Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorul susține că faptele de sabotaj economic, de destabilizare a infrastructurilor critice și de manipulare a piețelor strategice nu sunt acoperite de legislația penală. Proiectul a fost analizat de către CES, CSM și Guvernul României, care au constatat că este scris neclar, măsurile propuse fiind imprecise și imprevizibile. Săptămâna trecută, legea lui Peia a picat în Senat, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Liderul grupului parlamentar PACE, din Senat, entitate care are drept membri foști aleși ai POT și SOS România, a depus în Parlament un proiect de lege pentru modificarea Codului penal, denumit… „Legea Conștiinței Naționale”. Acest proiect vizează „reintroducerea și modernizarea infracțiunii de subminarea a economiei naționale”, infracțiune care a fost eliminată din legislația penală în anul 2009.
Inițiatorul, Ninel Peia, susține, în expunerea de motive care justifică demersul legislativ, că „eliminarea articolului 165 din vechiul Cod Penal a creat un vid legislativ” și că „faptele de sabotaj economic, destabilizarea infrastructurilor critice, manipularea piețelor strategice sau orice acțiuni intenționate care afectează economia națională nu mai sunt acoperite de nicio prevedere penală specifică”.
Autorul precizează că articolul 349 din actualul Cod Penal incriminează subminarea economică doar în cadrul trădării, când fapta este legală de puteri sau organizații străine, dar subminarea economică internă nu este acoperită juridic.
Sunt vizați inclusiv străinii și ONG-urile
Astfel, conform propunerii legislative în cauză, se dorește introducerea în Codul Penal a unui nou articol, 394 indice 1, potrivit căruia „fapta unei persoane de a desfășura acțiuni de natură să submineze economia națională, prin distrugerea sau degradarea infrastructurii economice critice; perturbarea deliberată a piețelor financiare, energetice, agricole sau industriale; manipularea resurselor economice în scopul destabilizării economice și fapte de sabotaj economic cu impact asupra funcționării normale a economiei naționale se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi civile, politice și profesionale”.
Mai departe, legea lui Peia prevede că, dacă fapta a avut consecințe majore asupra stabilității economice, strategice sau a securității naționale, pedeapsa crește de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Iar inclusiv tentativa ar urma să fie pedepsită.
De asemenea, toate aceste prevederi ar urma să se aplice „indiferent dacă fapta a fost comisă de un cetățean român sau străin, precum și dacă aceasta a fost săvârșită de persoane juridice, inclusiv organizații neguvernamentale, fundații, asociații sau entități colective, responsabili fiind membrii sau conducătorii acestora care au inițiat sau executat fapta”.
Avize negative
Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat negativ proiectul de lege, arată că inițiativa este formulată într-o manieră imprecisă, introducând noțiuni largi fără criteria clare de delimitatre. „Deși inițiativa urmărește protejarea economiei naționale și a resurselor strategică, forma propusă poate genera efecte sociale negative, cum ar fi restrângerea libertății economice și civile, descurajarea investițiilor și antreprenoriatului, conflicte între autorități și mediul economic și riscuri de creștere a prețurilor și afectarea persoanelor vulnerabile”, susține CES.
Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu consideră că această lege poate fi adoptată în formula propusă. Potrivit avizului transmis de CSM, sintagmele „perturbarea deliberată”, „destabilizare economică” și „cu impact asupra funcționării normale a economiei naționale” sunt neclare, imprecise și imprevizibile și pot ridica numeroase interpretări „care nu pot fi cunoscute de destinatarii legii penale și determină o sferă imprecisă de aplicare a acesteia”, fapt ce contravine principiului legalității.
Proiectul, respins de Senat
La rândul său, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, care a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea acestei legi, arată că, întrucât fapta referitoare la consecința majoră asupra stabilității economice, strategice sau a securității naționale vizează consecințe la nivel macroeconomic, „este imposibil de dovedit care este legătura dintre o conduită punctuală și dezechilibrele macroeconomice”, iar „prin instituirea unei astfel de infracțiuni, există riscul să fie sancționate penal decizii economice sau afaceri legitime”.
Proiectul de lege al lui Ninel Peia a fost, deja, soluționat de Senat, la data de 16 martie 2026, când a fost respins de către Plenul Camerei superioare a Parlamentului. Săptămâna aceasta, la data de 23 martie, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Comisia Juridică are termen să transmită raportul final până în data de 15 aprilie 2026.
Citește pe Antena3.ro
