Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 21 decembrie 2024, când, oficial, mandatul la termen ar fi trebuit să se încheie, președintele României, Klaus Iohannis, a rămas în funcție, ca urmare a anulării de către CCR a alegerilor prezidențiale din anul 2024. Iar până la încheierea anului trecut, activitatea sa prezidențială s-a restrâns la cinci zile lucrate efectiv. De la începutul lui 2025, Iohannis a muncit, efectiv, doar opt zile. Asta, în condițiile în condițiile în care, în lunile ianuarie ale anilor anteriori, aferenți celui de-al doilea mandat, a lucrat între 14 și 19 zile. Activitatea de la începutul acestui an a președintelui cu mandat prelungit a constat în promulgarea a șapte legi, acordarea cinci decorații, scoaterea la pensie a cinci judecători și în transmiterea a trei mesaje cu prilejul unor zile naționale. Agenda președintelui României, aferentă perioadei următoare, este goală.
Mandatul la termen al președintelui României, Klaus Iohannis, s-a încheiat, oficial, în data de 21 decembrie 2024, după care, până în prezent, prezența lui Iohannis în funcția prezidențială de la Palatul Cotroceni are acoperire constituțională exclusiv în baza Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care instanța de contencios constituțional a anulat, în integralitate, procesul electoral aferent alegerilor pentru președintele României din anul 2024. Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a dispus ca președintele României în funcție (la data de 6 decembrie 2024) să își exercite în continuare mandatul până la depunerea jurământului de către președintele României nou ales, în temeiul prevederilor articolului 83, alineatul 2, din Constituția României.
Rămânerea lui Klaus Iohannis, după data de 21 decembrie, în funcție a generat, mai mult sau mai puțin justificat, o nemulțumire majoră într-o anumită parte a populației și, de asemenea, riscă să aducă grave prejudicii electorale actualei Coaliții de Guvernare și candidatului acestei coaliții la alegerile prezidențiale din luna mai, Crin Antonescu. Mai ales că, odată stabilit calendarul electoral, Iohannis ar putea face un pas în spate și să fie înlocuit, interimar, de către președintele Senatului, Ilie Bolojan, până după definitivarea procesului electoral.
Numirea Guvernului, la două zile după expirarea mandatului oficial
„Jurnalul” a luat la mână întreaga activitate a lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, după data de 21 decembrie 2024, când, oficial, mandatul acestuia trebuia să ajungă la termen. Cu acest prilej, se poate constata că președintele României a muncit, în perioada 21 decembrie 2024 – 17 ianuarie 2025, cel mai puțin față de perioada similară a anilor trecuți, aferenți celor cinci ani ai celui de-al doilea mandate al lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.
Astfel, în decembrie 2024, Iohannis a muncit, practic, cinci zile încheiate. În 22 decembrie, la o zi după expirarea formală a mandatului oficial, Iohannis a susținut o declarație de presă prin care a anunțat că încă nu s-au finalizat negocierile din Coaliție, în vederea formării unui nou guvern și că aștepta, în aceeași zi, inclusiv înscăunarea noilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului. Tot pe 22 decembrie 2024, Klaus Iohannis a avut consultări cu o parte dintre partidele politice parlamentare – PSD, PNL și UDMR, pe de o parte, și USR, pe de altă parte, în legătură cu desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
La data de 23 decembrie 2024, Iohannis a anunțat că l-a desemnat pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, drept candidat pentru funcția de prim-ministru, iar în seara aceleiași zile, la Palatul Cotroceni, președintele a învestit Cabinetul Ciolacu II.
Și-a eliberat din funcție consilierul prezidențial
În Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2024, Klaus Iohannis a semnat un decret pentru promulgarea unei legi, precum și un alt decret pentru rechemarea lui Emil Hurezeanu (proaspăt învestit ministru al Afacerilor Externe) din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar a României în Austria.
Președintele României a mai muncit și în data de 30 decembrie 2024, când l-a primit la Palatul Cotroceni pe senatorul SUA (de la Partidul democrat), Christopher Coons.
De asemenea, a mai lucrat și în ultima zi a anului 2024, când a mai semnat trei decrete prezidențiale, Prin primul a eliberat-o din funcție pe Daniela Bârsan, consilier prezidențial, începând cu data de 3 ianuarie 2025, iar prin celelalte două a semnat pentru încetarea raporturilor de serviciu, prin pensionare ale chestorilor de poliție din Ministerul Afacerilor Interne, Daniel Traian Tache și Daniel Robert Adrian Marin.
9 ianuarie, prima zi de muncă la Președinție, în 2025
Anul 2025 a însemnat pentru Klaus Iohannis opt zile de lucru. Prima zi de muncă a fost 9 ianuarie, când președintele României a emis trei decrete, prin care a promulgat trei legi.
A doua zi, pe 10 decembrie, a mai emis trei decrete prezidențiale, de asemenea, care au avut ca obiect promulgarea a trei legi, după care a susținut o declarație de presă referitoare la anunțul oficial privind admiterea României în Programul Visa Waiver.
După încă trei zile de pauză, în data de 13 ianuarie 2025, președintele Klaus Iohannis a semnat trei decrete pentru eliberarea din funcție, prin pensionare, a judecătorilor Elena Laura Suliman (de la Curtea de Apel Constanța), Veronica Tudor (de la Curtea de Apel Constanța) și Maria Răducu (de la Tribunalul Neamț).
În data de 14 ianuarie, Iohannis a emis încă două decrete prezidențiale privind eliberarea din funcție, prin pensionare, a judecătorilor Clara Elena Ciapă (de la Curtea de Apel Brașov) și Rodica Elisabeta Guzu (de la Tribunalul Cluj).
Au urmat trei zile de pauză, pentru ca, în data de 17 ianuarie 2025, Klaus Iohannis să revină la serviciu, unde a mai semnat un decret prezidențial prin care a mai promulgat o lege.
Activitate „intensă”, agendă inexistentă
După încă cinci zile de pauză, președintele și-a reluat activitatea și, la data de 23 ianuarie 2025, a emis un decret prezidențial prin care l-a decorat, post-mortem, pe generalul de brigadă în retragere Cornel Oțelea, cu Ordinul Național „Steaua României” în Grad de Cavaler, cu însemn pentru pace, pentru militari.
A doua zi, pe 24 ianuarie, Iohannis a emis mai multe decrete prezidențiale de conferire a unor decorații. Astfel, a acordat Drapelului de Luptă al Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” Ordinul „Virtutea Militară: în grad de Comandor, a acordat Drapelului de Luptă al Brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” Ordinul „Virtutea Militară” în Grad de Ofițer, a acordat Drapelului de Luptă al Regimentului 528 ISR „Vlad Țepeș“ Ordinul „Virtutea Militară” în Grad de Ofițer și a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” în Grad de Comandor generalului de brigadă în retragere UIin Ion Dănilă, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război.
Mai departe, în 25 ianuarie 2025, Klaus Iohannis a emis un comunicat de presă prin care precizează că premierul olandez Dick Schoof l-a asigurat pe președintele României că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și pentru recuperarea tezaurului României furat.
În afară de aceste activități concrete, la data de 15 ianuarie, Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la data de 24 ianuarie a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, iar la data de 27 ianuarie a mai transmis un mesaj cu prilejul Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Din data de 23 decembrie 2024, nu există niciun fel de anunț de presă cu privire la evenimentele și acțiunile avute în vedere de către președintele României, Klaus Iohannis, iar din data de 30 decembrie 2024 nu există nicio informație cu privire la agenda oficială a acestuia.
Cel mai slab calendar al activităților prestate, de la preluarea primului mandat, în 2015
În acest sens, se poate observa că, în mandatul său prelungit, președintele Klaus Iohannis a muncit, efectiv, în luna ianuarie a anului 2025, doar opt zile. Spre comparație, în luna ianuarie a anului 2024, Iohannis a lucrat 14 zile (în datele de 9, 10, 11, 16, 18, 19, 22, 23, 24, 25, 26, 29, 30 și 31 ianuarie 2024 – conform datelor oficiale prezentate pe site-ul Administrației Prezidențiale).
Pe lângă emiterea unor decrete, președintele a avut, atunci, o convorbire cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a contestat la Curtea Constituțională o lege, l-a primit la Palatul Cotroceni pe premierul Republicii Socialiste Vietnam, a primit, tot la Cotroceni, ambasadorii străini cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a participat la ceremonia omagială dedicată fostului președinte al Comisiei Europene Jacques Delors și la reuniunea extraordinară a Consiliului European, la Bruxelles, și a primit la Palatul Cotroceni delegația American Jewish Joint Distribution Committee.
De asemenea, în luna ianuarie a anului 2023, Klaus Iohannis a lucrat, efectiv, 18 zile (3, 4, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 27, 30 și 31 ianuarie 2023). În ianuarie 2022, Iohannis a muncit 19 zile (3, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 13, 14, 17, 19, 20, 21, 24, 25, 26, 27, 28 și 31 ianuarie 2022). În prima lună a anului 2021, președintele României a lucrat doar 10 zile, dar, chiar și așa, cu două zile mai mult decât în ianuarie 2025 (4, 5, 8, 13, 15, 20, 22, 25, 27 și 29 ianuarie 2021). Iar ianuarie 2020, imediat după realegerea sa pentru cel de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a lucrat 18 zile (3, 6, 7, 9, 13, 14, 15, 16, 17, 20, 21, 22, 25, 27, 28, 29, 20 și 31 ianuarie 2020).
Luna ianuarie a anului 2025 a fost, pentru Klaus Iohannis, mai scurtă și decât prima lună ianuarie pe care acesta a petrecut-o la Palatul Cotroceni, după preluarea primului mandate de președinte. În ianuarie 2015, Iohannis a muncit 14 zile (5, 6, 7, 8, 9, 13, 14, 19, 20, 21, 23, 27, 28, 29 și 31 ianuarie 2015).
A promulgat 7 legi adoptate de Parlament, dintre care trei au ca inițiator Guvernul României
Revenind la activitatea „intensă” pe care a prestat-o președintele României, cu mandat prelungit, Klaus Iohannis în cursul lunii ianuarie a anului curent, este de remarcat că, prin decrete prezidențiale, au fost promulgate șapte legi. Este vorba despre legi adoptate de către Parlament, anul trecut, dintre care trei au drept inițiator Guvernul României.
Astfel, la data de 10 ianuarie 2025 a fost promulgată Legea nr. 1/2025 privind modificarea Legii nr. 217.2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
În aceeași zi, a fost promulgată Legea nr. 2/2025 pentru ratificarea Protocolului semnat la București, la 4 iulie 2024, de modificare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri și de prevenire a evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București, la 30 noiembrie 1995. Inițiatorul legii este Guvernul României.
Tot la 10 ianuarie, a fost promulgată Legea nr. 3/2025, pentru aprobarea OUG 11/2024, pentru completarea articolului 4 din OUG 77.1999 privind unele norme pentru prevenirea incapacității de plată. De asemenea, a fost promulgată Legea nr. 4/2025, pentru instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri”.
În aceeași zi, a fost promulgată Legea nr. 5/2025 pentru aprobarea OUG 30/2024 privind autorizarea operatorilor economici din domeniul feroviar, al transportului cu metroul, metroul ușor, monorail și al transportului urban, suburban și regional pe șine, pe linii ferate industrial și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, în muzee sau turistic. Guvernul este, de asemenea, inițiator. Tot la data de 10 ianuarie, a fost promulgată Legea nr. 6/2025 pentru modificarea alineatului 1 al articolului unic din Legea nr. 46.2022 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a Autorității Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Rețeaua de Competențe Electorale Francofone (RECEF).
Nu în ultimul rând, la data de 17 ianuarie 2025, a fost promulgată Legea nr. 7/2025 pentru aprobarea OUG nr. 116.2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public, prin implementarea unor proiecte de digitalizare.
Citește pe Antena3.ro
