că este vorba de afectarea libertăţilor fundamentale. Aceste manisfetări sunt de natură a afecta suveranitatea națională.
Tabloidizarea mass-media și partizanatul făţis al sectorului asociativ neguvernamental anulează capacitatea societăţii de a avea o dezvoltare sănătoasă. Rolurile benefice ale acestor piloni ai societăţii moderne sunt inexistentente în condițiile polarizării excesive și lipsei complete de dialog și obiectivitate.
Deteriorarea constantă a coeziunii la nivelul societăţii, dezbinarea și fragmentarea socială sunt alte tare ale ultimilor 10 ani. Aceasta în paralel cu deteriorarea climatului democratic, înlocuirea democrației fie cu magistocraţia, fie cu anarhia străzii, fie cu oligarhia serviciilor de informații. Amplificarea sentimentului că minoritătile agresive fac regula și domină majoritatea neimplicată ca factori majori de risc atât pentru ordinea constituţională cât și pentru drepturile omului.
Similar cu ce se întâmplă la nivel global, revoluția industrială a digitalizării aduce și o invadare de necontrolat a vieții private, creând și un sentiment de nesigurantă.
Ce merge rău în România?
Vânzarea în ritm accelerată a terenuriolor agricole și forestiere și ruinarea satului românesc este un pericol pentru generațiile viitoare. Atacul susținut la valorile naționale: biserică și personalităţile din istoria și cultura noastră. Curricula scolară este elaborată parcă în disprețul valorilor. Dezrădăcinarea și lipsirea de identitate sunt factorii cheie ai pierzaniei unui popor. Acest pericol este mai mare decât cele economice sau militare care sunt trecătoare și schimbătoare la scara istoriei.
Care credeți că este principala cauză a menținerii decalajului de dezvoltare dintre România și alte state din UE?
Slaba reprezentare a intereselor noastre la nivelul Consiliului Uniunii Europene și stabilirea unor ținte superficiale și nesustenabile în Planul național de dezvoltare. Lipsa viziunii strategice și capacitatea antreprenorială scăzută a statului dublată de investițiile minore în cercetarea tehnologică păstrează decalajul. România se află în ciclul permanent de conformare la standardul de ieri în timp ce majoritatea statelor europene sunt în cilul de dezvoltare pentru mâine. Excepțiile notabile de la la această realitate, cum ar fi platforma de la Măgurele, nu sunt suficiente pentru reducerea decalajului.
“Poziția de “yes-men” a reprezentanților noștri la masa deciziilor europene face ca regulile jocului să nu cuprindă și nevoile profilului nostru industrial și economic. Regulile sunt întotdeauna în favoarea celor care influenţează decizia dar sunt obligatorii pentru toți care le acceptă ”.
Uniunea este o sibioză între membrii care produc bunuri și generează servicii și cei care asigură piața de desfacere și sunt susținuți din plusul de profit al producătorilor. Atâta vreme cât ne-am redus capacităţile industriale și de producție trebuie să știm să utilizăm intrumentele specifice ale pieței. “Principiul comunismului este: să iei de la fiecare după putere și să dai fiecăruia după nevoi. Dar puterile și nevoile le stabilește ca întotdeauna o comisie. Și ce comisie? Mai degrabă o troică. De exemplu mă cheamă pe mine și îmi spun: <
Care este personalitatea care influențează cel mai mult evoluția României în prezent? De ce aceasta și prin ce/cum anume?
Sunt foarte multe personalități care influențează benefic evoluția României, atât în plan intern cât și extern. Se pot alege personalități din toate domeniile, atât din aria de cultură sau din cea științifică, sunt oameni puternici, drepți, integri care reprezintă România din zona socială, academică și religioasă. Nu mă pot limita la una singură.
Care este cea mai mare amenințare care ar putea influența evoluția României în următorul an? De ce spuneți asta?
Neasumarea + acaparearea statului + social media + manipularea socială.
Cine credeți că ar putea schimba în bine evoluția țării noastre în viitorul apropiat? De ce acesta/aceasta și cum anume?
Ținerii educați corespunzător care își cunosc istoria reală, valorile naționale și care pot lupta atât cu cuvântul cât și cu fapta să ridice România din conul acesta de Oaia neagră a Europei. Să nu uităm că în istorie avem dovezi incredibile de vitejie, stăruiţă și răbdare: o mână de oameni cu credință și iubire de neam întotdeauna au fost zid de apărare în fața unor armate numeroase dar lipsite de principii și adevăr.
Care este valoarea care definește Romania în prezent? Dar valoarea care lipseste cel mai mult în societatea românească la acest moment?
Valoarea care ne definește este deschiderea – ospitalitatea și spiritul primitor. Valoarea care lipsește cel mai mult este cumpătarea, adesea lipsește simțul măsurii și al autoevaluării.
De la 1 la 5 (1= foarte rar, 5= foarte frecvent) , cât de frecvent credeți că sunt încălcate în prezent în România următoarele valori?
Promovarea competenței = 3
Respectul față de adevăr = 5
Angajamentul față de valorile naționale = 4
Libertatea de exprimare = 3
Încrederea în instituții = 5
Sancționarea corectă a ilegalităților = 5
Laşitatea, principalul defect al politicienilor
Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 (1 foarte proastă, 5 foarte bună) calitatea clasei politice care a decis soarta României în ultimii 10 ani? Principalul defect/Principala calitate?
Trei, deși nu clasă politică a decis soarta României în ultimii 10 ani decât în mică măsură. Este de blamat că nu a găsit curajul și determinarea de a opri capturarea statului. Principala calitate: atentă la opinia publică – cu accente de populism uneori. Principalul defect: lașitatea.
Care este greseala cea mai mare a clasei politice din ultimii 10 ani?
Nu a promovat valorile și nu a stimulat competenţa și crearea de lideri. Încapacitatea de a gestiona resursa de cadre care să asigure capacitate, calitate și abilitate decizională. Laboratoarele de cadre pentru masa mare a membrilor sunt bazate doar pe baza susținerii piramidale cu voturi. Execepţiile nu au făcut carieră lungă în partidele care le-au adoptat.
Ce urare ați face României pentru 2018?
Să ne întoarcem la Adevăr, să pornim de acolo de unde El a fost uitat și să ne redescoperim istoria, cultura, tradiția și credința strămoșească.