x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Iubirile președinților americani. Gerald Ford și JFK, pasiune pentru aceeași spioană nemțoaică

Iubirile președinților americani. Gerald Ford și JFK, pasiune pentru aceeași spioană nemțoaică

de Paul Bardasu    |    09 Mai 2022   •   08:15
Iubirile președinților americani. Gerald Ford și JFK, pasiune pentru aceeași spioană nemțoaică

Or fi fost ei unii dintre cei mai puternici oameni de pe planetă, dar au fost subjugați de câteva preafrumoase doamne, unele dintre ele cu gânduri mai puțin curate. Este și cazul a doi președinți americani care au iubit, pe rând, aceeași femeie: o nemțoaică focoasă, despre care FBI-ul era convins că era spioană.

Soții Ford, care au fost căsătoriți vreme de 58 de ani, până la moartea lui Gerald, au fost printre cele mai afectuoase cupluri din istoria Casei Albe. Dar fostul apropiat al lui Lyndon B. Johnson, Bobby Baker, a dezvăluit multe bârfe suculente despre elita din DC, inclusiv faptul că atât președintele Ford, cât și JFK ar fi avut relații cu aceeași femeie. Doamna misterioasă în cauză era nimeni alta decât Ellen Rometsch, frumoasa soție a unui ofițer al armatei vest-germane. Se zvonea că ea era atât de focoasă, încât primea invitații repetate la Casa Albă.

Culmea, Ford s-a întâlnit cu Ellen în cursul activității Comisiei Warren, care investiga asasinarea lui JFK, fostul amant al nemțoaicei. Dar să vedem povestea lui Ellen Rometsch, care a reușit performanța de a se iubi nu cu unul, ci cu doi președinți americani.

S-a născut la Kleinitz, în Germania, pe 19 septembrie 1936. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, zona a devenit parte a Germaniei de Est (RDG), de orientare pro-sovietică. Romesch s-a alăturat organizației de tineret a Partidului Comunist și a lucrat ca dactilografă la administrația raională înainte de a reuși să fugă, împreună cu familia ei, în RFG, în 1955. După o primă căsătorie eșuată, ea „s-a mutat în 1961 în Statele Unite, cu al doilea soț, Rolf Rometsch, sergent al forțelor aeriene vest-germane, care fusese repartizat la Ambasada Germaniei Federale de la Washington”.

Potrivit The Daily Mail, „Rometsch a fost trimisă în America de liderii comuniști din Berlinul de Est, care sperau că se va împrieteni cu politicieni puternici și va trimite înapoi în țară informații prețioase obținute de la aceștia prin diferite mijloace”.

În 1961, Bobby Baker a înființat Quorum Club. Acesta era un club privat elitist, găzduit de hotelul Carroll Arms de pe Capitol Hill. „Membrii săi erau senatori, congresmeni, lobbiști, membri ai personalului administrației Congresului și alți oameni bine conectați, care doreau să se bucure de băuturi fine, jocuri de poker și femei frumoase”. Ellen Rometsch s-a alăturat clubului Quorum, inițial în calitate de chelneriță. A fost însă remarcată imediat și promovată ca escortă de lux: „Era uimitor de atrăgătoare, semăna cu Elizabeth Taylor”. Membrii clubului au început în curând să-i acorde toată atenția lui Rometsch. „Îmbrăcată într-o uniformă strânsă pe corp, din plasă neagră, frumusețea germană era comparată cu pictura nud care împodobea un perete al clubului. Însuși Bobby Baker părea foarte interesat de ea și o ducea în vacanță la New Orleans”. Bill Thompson era lobbist feroviar și un prieten intim al președintelui John F. Kennedy: „Un burlac bogat, era la curent cu multe dintre secretele vieții amoroase a lui Kennedy”. Thompson a descoperit-o pe Rometsch la Quorum Club și i-a cerut relații lui Baker despre ea. Baker a recunoscut că i-a prezentat-o pe Rometsch lui Kennedy, „la cererea sa”. Potrivit lui Baker, el aranja adesea ca anumite femei frumoase să se întâlnească cu politicieni de frunte. Baker a spus mai târziu că „el, Kennedy, a mulțumit personal și a spus că a fost cel mai bun moment erotic de care a avut parte vreodată în viața sa. Nu a fost singura dată. Ea l-a întâlnit și cu alte ocazii. Legătura lor a durat o vreme”.

Asaltată de presă, pentru a face dezvăluiri

După moartea lui JFK, Ellen Rometsch a divorțat de soțul ei german, în septembrie 1963. A plecat să locuiască cu părinții ei la Schwelm. Luna următoare, ziarele din unele țări europene au început să publice articole despre relația ei cu Kennedy. Tabloidul britanic Daily Express i-a oferit lui Ellen Rometsch 55.000 de mărci pentru un interviu în exclusivitate, dar ea a refuzat propunerea. În ziua în care Kennedy a fost asasinat, Life Magazine a publicat o poveste de șapte pagini despre relația lor. Articolul o caracteriza pe Rometsch ca pe o femeie care fusese deseori invitată la evenimente sociale, „parțial din cauza aspectului ei frumos și parțial, după cum s-a spus, pentru că era dispusă să facă orice”.

Ellen Rometsch s-a întors în Statele Unite în 1964 și a avut o aventură cu Gerald Ford în perioada petrecută de acesta ca membru al Comisiei Warren, însărcinată să investigheze asasinarea președintelui Kennedy. Aventura cu Rometsch a fost folosită împotriva sa de directorul FBI, J. Edgar Hoover, care a fost frustrat de faptul că nu era pe aceeași lungime de undă cu Comisia Warren, care nu împărtășea concluziile lui despre tragicul eveniment.

Citiți mai multe astfel de dezvăluiri în cartea „Iubirile președinților americani”, aflată acum la punctele de difuzare a presei

Acuzată pe nedrept? Dosarul ei nu există în arhivele STASI

Mult mai târziu, în decembrie 2013, ziarul german Die Welt a încercat, de asemenea, să o intervieveze pe Rometsch. „Ce s-a întâmplat exact între ea și Kennedy nu vrea să povestească. Oricine dorește să le vorbească și să sune la ușă se va întâlni doar cu soțul ei. Și el nu va spune multe, dar că trei lucruri sunt importante pentru el. Soția sa nu a fost niciodată spioană în slujba STASI. Nu este adevărat că îi fusese cumpărată tăcerea lui Ellen Rometsch cu plăți într-un cont din Liechtenstein făcute de clanul Kennedy. Și ceea ce s-a întâmplat la Washington cândva rămâne o chestiune pur privată”. Reporterii ziarul german au explicat că au o copie a unui fișier de 478 de pagini, cu numărul de cod 105-122316, care a fost produs de FBI pentru Rometsch, deși o mare parte din dosar a fost cenzurată. Cel mai interesant lucru despre acest dosar este că anchetatorii FBI au fost în contact cu Rometsch din iulie 1963 până în 1987. Ziarul a investigat, de asemenea, legăturile sale cu serviciile de informații din estul Germaniei: „În arhivele autorității de documentare STASI nu există niciun dosar de informații despre membrii familiei lui Ellen Rometsch, care au trăit cândva în Saxonia. Prin urmare, împreună cu descoperirile serviciilor de informații occidentale, totul vorbește despre faptul că fostul cetățean est-german nu a spionat pentru comuniști”.

FBI s-a folosit de Ellen pentru șantaj. Cazul a fost clasat, „din interes național”. Plătită cu bani grei pentru a-și ține gura

După asasinarea lui JFK, afacerea Rometsch a ajuns la urechile noului președinte, Lyndon B. Johnson. Acesta și-a informat prietenul, J. Edgar Hoover, șeful Biroului Federal de Investigații. În iulie 1963, agenții FBI au interogat-o pe Rometsch în legătură cu trecutul ei. Au ajuns la concluzia că era o spioană sovietică.

Într-o notă FBI din octombrie 1963, se spunea că „s-a pretins că președintele și procurorul general s-au folosit de serviciile unor animatoare”. Hoover a lăsat apoi să se scurgă informația către jurnalistul Clark Mollenhoff. La 26 octombrie 1963, el a scris un articol în Des Moines Register susținând că FBI-ul „a stabilit că frumoasa brunetă participase la petreceri cu lideri ai Congresului și cu niște proeminenți membri ai puterii executive... Posibilitatea ca activitatea ei ar putea fi legată de spionaj este îngrijorătoare, din cauza rangului înalt al partenerilor ei de sex masculin”.

Robert Kennedy șterge urmele afacerii” fratelui său

A doua zi, Robert Kennedy l-a trimis pe La Verne Duffy pentru a o întâlni pe Ellen Rometsch. Misiunea lui era să o reducă la tăcere pe Rometsch înainte ca presa să ajungă la ea. Câteva zile mai târziu, s-a raportat că „bărbați pe uniformele cărora străluceau ecusoane ale serviciilor de securitate americane au vizitat-o pe doamna Rometsch și au obligat-o să semneze o declarație prin care neagă formal intimitățile cu persoane importante”. Într-o scrisoare către Duffy, ea i-a mulțumit că i-a oferit bani - mulți bani - și l-a asigurat: „Bineînțeles că voi tăcea”.

Robert Kennedy l-a contactat apoi pe Hoover și i-a cerut să convingă conducerea Senatului că ancheta Comitetului pentru Reguli al Senatului despre această poveste este „contrară interesului național”. El a avertizat, de asemenea, la 28 octombrie, că alți membri de frunte ai Congresului vor fi atrași în acest scandal. Hoover a avut o întâlnire cu Mike Mansfield, liderul democrat al Senatului, și cu Everett Dirksen, omologul său republican. Ceea ce s-a vorbit la această întâlnire nu a fost niciodată dezvăluit. Ca urmare a întâlnirii care a avut loc în casa lui Mansfield, Comitetul pentru Reguli al Senatului a decis să nu analizeze scandalul Rometsch.

Se susține că Baker deținea casete și fotografii ale activităților sexuale ale lui JFK, care o implicau pe Rometsch. Știa, de asemenea, despre relațiile anterioare ale lui JFK cu Maria Novotny și Suzy Chang, ambele provenind din țări comuniste, considerate elemente ale rețelei de spioni care îl compromisese pe John Profumo, ministrul britanic de război. Când a aflat Robert Kennedy aceste informații, el a ordonat imediat deportarea lui Ellen.

×