Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul, depus, în această toamnă, la Parlament, are avize negative pe toată linia, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar un semnal de respingere a venit, în urmă cu două zile, de la Comisia pentru Administraţie Publică a Camerei Deputaţilor, condusă, în prezent, de social-democratul Marius Budăi, cel care, în vară, la presiunea celor de la USR, a demisionat din funcţia de ministru al Muncii. Tot în urmă cu două zile, Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a adoptat un raport de respingere a proiectului de lege, fapt ce a determinat o reacţie furibundă a fostului senator progresist Mihai Goţiu, unul dintre cei mai importanţi susţinători ai demersului. USR, care a mai depus o lege identică în 2020, soldată cu o decizie de neconstituţionalitate a CCR, a invocat în noul proiect inclusiv recomandări şi jaloane din PNRR.
Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a adoptat, pe data de 30 octombrie 2023, un raport de respingere cu privire la proiectul de lege referitor la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu (DIIM), cu toate că termenul limită pentru depunerea acestui raport fusese stabilit pentru data de 7 noiembrie.
De altfel, această lege a primit avize negative de la Consiliul Economic şi Social, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care a desfiinţat proiectul printr-o hotărâre a Plenului din data de 14 septembrie, dar şi de la Comisia pentru Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului din Camera Deputaţilor, for unde calitatea de președinte este exercitată de deputatul PSD Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, care a demisionat din funcţie chiar la presiunile politice şi mediatice exercitate de cei de la USR, după izbucnirea scandalului azilelor.
Tot un aviz negativ a fost transmis şi de Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor.
Astfel, conform Comisiei Juridice, propunerea legislativă analizată are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea DIIM, structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de mediu. După ce au analizat, membrii Comisiei au studiat şi textul de lege, şi expunerea de motive, dar şi avizele emise, iar, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, au decis să propună Plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.
Ex-senatorul Mihai Goţiu, scos din „adormire”
Acest fapt l-a scos din „adormire” pe fostul senator USR Mihai Goţiu, care s-a dezlănţuit împotriva Comisiei Juridice şi, într-un editorial publicat pe platforma „România Curată”, acuză Parlamentul că ar fi acţionat ca legea de înfiinţare a „DNA-ului Pădurilor” să fie respinsă „în câteva minute”, dar şi că „avocata Schwaighofer, Cristina Trăilă (deputat PNL – n.red.), s-a aflat printre cei care au votat raportul de respingere”.
Ex-parlamentarul USR Mihai Goţiu susţine că „propunerea legislativă de înfiinţare a DIIM a fost depusă, prima dată, în 2020, atunci când, numărându-mă printre iniţiatori, am reuşit să conving majoritatea parlamentară să voteze înfiinţarea DNA-ul Pădurilor. Dar legea a fost blocată la CCR, la sesizarea Guvernului Orban. (…) Întoarsă de CCR în Parlament, propunerea a fost blocată aproape trei ani, motiv pentru care USR a depus o nouă propunere legislativă, cu acelaşi obiect şi cu unele actualizări legate de modificări ale legislaţiei care au intervenit între timp”.
Progresiștii vor să convingă adoptarea proiectului, ameninţând cu PNRR
„Jurnalul” a dezvăluit, la finalul lunii septembrie, că cei de la USR au înregistrat la Parlament a doua variantă a Legii „DNA-ul Pădurilor”. Această a doua lege, identică cu cea din 2020, îi are ca iniţiatori pe deputaţii USR Diana Buzoianu şi pe Stelian Ion (celebrul fost ministru al Justiţiei) şi s-a aflat în consultare publică până în data de 19 octombrie.
Precedentul proiect, PLX 121/2020, care a trecut de ambele Camere ale Parlamentului, cu avizul negativ al Guvernului Orban, a fost atacat la CCR de către Executiv, iar Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate, prin Decizia 681 din 30 septembrie 2020. CCR a constatat, atunci, că iniţiatorii de la USR nu au solicitat Guvernului fişa fiscală, „aspect care a determinat neconstituţionalitatea extrinsecă a legii”. Din acest motiv, judecătorii nu au mai considerat necesar să examineze şi criticile de neconstituționalitate intrinsecă ridicate.
După trei ani, USR a venit cu o nouă lege, identică, însă, de această dată, au invocat şi necesitatea adoptării unui astfel de act normativ ca o cerinţă în PNRR: „inclusiv din recomandările specifice de ţară din PNRR se vede necesitatea specializării urmăririi penale în cazul infracţiunilor de mediu (recomandarea 19_IV şi 20_VI.1). Acelaşi obiectiv este reiterat în jalonul destinat intensificării luptei împotriva corupţiei (…), care prevede necesitatea formării politicienilor implicaţi în combaterea infracţiunilor de mediu”.
CSM subliniază că infracțiunile de mediu pot fi anchetate şi de actualele parchete
Aşa cum am arătat mai sus, inclusiv CSM a avizat negativ acest proiect de lege, aşa cum a mai făcut-o, de altfel, şi cu ocazia primului proiect care viza înfiinţarea DIIM. „Respectarea prevederilor legale care contribuie la protejarea mediului, în scopul garantării dreptului constituţional la un mediu sănătos, poate fi asigurată de actualele structuri de parchet în cadrul cărora sunt folosiţi procurori specializaţi în combaterea unor astfel de infracţiuni”, arată cei de la CSM.
Potrivit avizului citat, în ceea ce priveşte numărul de posturi propuse a fi în schema „DNA-ului Pădurilor”, respectiv distribuirea unui număr de 295 de posturi de procuror de la alte parchete ar avea un impact negativ semnificativ asupra activităţii acestor unităţi de parchet. În acest sens, se arată că, dacă, în 2018, procentul de ocupare a funcţiilor de procuror era de 82,44%, în 2020 a ajuns la 82,88%, în 2021 la 79,48%, iar, în 2020, a ajuns la 74,19%. Adică, din cele 2.983 de posturi prevăzute în schemă, erau ocupate doar 2.213 posturi.
