Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populismul inițiativei este taxat, însă, de absolut toate entitățile avizatoare, de la Consiliul Economic și Social, la Banca Națională a României. Unul dintre aceste avize atrage atenția asupra faptului că inițiatorul confundă salariul de bază cu forma prin care este remunerat președintele României, mai exact indemnizația lunară. Consiliul Legislativ subliniază că legea, în forma în care este ea redactată, încalcă mai multe principii constituționale. Inițiativa a picat cu „succes” la Senat, iar Camera Deputaților este for decizional.
Legea în discuție, cu un accent evident de populism, este inițiată de deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîțu, și propune plafonarea veniturilor din sectorul public la nivelul salariului președintelui României.
Acesta explică, în expunerea de motive care stă la baza demersului său legislativ, că, în prezent, numeroase instituții ale statului „profită de diverse portițe sau ambiguități din lege pentru a-și crește nejustificat salariile”. „De exemplu, câștigurile salariale ale ASF ajung la 15.000 de euro net pe lună. Salarii asemănătoare sunt și la ANRE, de 12.000 de euro pe lună. Aceeași este situația și la instituțiile naționale de cercetare-dezvoltare, unde venitul directorului general pentru INCD IFIN-HH a atins un nivel maxim de 17.300 de euro pe lună, în 2019”, mai susține deputatul progresist.
Potrivit lui Claudiu Năsui, „la nivelul Institutului de Silvicultură ICH, venitul lunar, în 2019, a fost de zece ori mai mare decât al președintelui României, chiar și mai mare decât al președintelui SUA, de 38.000 de dolari pe lună”.
Argumente cu iz populist
În documentul citat se mai precizează că, „în cazul spitalelor publice, în timp ce nu se asigură nici măcar medicamente de bază, pansamente sau saci menajeri și hârtie igienică, în Spitalul Municipal Mangalia, managerul de spital încasează un venit de 8.600 de euro pe lună. În alte funcții din administrația publică există persoane care încasează lunar salarii între 20.000 și 36.000 de euro pe lună”. În opinia deputatului inițiator, „practic, pentru un român care muncește pe salariul minim de 3.000 de lei pe lună, este nevoie să muncească timp de 43 de luni pentru a ajunge la venitul lunar al acestei persoane din administrația publică. Conform informațiilor centralizate de Ministerul Muncii, în sectorul public există peste 50 de sporuri diferite”.
Concret, conform proiectului depus, legea ar trebui să se aplice în cazul personalului din Parlament, din Guvern, din autoritatea judecătorească, din organele administrației publice centrale și locale, al autorităților administrative autonome, al instituțiilor din subordinea acestora finanțate integral de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale. De asemenea, sunt vizate persoanele din autoritățile și instituțiile publice finanțate din venituri proprii și din subvenții acordate de la buget, persoanele din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, demnitarii, persoanele din societățile aflate sub autoritatea, coordonarea sau în subordinea administrației centrale și locale, din entități autonome și independente, inclusiv BNR, ASF, ANCOM, ANRE, magistrații, polițiștii, militarii sau funcționarii publici cu statut special.
Pentru toți aceștia, câștigul salarial total lunar ar urma să se plafoneze la nivelul „salariului de bază în plată al președintelui României”.
Legea, făcută praf de mai multe instituții
Ei bine, inițiativa legislativă a lui Claudiu Năsui a repurtat eșec pe toată linia. Consiliul Economic și Social arată, în avizul negativ remis, că nu este furnizată o explicație pertinentă legată de alegerea salariului președintelui României ca termen de referință pentru plafonarea veniturilor în sectorul public, deoarece venitul trebuie corelat cu importanța muncii prestate.
Consiliul Legislativ, pe de altă parte, atrage atenția că președintele României nu este remunerat cu un salariu de bază, ci cu o indemnizați lunară. Legea propusă ar încălca, totodată, mai multe principii constituționale, cum ar fi principiul securității juridice, principiul așteptării legitime, principiul respectării statului de drept și al legalității, principiul egalității în drepturi a cetățenilor, principiul nediscriminării, principiul importanței sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar și principiul ierarhizării pe verticală.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice arată că legea propusă nu respectă principiul proporționalității cu situația care a determinat-o, principiul nediscriminării, și că aduce atingere existenței dreptului sau libertății vizate.
Banca Națională arată că legea încalcă principiul independenței Băncii Centrale, prevăzut de Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, care interzice băncilor centrale și membrilor organelor de decizie ale acestora să solicite sau să accepte instrucțiuni de la instituțiile și organismele UE, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism. „Este interzisă influențarea membrilor organelor de decizie ale băncilor centrale în luarea deciziilor, inclusiv prin includerea în cadrul legislației a unor dispoziții care afectează remunerarea personalului”, arată BNR, care precizează că nu susține includerea personalului său în domeniul de aplicare al acestei legi.
Și CSM arată că propunerea legislativă nu poate fi aplicată în forma propusă, iar ASF menționează că nu susține adoptarea acestei legi.
Senatul a respins adoptarea acestei propuneri
Legea a intrat, prima dată, în dezbatere, la Senat, unde Comisia Juridică și Comisia pentru Drepturile Omului au emis avize negative. Iar Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Muncă au emis un raport comun de respingere.
La data de 18 septembrie, proiectul lui Năsui a intrat la vot în plenul Senatului, unde, din cei 111 parlamentari prezenți, 73 au votat pentru picarea legii. Au fost 39 de senatori PSD, 30 de senatori PNL, un senator UDMR și trei senatori neafiliați. Pentru adoptarea legii, au votat 30 de parlamentari, dintre care 10 de la AUR, doi neafiliați și 18 de la USR. Opt parlamentari – 7 de la UDMR și un neafliat – s-au abținut de la vot.
În 20 septembrie, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților. Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Muncă au termen să depună raportul final până pe data de 11 octombrie 2023.
