Numai în Spania şi Italia ar fi putut vota ieri aproximativ 1.200.000 de români, care locuiesc legal în aceste ţări. Însă la urne nu s-au prezentat nici măcar unu la sută dintre aceştia.
Cei care locuiesc legal peste graniţă nu s-au înghesuit ieri la urne, iar cei care erau în trecere sau nu aveau un act care să ateste că au reşedinţa în străinătate s-au plâns că nu au avut drept să voteze. În Spania, unde la referendumul din mai 2007 s-au prezentat la urne aproape 15.000 de români, ziua alegerilor părea să înceapă bine. Cu o oră înainte de închiderea urnelor însă, în toată Spania votaseră doar 6.000 de români, din cei 550.000 care locuiesc acole cu forme legale.
SPANIA
Primul român care s-a prezentat la vot – cu un minut înainte de deschiderea secţiei – a fost un bărbat în vârstă de 61 de ani, Torejon de Ardoz. La ora 7 fix (ora locală a Spaniei) a votat şi prima româncă – o tânără de 20 de ani, însărcinată în luna a noua. Tânăra a votat în La Palma, capitala insulelor Baleare.
"Erau aproximativ 15 oameni care stăteau la coadă să voteze. Mi s-a părut că interesul este mai mic, comparativ cu anul trecut. Cred că mulţi oameni au fost plictisiţi de prestaţiile agasante ale anumitor candidaţi, care şi-au făcut până şi astăzi campanie", ne-a spus, ieri la prânz, după ce a venit de la vot, Ionel Scrofan, un român care locuieşte la Castellon. În această provincie sunt înregistraţi oficial şi ar fi putut vota aproximativ 45.000 de români.
"Au fost puţini la vot nu pentru că ar fi plecat mulţi deja în România, aşa cum se aude, ci pentru că nu mai au încredere în politicieni. Şi dacă Spania dă înapoi cu 10 ani, din cauza crizei, tot ar fi mai bine aici decât în ţară, din punct de vedere economic", a mai spus Ionel Scrofan.
Ambasadoarea României la Madrid, Maria Ligor, s-a declarat mulţumită de modul în care au decurs alegerile. Chiar s-a pregătit să preîntâmpine situaţii ca cea de anul trecut, când mai mulţi alegători au dărâmat poarta de la una din secţiile de votare din Madrid, încercând să voteze după ora la care se închiseseră urnele. N-a mai fost însă cazul, la alegerile de ieri. În mai 2007, în Spania au votat cei mai mulţi români – aproximativ 15.000, din totalul de 72.000 de voturi exprimate în străinatate.
Ambasada României de la Roma a anunţat aseară, la închiderea urnelor, că în Peninsulă au votat ieri aproximativ 3.800 de români. Numărul românilor care locuiesc legal în Italia şi ar fi putut vota ieri se ridică însă la 650.000.
ITALIA
Recordul de alegători l-a înregistrat secţia de la Torino, unde şi-au exprimat opţiunile aproape o mie de români. Ei au fost urmaţi, din punct de vedere numeric, de alegătorii români din Roma şi Milano. În mai 2007, s-au prezentat la urne, în Italia, aproape 10.000 de români. Câteva zeci de persoane au protestat chiar atunci, la una din secţiile de votare din Roma, după închiderea urnelor, că n-au mai apucat să voteze. Ieri însă, nici un incident nu a fost anunţat la Ambasadă.
"Foarte mulţi români nu au putut vota aici, pentru că, deşi stau legal, nu au obţinut încă actele de rezidenţă", a atras atenţia ieri Eugen Terteleac, de la Asociaţia Românilor din Italia (ARI). "Alţii, în schimb, dacă ar vrea, ar putea vota de două ori: o dată cu cartea de identitatea italiană şi cu paşaportul românesc, o dată cu cartea de identitate românească şi cu adeverinţa de la primărie care atestă că locuiesc legal în Italia", a mai adăugat Terteleac, spunând că are informaţii că unii dintre candidaţii din Diaspora ar intenţiona să fraudeze alegerile în acest fel.
DIASPORA / Puţini la vot
22.000 de români votaseră până aseară, la ora 23:00, în secţiile de votare deschise în străinatate, conform datelor trimise de misiunile din străinătate şi centralizate de Ministerul de Externe. Diferenţa de fus orar face ca, în străinătate, votul să se desfăşoare pe parcursul a 35 de ore.MAE a organizat pentru românii din străinatate 221 de secţii de votare, cu 40 mai multe faţă de alegerile europarlamentare din 2007. În străinatate au fost trimise 620.000 de buletine de vot, dintre care 144.000 în Spania, 44.000 – în Italia şi 54.000 – în Republica Moldova. În Diaspora s-au luptat 38 de candidaţi, pentru şase mandate de parlamentari (patru deputaţi şi doi senatori).
CEI MAI MULŢI LA TORINO
Ca de fiecare dată, primii români care au mers la urne au fost cei care locuiesc la Welington (Noua Zeelandă), cea mai îndepărtată capitală din emisfera sudică, faţă de Bucureşti, cu o diferenţă de fus orar de 11 ore. Pri-mul ajuns la secţia de votare a fost Marian Răzvan Dincă (35 de ani), care a votat, la 10-15 minute după deschiderea urnelor la secţia de nr. 158 care aparţine de Colegiul Uninominal 3. La trei ore de la începerea votului în România, cel din Noua Zeelandă se şi încheia. Acolo au votat, în total, 21 de persoane. La 13:00, ora României, votul s-a încheiat şi în Australia, unde 200 de persoane şi-au exprimat opţiunile. În Europa, cei mai mulţi români s-au prezentat la vot în Spania, Italia şi Republica Moldova. La Chişinău votaseră peste 2.100 de persoane, cu puţin înainte de închiderea urnelor. Potrivit MAE, secţiile de votare nr. 118 şi 119 din Chişinău, secţia de vot nr. 90 de la Castellon De La Plana şi secţia de vot nr. 37 din Torino s-au menţinut pe primele locuri în ceea ce priveşte participarea la vot în străinătate. LA New York, până la ora locală 14:00, votaseră aproximativ 150 de români. Primul scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor şi Senat se va încheia în străinătate în secţiile de pe Coasta de Vest a SUA. Ultimele urne – cele de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Sacramento, Las Vegas, Orange County, Riverside şi Portland, se închid astăzi la 7 dimineaţa.
La referendumul din mai 2007, în străinătate au votat 72.156 persoane. Atunci, cea mai mare prezenţă la urne s-a înregistrat în Spania (14.123 persoane), Italia (9.943 persoane), SUA (7.986 persoane), Franţa (5.141 persoane) Republica Moldova (4.998 persoane), Marea Britanie (3.210 cetăţeni rom‚ni), Canada (3.063 persoane), Germania (2.783 persoane), Belgia (2.549 persoane).
Citește pe Antena3.ro