La Satu-Mare, functia face casa

La Satu-Mare, Legea conflictului de interese nu pare a fi intrat in vigoare. De altfel, actuali sau fosti oficiali recunosc cu nonsalanta ca au fel de fel de afaceri, omitand sa explice ca ele sunt trecute pe numele socrilor, matusilor sau cuscrilor.

Traditia locului impune ca sefii sa-si arate suprematia prin dimensiunea caselor. Forma nu conteaza. Cat mai mare sa fie. Astazi ne vom limita la acest aspect, urmand ca intr-unul din numerele viitoare sa prezentam mecanismul prin care se deruleaza afaceri de milioane de dolari. In fine, mai trebuie spus ca baza clanului se afla unde in alta parte decat la Negresti Oas, satul Certeze fiind un fel de suburbie de lux.

Casa sub forma de sanatoriu

In Negresti Oas, una dintre cele mai impunatoare case (prin dimensiune) este cea a sefului Inspectoratului Judetean de Politie, Ioan Tibil. Ridicata pe doua niveluri plus parter, casa are un stil arhitectural greu de definit. Cu doua corpuri de casa, imobilul lasa impresia ca initial nu a fost decat una, simtindu-se nevoia de a fi extinsa. Acum seamana mai degraba cu un sanatoriu. Oamenii locului spun ca vila ar fi pe numele socrului comisarului-sef Ioan Tibil, ceea ce nu este greu de crezut. De asemenea, se mai spune ca ofiterul isi justifica averea prin aceea ca ar fi muncit in strainatate, din cate se pare la bordul unui vas de croaziera. Vila acestuia ar putea fi evaluata la o prima privire la cateva miliarde de lei.

"Casuta" lui Ciocan

Prefectul Gheorghe Ciocan si-a construit casa in suburbia de lux a Negrestiului Oas, respectiv in satul Certeze. Vila acestuia este amplasata la cateva sute de metri de intrarea in comuna. Seamana cu un hotel de provincie. Ridicata tot pe doua niveluri plus parter, "casuta" nu a fost suficienta pentru o familie atat de importanta. Tocmai de aceea, spun localnicii, anul trecut, casa a fost imbogatita si cu o mansarda. Provenienta banilor nu este greu de justificat, atata timp cat aproape toti membrii familiei sale sunt afaceristi.

Navetistii

Atat prefectul Gheorghe Ciocan, cat si comisarul-sef Ioan Tibil sunt navetisti. Prefectul Ciocan face zilnic drumul dus-intors intre Satu-Mare si satul Certeze. Distanta dintre locul de munca si localitatea de resedinta este de 60 de kilometri, adica zilnic parcurgand 120 de kilometri. Calculand un consum mediu de combustibil de 10 litri la suta de kilometri, reiese ca, lunar, numai naveta il costa pe satmareanul de rand echivalentul a peste 250 de litri de benzina. Ca vorba ceea, aceste drumuri sunt facute in interes de serviciu. Cam acelasi consum, distanta fiind cu doar 10 kilometri mai mica, il face si seful politiei. Tot in interes de serviciu, bineinteles.

Amenintari telefonice

Ex-politistul care a avut curajul sa-si reclame nedreptatea si a carui istorie am redat-o in editia de ieri a "Jurnalului National" este in continuare supus unor presiuni greu de suportat. Dupa cum sustine el, ieri, aproape din ora in ora a fost amenintat telefonic. "Azi-dimineata ( n.r. - ieri-dimineata), m-a sunat seful de la Cercetari Penale de pe judet si m-a amenintat ca o sa-mi deschida dosar penal pentru calomnie", a declarat Matei Margarit. "La nici o ora dupa aceea, martorii pe care eu i-am audiat in mai multe dosare pe care le-am instrumentat m-au sunat si mi-au spus ca se fac presiuni asupra lor de a recunoaste niste neadevaruri. Acestea ma incrimineaza pe mine ca, vezi Doamne, le-as fi cerut spaga ca sa nu ii cercetez penal. Pai nu aveam cum sa fac acest lucru atat timp cat ei erau martori si nu incuplati", a mai declarat expolitistul. Matei mai sustine ca a fost asigurat ca "nu o sa-ti mai gasesti loc de munca in acest judet. Esti deja o persona non grata". Sursele noastre din orasul Satu-Mare ne-au declarat ca fratele unuia dintre politistii care s-au sinucis, Marin Mare ( n.r. - consilier local la Satu-Mare), si comisarul-sef Ioan Tibil au fost chemati ieri sa "dea raportul" prefectului Gheorghe Ciocan. Faptul ca "Jurnalul National" a anuntat doar o parte infima din activitatea caracatitei mafiote si increngaturile ei a mirat pe multa lume. Ieri-dimineata, la ora 9:00, deja cotidianul nostru nu se mai gasea pe tarabe. Sursele noastre sustin ca "ziarul era citit pe genunchi in toata prefectura". "Nimeni nu avea curajul sa-l priveasca in ochi pe prefect, de frica sa nu fie tras la raspundere pentru ca ne-ar fi furnizat informatii", mai sustin sursele.
( EUGEN CIUFU, EDUARD PASCU )