Jale în Făgăraş: Gospodarii, condamnaţi la sărăcie

Renumiţi pentru hărnicie şi pentru cea mai bună brânză de oaie din ţară, ciobanii sibieni sunt nevoiţi acum să-şi abandoneze munca de-o viaţă. Prevederile Ordinului 111 al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare (ANSV), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie, i-a adus la sapă de lemn.

Cine nu a trecut niciodată pe la o stână românească din munţi nu-şi poate da seama că "intrarea în legalitate" a ciobanilor înseamnă, mai ales acum, în plină criză economică mondială, aruncarea lor în cea mai cruntă sărăcie. "Avem 120 de oi împreună. Nu e bun deloc ordinul ăsta, pentru că noi nu avem condiţii să putem eticheta brânza, să facem cum vrea Uniunea Europeană. Noi vindeam şi la piaţă, şi în comună, la turişti, dar acum nici asta nu mai putem să facem", spune ciobanul Victor Budac, din comuna Cîrţişoara, aşezată la poalele Făgăraşului. Are nume de haiduc, urmaş al viteazului Andrei Budac, iubit la Cîrţişoara pentru curajul de a-i fi înfruntat pe asupritorii care i-au lăsat pe oameni în cea mai cruntă sărăcie timp de sute de ani. Haiducul a fost împuşcat de poteră la 1912, după ce a fost vândut autorităţilor de propriul lui văr, dar oamenii de la Cîrţişoara speră că într-o zi Budac se va întoarce printr-un urmaş la fel de viteaz, singurul care-i mai poate salva de această nouă asuprire. Pe ciobani îi omoară legislaţia şi ordinele date peste noapte de autorităţi, fără a-i consulta pe reprezentanţii producătorilor. Asociatul lui Victor Budac, Constantin Boitangiu, speră ca tradiţia oieritului să se păstreze la poalele Făgăraşului, iar fiul său, micuţul Silviu, să devină cioban bogat, cu multe oi, numai că noua legislaţie pare să-l contrazică. "Fânul ni-l facem noi. Boabele le cumpărăm. Şi medicamentele. Numai medicamentele ne costă în jur de 40 de lei de oaie pe an. Cât păşunează, pe vară, ne costă cam 35 de lei de oaie, după aia avem fânul de iarnă, dar costă şi motorina, şi munca de dimineaţă până noaptea. Acum nu ştim ce să facem cu brânza. O consumăm noi, dăm laptele la porci, închegăm... nu ştiu", mai spune descumpănit ciobanul.

NICI O ŞANSĂ
În tot judeţul Sibiu, din 6.000 de producători de brânză, numai şapte au acte în regulă pentru a-şi putea comercializa produsele. Lăsaţi fără nici o posibilitate de supravieţuire, mulţi vorbesc deja despre revolte şi despre vitejia străbunilor haiduci. Jugul austro-ungar nu mai există, însă duşmanii lor au rămas reprezentanţii autorităţii statului. Dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea au găsit metode ingenioase de a scăpa de taxele pe fumărit sau pe iluminat, construindu-şi case cu ferestre foarte mici şi sobe care nu evacuau fumul pe horn, acum trebuie să se lupte cu inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), care controlează la sânge fiecare producător de brânză şi dă amenzi imposibil de suportat de ciobani. "Noi am depus actele la Primăria Capitalei, iar pichetarea ANSV-ului va avea loc joi. Am contestat ordinul şi în instanţă. Astăzi (ieri- n.r.) le facem notificare şi aşteptăm să se judece. Vin producători din toată ţara, în jur de 200 de persoane. Dacă lista de revendicări nu va fi satisfăcută, urmează să organizăm alt miting, la Guvern. Nu poate să ne oblige ANSV-ul să devenim persoane autorizate sau SRL-uri. Dispărem noi, ca autoritate, ca producători agricoli. Acest ordin nu respectă articolele 53 şi 45 din Constituţie. În afară de asta, nu respectă regulamentul Uniunii Europene, principiul transparenţei. Noi ar fi trebuit să fim consultaţi, apoi trebuia să fie emis acest ordin. Acest ordin nu a fost semnat nici de Ministerul Agriculturii. Noi îl considerăm aberant şi ilegal", declară Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România.

OMORÂŢI DE "NATURA 2000"
Gospodarii de la Cîrţişoara nu sunt loviţi doar de Ordinul 111 al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, ci şi de falimentul fabricilor din apropierea comunei, care i-a lăsat fără locuri de muncă, şi de imposibilitatea de a dezvolta turismul în zonă. Puţini dintre turiştii care urcă la Bâlea Lac ştiu că zona aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Cîrţişoara. Şi mai puţini ştiu că este locul unde s-a născut, a trăit şi a luptat pentru integritatea neamului său Badea Cîrţan, "dacul coborât de pe columnă" la Roma, a cărui casă este acum muzeu sătesc. Unii se opresc la pensiunile agroturistice ale gospodarilor de la Cîrţişoara, unde ştiu că se pot bucura de linişte, de aer curat şi de produse tradiţionale româneşti. Dar dezvoltarea turistică a zonei poate fi stopată prin includerea în programul "Natura 2000". "Toate proiectele de dezvoltare a zonei sunt afectate de includerea în «Natura 2000». Nu ne-a anunţat nimeni, nu ne-au întrebat, doar ne-am trezit cu 90% din suprafaţa comunei în acest program. Primăria este obligată să cureţe Transfăgărăşanul, dar nu ne întreabă nimeni de unde luăm bani pentru asta. Dacă nu facem curăţenie, vin cei de la Mediu şi ne amendează. Din taxe şi impozite nu obţinem nici jumătate din banii necesari pentru investiţii, iar singura posibilitate de a ne dezvolta este turismul. Acum Mediul nu ne mai dă avize pentru construcţii", declară Dorin Magda, primarul comunei Cîrţişoara. Oamenii din comună sunt revoltaţi: prin includerea unei suprafeţe atât de mari în programul de mediu îşi pot pierde dreptul de a-şi construi cabane, pensiuni, parcări pentru turişti. Li s-a dat dreptul de a-şi lua înapoi terenurile, însă nu le pot exploata. În program au intrat chiar porţiuni de drumuri şi case de vacanţă, zone care în actele primăriei sunt incluse în intravilan şi o fostă păşune comunală de la marginea pădurii, pe care în ultimii 20 de ani, cât nu a mai fost exploatată, au crescut tufe şi ierburi. Cât despre vechiul proiect de dezvoltare zonală, care includea Transfăgărăşanul, telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea Lac, peste 5.000 de locuri de cazare, pârtii de schi şi alte trei linii de telecabină, nici nu mai poate fi vorba acum, de când întreaga suprafaţă a fost declarată arie protejată. Proprietarii pământurilor se pregăteau să construiască, pentru a putea aduce mai mulţi turişti în zonă nu ştiu dacă o mai pot face. Ecologii Mihai Petrescu şi Flaviu Tomuţa, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, spun că oamenilor de la Cârţişoara nu li s-a semnat încă "sentinţa", fiind vorba doar de discuţii pe marginea PUG-ului până acum, iar până la decizia finală vor fi consultaţi şi cei direct afectaţi. "Trebuia să băgăm 18% din suprafaţa ţării în «Natura 2000». Este adevărat că intră o suprafaţă foarte mare din comuna Cârţişoara, dar se va ţine cont şi de părerile oamenilor. Cei de la Reglementări vor face dezbatere publică acolo", ne asigură ecologul Mihai Petrescu. Până va construi, bucată cu bucată, un dosar stufos de studii, planuri, proiecte şi aprobări, Primăria va mai cheltui însă multe zeci de mii de euro din bugetul propriu, tot în dezavantajul comunei.