Procesul soluționat de Curtea de Apel București a fost inițiat de o familie din Neamț. Este vorba despre avocata Eugenia Diana Pilan, din Baroul Neamț, și de soțul acesteia, Ciprian Pilan, care este inspector de concurență la Consiliul Concurenței. Aceștia au acționat în judecată Guvernul României, solicitând anularea Hotărârii de Guvern nr. 1183 din 8 noiembrie 2021 și a Hotărârii de Guvern nr. 1242 din 8 decembrie 2021, ambele având ca obiect prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și unele măsuri, cum ar fi prezentarea certificatului verde la intrarea în spații comerciale, săli de cinema, săli de sport sau la evenimente, precum și la accesul în diferite instituții publice și private.
Cererea de chemare în judecată face obiectul Dosarului 7439/2/2021, înregistrat la Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în data de 15 decembrie 2021. Cauza a fost introdusă pe rol și a avut ca prim termen de judecată în data de 22 decembrie, când a avut loc o amânare, din lipsă de procedură.
Măsurile din starea de alertă, anulate în parte
La termenul din 27 decembrie însă, Completul de fond 8, a decis să admită, în parte, cererea soților Pilan. Astfel, Curtea de Apel București a anulat, în parte, cele două hotărâri de guvern atacate, „în ceea ce privește condiționarea accesului și a participării destinatarilor acestor acte administrative cu caracter normativ la serviciile și activitățile menționate în cadrul celor două hotărâri de guvern contestate și al anexelor acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică, de drept privat sau de drept public, care le asigură sau le garantează”. Condiționarea de care vorbește instanța se referă la prezentarea dovezii trecerii prin boală sau la prezentarea dovezii realizării schemei complete de vaccinare, potrivit minutei hotărârii judecătorești.
Completul a menținut, în schimb, celelalte dispoziții ale celor două acte administrative normative contestate.
Guvernul, obligat să nu mai discrimineze
În premieră însă, instanța „obligă Guvernul României, ca în toate măsurile ce se vor institui/menține odată cu prelungirea stării de alertă” să aibă în vedere trei categorii de persoane. Prima categorie se referă la „persoanele care prezintă rezultatul negativ certificat al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore”. A doua categorie se referă la „persoanele care prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore”. Iar a treia categorie se referă la „persoanele care nu prezintă dovada efectuării unuia dintre cele două teste”. Mai departe, potrivit acestei hotărâri judecătorești, Guvernul urmează ca „la stabilirea măsurilor la care se face referire anterior să fie respectat principiul nediscriminării pe criterii de vaccinare sau de trecere prin boală”.
Gheorghe Piperea: „Codul QR devine, oficial și retroactiv, complet inutil”
Avocatul Gheorghe Piperea arată că marea noutate a acestei hotărâri a Curții de Apel București este că obligă guvernul ca, la următoarele hotărâri de prelungire a stării de alertă, să oblige pe toată lumea la efectuarea unor teste pentru accesul în spații publice, la muncă, în mijloacele de transport în comun etc. „Toată lumea, adică și persoanele vindecate, și persoanele vaccinate, și persoanele care nici nu au trecut prin boală, nici nu s-au vaccinat! Așadar, toți ar trebui să facem teste și să ne mișcăm doar dacă avem rezultat negativ”. „Adevărul este că, așa cum este notoriu dovedit, persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi și pot da boala mai departe, în comunitate. (…) Dacă vrem politică de sănătate publică rațională și eficientă, atunci restricțiile trebuie aplicate tuturor celor care ies pozitiv la test (chit că testele pot fi fals pozitive). Din această perspectivă, codul QR devine, oficial și retroactiv, complet inutil”, subliniază Piperea.
De altfel, un alt paragraf din minuta hotărârii Curții de Apel București precizează că această decizie „se va publica în Monitorul Oficial, în eventualitatea rămânerii sale definitive”, făcându-se aplicarea articolului 23, din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ. Conform acestui articol, hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ „sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”. Cu alte cuvinte, Guvernul sau Parlamentul nu mai pot introduce în certificatul COVID, drept criterii pentru acces la spații și servicii, vaccinarea sau trecerea prin boală, ci doar testarea. Există, evident, și posibilitatea ca, în aceste condiții, autoritățile să nu mai impună niciun fel de condiționare. Hotărârea este cu atât mai importantă, cu cât ea poate da peste cap toate planurile politicienilor de a impune un astfel de certificat COVID la locul de muncă.
Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Înalta Curte de Casație și Justiție.