Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O analiză a activităţii Cabinetului Boc, indiferent de numerele care i-au fost ataşate la titulatură din 2008 şi până în prezent, nu poate începe decât cu raportarea la documentul de bază al oricărei guvernări - programul de guvernare în baza căruia Parlamentul i-a acordat votul de învestitură.
Menţinerea cotei unice de 16%, dar cu compensaţii pentru cei cu venituri reduse, TVA redus la 5% pentru alimente de bază, dar de 25% la produsele de lux, reducerea numărului de taxe şi impozite, alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, la sănătate creşterea graduală a resurselor alocate din PIB în cicluri bugetare multianuale, astfel încât până în 2012 să se ajungă la 6% din PIB, cel puţin 1.200 km de autostradă până în 2012 şi începerea lucrărilor la alte două porţiuni de autostradă şi recuperarea Tezaurului României aflat la Moscova. Sunt principalele puncte prinse în programul de guvernare.La aceeaşi rubrică unde tronează programul de guvernare figurează şi "darea de seamă" a Executivului, la capitolul "stadiul de îndeplinire a obiectivelor". Cât de îndeplinite sunt aceste obiective? Singurul rezultat postat de Guvern aici este un raport pe anul 2009 privind monitorizarea rezultatelor controalelor privind combaterea fenomenului muncii nedeclarate din România. În rest, nici o vorbă. "Realizările" Cabinetului Boc au devenit şi subiect de caricatură, fostul ministru Ecaterina Andronescu povestind recent că în una din zile, trecând pe lângă renumitul magazin al caricaturistului Mihai Stănescu, i-a atras atenţia un volum cu un titlu sugestiv: "Realizările Guvernului Boc". "Am fost şocată şi apoi amuzată când am deschis albumul şi am văzut că avea toate paginile goale, albe", a povestit amuzată Andronescu.
În 2008, aflat în faţa parlamentarilor, proaspătul prim-ministrul Emil Boc le-a sedus votul cu vorbe frumoase, intitulate pompos tot "obiective fundamentale asumate de Guvern" şi înşirate în 25 puncte. Aproape nici unul dintre aceste puncte nu are un corespondent în realitatea anului 2010.
Au fost vorbe goale:
- asigurarea unui climat economic de stabilitate în contextul crizei economice globale - schimbările fiscale legislative "pe picior" destabilizează climatul economic;
- protejarea locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural - cel puţin 100.000 oameni vor fi disponibilizaţi, urmare a acordului cu FMI;
- protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei - un raport INS recent arăta că iunie era a unsprezecea lună din ultimele 24 şi a şaptea lună din ultimele 12 în care puterea de cumpărare a românilor era în scădere;
- asigurarea unui sistem fiscal echitabil, prin menţinerea cotei unice de impozitare existente, de 16%, şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite - TVA a fost mărită la 24%, numărul de taxe şi impozite a fost mărit, toate veniturile au fost supuse impozitării;
- elaborarea bugetului de stat în sistem multianual - nu există;
- asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie - în goana după bani, guvernul a încercat tăierea pensiilor cu 15%, acum vorbind şi despre impozitarea pensiilor sub 1.000 lei;
- asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil - aproape 100.000 de IMM-uri au fost închise în ultimul an;
- sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii - neacordarea subvenţiilor în agricultură la timp a scos fermierii în stradă;
- realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene (30 de miliarde de euro) şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru co-finanţarea proiectelor realizate cu acestea - şeful FMI, Jeremy Franks, a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene de 20 de miliarde de euro ca urmare a modului dezastruos de atragere a acestora;
- program masiv de construire de locuinţe sociale şi pentru tineri - dacă iniţial se lăuda că va realiza 7.000 de locuinţe ANL, acum Udrea a redus totalul la doar 1.400 de locuinţe;
- dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere şi feroviare - din cei 1.200 km de autostradă trâmbiţaţi în 2008, doar 40 km au fost inauguraţi cu chiu, cu vai anul trecut.
România este o ţară a cărei datorie creşte începând cu finele anului 2008 în ritm ameţitor de la lună la lună. Dacă în decembrie 2008 Guvernul Boc a moştenit o datorie internă de 11,85 miliarde de lei plus o datorie externă de 49,9 miliarde de euro, acum situaţia s-a înrăutăţit dramatic. Datoria externă a explodat pe fondul crizei economice, dar şi a incompetenţei Guvernului Boc de a lua vreo măsură care să frâneze căderea economiei. Acum, statul român trăieşte din împrumuturi peste împrumuturi, cu dobânzi din ce în ce mai mari. Aşa se explică nivelul datoriei externe, care a ajuns la 87 miliarde de euro, şi cel al datoriei interne, care a trecut de 52 miliarde de lei. Cifrele sunt înfricoşătoare, dacă observăm că datoria internă a crescut de 4,4 ori, iar cea externă aproape s-a dublat (180%). Grav este că banii s-au dus în pensii şi salariile bugetarilor, nu în investiţii, ceea ce ne va antrena într-o spirală a împrumuturilor din ce în ce mai înrobitoare. Datoria externă include şi împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanţe şi autorităţile locale, precum şi împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în baza acordului stand-by cu România, exclusiv suma primită de Ministerul Finanţelor de la FMI. Acestea însumau 7,6 miliarde de euro la 30 iunie, în creştere de la 5,686 miliarde de euro la finalul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.
O contribuţie importantă la creşterea datoriei publice au mai avut-o şi împrumuturile Ministerului Finanţelor realizate prin vânzarea de titluri de stat. Practic, în acest mod statul a făcut rost lună de lună de bani pentru plata obligaţiilor curente. Cum s-a ajuns aici? "Dintr-o lună, bugetul are bani pentru numai 20 de zile ca să acopere cheltuielile, iar pentru 10 zile rămase Guvernul trebuie să se împrumute", explica recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Incapacitatea Guvernului de a face rost de bani la puşculiţa bugetară, de a colecta mai bine taxele şi impozitele, de a gestiona mai bine banul public, de a refuza restructurarea acelor zone publice încremenite în birocraţie a condus la această situaţie. Cea mai comodă metodă de a face rost de bani a fost împrumutul din afară sau din ţară. Guvernul şi preşedintele Traian Băsescu au apelat la ajutorul FMI, fără de care ţara nu avea credibilitate pentru împrumuturi. Numai că acordul va ajunge la final în martie anul viitor şi, dacă România nu-şi pune ordine în finanţele publice, falimentul ţării ar putea bătea la uşă şi ţara noastră ar putea intra în incapacitate de plată. Ratele la datoriile făcute cu atâta uşurinţă vor trebui plătite, inclusiv împrumutul de la FMI care devine scadent în 2011.
● Daniela. Ivan
Salarii: -25%, TVA: +5%
2009 a fost primul an după Revoluţie când salariile au luat-o la vale. Invocând criza economică, tot mai mulţi angajatori au anunţat reduceri salariale sau de personal, iar spre sfârşitul anului bugetarii au avut şi ei de suferit. Câştigul salarial mediu net în luna iunie 2010 a fost cu 67 de lei mai mic decât cel înregistrat în decembrie 2008, ajungând de la 1.489 de lei la 1.422 de lei. Bugetul pe 2009 a fost întocmit cu o medie a salariilor sub valoarea venitului mediu obţinut de un român în noiembrie 2008. Câştigul salarial mediu brut pe economie anul trecut a fost de 1.820 de lei, mai mic decât cel din noiembrie 2008, de 1.844 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Şi cum veştile rele nu vin niciodată singure, mii de angajaţi au fost nevoiţi să îşi ia concediu fără plată sau să rămână fără o serie întreagă de sporuri.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis reducerea fondului de salarii ale bugetarilor cu câte 15,5% în lunile noiembrie şi decembrie. "Practic, salariile vor scădea doar cu aproape 30 de procente aferente celor două luni rămase", preciza, anul trecut, Mihai Şeitan, ministrul Muncii. Bugetarii au avut din nou de suferit în luna mai 2010, când preşedintele Traian Băsescu a anunţat că pentru reducerea cheltuielilor vor fi tăiate pensiile cu 15%, iar salariile bugetarilor cu 25%. Din sumele astfel economisite ar fi trebuit să rezolve problema datoriilor statului şi a blocajului economic. Salariile bugetarilor au fost reduse de la 1 iulie, însă Curtea Constituţională a declarat ilegală decizia tăierii pensiilor cu 15%.
Pentru a face faţă constrângerilor bugetare, Guvernul a aprobat imediat majorarea TVA de la 19% la 24%. O astfel de măsură cu efecte dramatice nu a mai fost luată decât în Grecia, stat aflat în pragul falimentului. Cu veniturile puternic subţiate, românii au renunţat mai întâi să plece în vacanţa de vară. De asemenea, ei vor fi puşi în situaţia de a-şi calcula ultimii bănuţi, iar plata ratelor la bancă va avea şi ea de suferit. Deja restanţele populaţiei la credite s-au dublat faţă de anul trecut, ajungând la 13 miliarde de lei. Bancherii aşteaptă însă o adevărată explozie a restanţelor în lunile de iarnă, când nivelul de trai al populaţiei va scădea puternic.
● Elena Stan
Inflaţia stă să explodeze
Creşterea preţurilor s-a accelerat la 7,1% în iulie, după ce Guvernul a majorat TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%, pentru a putea respecta condiţiile din programul de finanţare convenit cu FMI şi UE, de 20 miliarde de euro. Veştile nu sunt prea bune, analiştii economici se aşteaptă la o inflaţie de 8% la sfârşitul anului 2010. Dacă comparăm aceste valori cu cele din decembrie 2008, observăm cum viaţa românilor a devenit mai grea. Inflaţia anuală (decembrie 2007-decembrie 2008) a fost de 6,3%, în timp ce rata inflaţiei în decembrie 2008 a fost de numai 0,23%, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Cele mai dramatice creşteri de preţ au fost înregistrate la medicamente, combustibil, ţigări, fructe şi alimente. Nimeni nu ştie exact cum va evolua inflaţia. O primă necunoscută este evoluţia cursului leu-euro şi leu-dolar. "Dacă cursul leu-dolar se mişcă cu 30 de bani, asta contează mai mult decât preţul petrolului în calculul inflaţiei", a explicat recent Isărescu. Dacă facem o comparaţie a cursurilor, observăm că în decembrie 2008 un euro se cumpăra cu 3,9852 lei, iar acum cu 4,2326 lei. Şi devalorizarea monedei naţionale faţă de dolar a fost semnificativă. În decembrie 2008, un dolar era echivalentul a 2,834 lei, iar astăzi valorează 3,328 lei!
● Daniela. Ivan
