Fie ca ne numim catolici sau ortodocsi, fie ca am tinut postul sau nu, de Craciun traim vesnicul "astazi" pe care ingerii l-au pronuntat in preajma Bethleemului: "Astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor, care este Cristos Domnul" (Luca 2,11).
In momentul in care toate lumanarile coroanei de Advent din bisericile catolice sunt aprinse, atunci este motiv de mare bucurie. Fiul lui Dumnezeu s-a nascut, eveniment ce se petrece de 2.000 de ani incoace, in luna decembrie. Lumina colorata, globulete si beteala in bradul inalt, oameni care sterg cu atentie statuile care vor forma scena Nasterii lui Isus. Toate acestea se pot observa in orice parohie catolica in aceasta perioada a anului. PS Petru Gherghel, Episcop romano-catolic al Diecezei de Iasi, afirma ca acest praznic inseamna vestea cea buna a vietii. "In pruncul din Bethleem admiram viata consfintita si sigilata de insusi autorul ei, de catre Dumnezeu, izvorul si datatorul vietii, care imbraca chipul unui om, devine o fiinta vie si traieste printre noi." Crestinii fac pe drept cuvant mare sarbatoare de Craciun, pentru ca cinstesc viata in pruncul dumnezeiesc si recunosc in el nu numai o binecuvantare pamanteasca, ci si o revarsare de daruri dumnezeiesti.
MISTER
|
Sarbatoarea Nasterii Domnului, stabilita la 25 decembrie, apare clar pentru prima data la Roma in anul 354, confirmand o traditie mai veche. Cum de s-a fixat data de 25 decembrie ca zi a Nasterii lui Hristos? Specialistii au elaborat doua ipoteze: prima spune ca Biserica a voit prin sarbatoarea Craciunului sa inlocuiasca sarbatoarea pagana a Soarelui Neinvins (Mitra), zeul biruitor al intunericului. Cultul solar care provenea din Orient se raspandise in Imperiul roman. Biserica a increstinat cultul soarelui, punand in locul zeului Mitra pe Hristos, soarele dreptatii. Un mozaic crestin de la sfarsitul secolului al III-lea il prezinta pe Hristos ca fiind "soarele dreptatii", "lumina lumii". A doua ipoteza explica sarbatorirea Craciunului la 25 decembrie in raport cu
25 martie, echinoxul de primavara, considerat inceputul creatiei, si deci data simbolica a conceperii lui Hristos. Sfantul Augustin vorbeste in scrierile sale despre sarbatoarea Craciunului de la 25 decembrie si o prezinta ca pe o traditie deja stabilita in Biserica la acea epoca. Referindu-se la misterul Craciunului, acest mare Invatator al Bisericii indeamna sa ne lasam cuprinsi de uimire, extaz si contemplare.
|
Impreuna de Sarbatori
"Bucuria Nasterii Domnului nostru Isus Cristos o cinstim si noi, credinciosii greco-catolici, impreuna cu intreaga comunitate. Noi, chiar daca suntem o Biserica Catolica, pastram aceasta traditie Rasariteana", aflam de la Pr. Valeriu Median. "Dorim tuturor celor care-L asteapta pe Pruncul nascut in ieslea Betleemului sa fie mai curati si mai luminosi." Greco-catolicii praznuiesc impreuna cu Biserica Ortodoxa toate sarbatorile care sunt legate de Nasterea Domnului. "Ca o rememorare a evenimentelor petrecute in acest an mentionam: la 20 noiembrie a avut loc reintrarea in Catedrala Sf. Nicolae de la Oradea Mare dupa 54 de ani de rugaciune, iar Arhidieceza Romano-Unita de Alba Iulia si de Fagaras a fost ridicata la rangul de Arhiepiscopie Majora, lucru care inseamna revenirea la acea stare pe care a avut-o in momentul Unirii celei mari la 1700. In anul ce vine se intrevede speranta reintrarii credinciosilor greco-catolici din Bucuresti in biserica Sfantul Vasile cel Mare din Strada Polona", a incheiat Pr. Valeriu Median.