Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DIICOT a finalizat dosarul care vizează jaful de la Herculane în 2016, dar acest dosar a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție abia în august 2023. Într-un rechizitoriu de 442 de pagini, procurorii descriu, cu lux de amănunte, frauda întinsă pe mai mult de două decenii. În dosar sunt 35 de inculpați acuzați pentru zeci de infracțiuni, dar, între timp, unele fapte s-au prescris. În România s-a discutat foarte mult despre grupul infracțional organizat care a distrus stațiunea Herculane, începând cu anul 2007, însă abia la finalul săptămânii trecute s-a dat prima sentință pe fond în dosarul acestei privatizări frauduloase. Vinovații sunt judecați pentru constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, delapidare cu consecințe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru, violare de domiciliu, distrugere, șantaj și alte fapte penale.
Dosarul DIICOT privind jaful de la Herculane era complet din anul 2016, însă instanțele de judecată au întârziat foarte mult pedepsirea vinovaților și recuperarea activelor statului. În 2022, acest dosar a ajuns pe rolul Curții de Apel Timișoara, iar instanța a dispus retrimiterea lui pentru refacerea anchetei.
Abia în august 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația făcută de DIICOT la această decizie, trecându-se astfel la judecarea pe fond a dosarului. Condamnările în primă instanță se reduc la o parte din totalul vinovaților: omul de afaceri Alexandru Gavrilescu a primit cea mai mare pedeapsă - 10 ani şi 4 luni de închisoare, instanţa dispunând totodată confiscarea a peste un milion de euro. Lichidatorii judiciari Mioara Dumitrache şi Victoriţa Oprea au primit câte 9 ani de închisoare. Gheorghe Brad, executor judecătoresc a primit 7 ani de închisoare. Marius-Cristian Ghiţă, lichidator judiciar - 6 ani de închisoare. Ion Tăbugan, om de afaceri, a primit 5 ani de închisoare.
O primă acțiune a procurorilor DIICOT a fost în anul 2016, când s-au făcut și primele arestări, dar restul grupului infracțional și-a continuat acțiunile, nestingherit. Aceștia au reușit să vândă, după anul 2016, bunurile pe care procurorii DIICOT puseseră deja sechestru asigurător, dar la tranzacțiile imobiliare au fost folosite documente antedatate. Și pentru acestea s-a calculat un prejudiciu de peste 123 de milioane de lei.
Nu există un plan de reabilitare a stațiunii
Statul român încearcă, după mai mult de două decenii, să-și recupereze activele - hotelurile privatizate și lăsate în paragină, în stațiunea Băile Herculane. Activele vândute în insolvență nu se mai pot întoarce la stat. Toate falimentele ar trebui să fie consolidate (conexate) la un singur judecător și un singur lichidator, apoi să fie lichidat la cele mai rapide prețuri, pentru a se mai putea recupera activele înstrăinate fraudulos.
Pentru a se putea recupera aceste active, e nevoie de acțiuni în răspundere contra administratorilor și acționarilor, acțiuni penale pentru bancrută frauduloasă. Dar sentința instanței de judecată de la finalul săptămânii trecute include pe lista activelor recuperabile și unele hoteluri care funcționează, care au proprietari neimplicați în fraudă și care au ținut vie stațiunea istorică a României, pe banii lor - cum ar fi hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita și Decebal, unele fiind cumpărate de la alți proprietari, renovate și modernizate cu milioane de euro.
Celelalte active de pe lista procurorilor, pentru care instanța de judecată a decis confiscarea, ar putea fi salvate după ce ar ajunge din nou în posesia statului român, dar pentru a se putea realiza acest lucru ar trebui să mai existe o stațiune funcțională și o strategie foarte bine concepută și apoi implementată. Statul încă nu are un plan concret pentru ce se va întâmpla după confiscare, dacă instanța definitivă ar rămâne aceeași ca în primă instanță.
Stațiunea distrusă cu... zahărul statului
Potrivit anchetatorilor, schema infracțională a avut două etape. Prima a constat în împrumutarea a aproape 10 milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat, cu drept de vânzare și obligația de restituire în 180 de zile - obligație care nu a fost respectată. A doua a vizat folosirea banilor obținuți din vânzarea zahărului pentru a cumpăra majoritatea clădirilor din centrul staţiunii, iar ulterior girarea unor împrumuturi cu imobile istorice, multe vechi de peste un secol.
Cercetarea procurorilor începe cu anul 2007, urmărind persoanele și activitățile timp de un deceniu: „În perioada 2007 - 2016, a fost constituit și a acționat un grup infracțional organizat cu scopul de a decapitaliza o societate comercială din orașul Băile Herculane, prin scoaterea activelor/bunurilor din patrimoniul acesteia în dauna creditorilor reali și, totodată, însușirea în folosul membrilor grupului a sumelor de bani obținute. Societatea din Băile Herculane deținea în anul 2001, dată la care a fost privatizată, aproximativ 50 de imobile în stațiune, imobile care reprezentau cele mai importante hoteluri, restaurante și ștranduri termale din stațiune. De asemenea, aceasta deținea licență de exploatare a apelor termale, fiind singurul furnizor pentru celelalte hoteluri și pensiuni funcționale din stațiune”, se menționează în rechizitoriul DIICOT.
La această fraudă au participat mulți oameni de afaceri și politicieni din tot spectrul politic. Unul dintre principalii vinovați identificați de procurori este Iosif Armaș, fost deputat PSD, președinte al Consiliului de Administrație al Hercules SA, acționar majoritar la SC Argirom Internațional SA - acestea fiind principalele firme implicate în dosarul gestionat de DIICOT. Acesta a cumpărat acțiuni de la statul român, în anul 2001, folosind bani tot de la statul român - pur și simplu a dat la schimb 5,4 milioane de kilograme de zahăr, care nu era al lui.
Zahărul provenea din depozitele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, unde ar fi trebuit să se întoarcă în maximum 6 luni. Iosif Armaș a vândut zahărul, a cumpărat hotelurile de la Herculane, dar nu a mai dat zahărul înapoi statului.
Prejudiciul calculat de procurori se ridică la 43 de milioane de lei, însă se adaugă două decenii în care stațiunea a fost ținută în paragină, precum și degradarea clădirilor monument istoric, foarte greu de reabilitat, fiind acum în stadiu avansat de degradare.
Considerat „creierul” întregii operaţiuni, fostul deputat PSD Iosif Armaş a scăpat de răspunderea penală ca urmare a intervenirii prescripţiei, dar instanţa a dispus confiscarea a 4,8 milioane de euro de la acesta.
Trucurile cu împrumuturi fictive, dar executorii
În anul 2001, Iosif Armaş conducea societatea Argirom Internațional - compania care a stat la baza primei fraude a intrat apoi în insolvență, iar grupul infracțional organizat care a comis faptele a mers mai departe, printr-un nou mecanism, pentru a pune mâna și pe activele acestei companii.
Astfel, firma a făcut o serie de împrumuturi, de la „oamenii de casă”, persoane fizice: fiul directorului general, soția directorului economic, contabila societății și alții. S-au împrumutat fictiv sume mici de bani, dar au fost semnate contracte de împrumut între persoanele fizice și companie, fiind incluse dobânzi anuale mult mai mari decât cele ale băncilor, contractele constituind titluri executorii.
Prin acest mecanism, firma nu mai restituia sumele împrumutate fictiv, iar astfel au fost scoase la executare silită hotelurile - adică activele obținute fraudulos de compania falimentară, care le furase de la statul român, cu ajutorul primului mecanism fraudulos.
Pe lista vinovaților găsiți de procurori mai sunt fostul deputat Ion Tabugan, Monica Mihu, fosta soție a lui Remus Borza - la rândul lui fost deputat PNL și consilier al fostului premier Nicolae Ciucă. De asemenea, Mihail Cionca, fost președinte PRM Băile Herculane, și Ilie Iova, fost viceprimar al Caransebeşului şi vicepreşedinte al Consiliului Județean Caraş-Severin.
În total au fost scoase 22 de imobile din patrimoniul companiei și două licențe privind exploatarea apelor termominerale, care au ajuns la grupul infracțional organizat, conform descrierii făcute de procurori în rechizitoriu. Au fost vândute inclusiv bunurile care erau puse sub sechestru.
Judecătorii au decis confiscarea a 19 imobile din Băile Herculane, printre care complexul hotelier Hercules - hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita, Roman, Minerva - băile termale Apollo, Hebe, Neptun, Venera, Diana - foste sanatorii, pavilioane medicale şi Cazinoul din Băile Herculane - restaurante şi clădiri administrative - mai multe terenuri, inclusiv păduri din zona Domogled și Cerna.
Renovarea costă peste un miliard de euro
Calculele făcute în 2023 de o firmă specializată în renovări de patrimoniu, la solicitarea cotidianului Jurnalul, arăta că renovarea clădirilor aflate în paragină la Herculane s-ar fi ridicat atunci la peste un miliard de euro. Expertiza din 2023 arată că pentru a renova o clădire monument istoric cu amprentă de numai 250 de metri pătrați și două etaje, aflată într-un stadiu mediu de degradare, era nevoie de circa 3,5 milioane de euro. Hotelurile care sunt acum în paragină în stațiunea Herculane au nevoie, fiecare, de cel puțin 50 de milioane de euro, conform calculelor făcute de compania care se ocupă cu astfel de lucrări de reabilitare.
Din 2023 până astăzi, prețurile au crescut - aproape s-au dublat, în ultimii ani, iar creșterile se vor înregistra în continuare, conform previziunilor specialiștilor din piața construcțiilor -, ceea ce înseamnă că valoarea reabilitării patrimoniului de la Herculane s-ar putea dubla, față de calculul inițial, până la data la care statul ar putea începe renovarea stațiunii.
Dar pentru a se ajunge acolo, mai trebuie să treacă cel puțin trei ani până la o decizie definitivă a instanței, apoi ar fi nevoie de o sursă de finanțare și de un proiect bine conceput, ca statul să poată investi în aceste active și pentru a le readuce în circuitul turistic.
Citește pe Antena3.ro
