Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evenimentele din ultimele săptămâni, legate de dezinformarea rostogolită în spațiul public chiar de la Palatul Cotroceni, referitoare la așa-zisul plan al profesorului Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș“, cu privire la carantinarea persoanelor de peste 65 de ani, ar avea o miză politică și electorală importantă. Surse politice acreditează ideea conform căreia ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, un personaj guvernamental cu expunere publică uriașă la vreme de pandemie, ar urma să fie, de fapt, candidatul PNL pentru Primăria Generală a Capitalei. Asta, în ciuda faptului că, de facto, PNL și-a anunțat deja candidatul, chiar la sfârșitul lunii februarie, în persoana fostului președinte al USR, Nicușor Dan. Dedesubturile „mazilirii”: lui Streinu-Cercel de la conducerea Comisiei anti-COVID-19 ar avea, în realitate, o miză politică, legată de faptul că medicul a participat la un demers privind testarea în masă a bucureștenilor, proiect ce trebuia să fie derulat împreună cu Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea. Nelu Tătaru a fost cel care a dispus demiterea lui Adrian Streinu-Cercel. Cât despre candidatul oficial, la acest moment, al PNL pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan, activ în mediul on-line cu mesaje și comunicare politice critice la adresa Gabrielei Firea, se poate observa că nu este absolut deloc promovat de partidul care îl susține în lupta electorală. Nu ar fi pentru prima dată când PNL schimbă candidații pentru București ca pe ciorapi. În 2016, la ultimele alegeri locale, liberalii au schimbat nu mai puțin de trei candidați, ultimul dintre ei fiind, asemenea lui Nicușor Dan, un independent, în persoana lui Marian Munteanu. În cele din urmă, a candidat actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, care a fost bătut de Gabriela Firea.
Informația potrivit căreia Nelu Tătaru ar fi pregătit puternic de Partidul Național Liberal pentru a candida la Primăria Capitalei, în toamna acestui an, este vehiculată pe mai multe canale politice și de media și chiar dacă, la nivel oficial, PNL nu o confirmă, există din ce în ce mai multe voci care o acreditează.
Una dintre aceste voci este cea a consultantului politic Miron Mitrea, care susține că are informații conform cărora ministrul Sănătății Nelu Tătaru va intra, în cele din urmă, în cursa pentru Primăria Capitalei. Analistul arată că o dovadă în acest sens este faptul că profesorul Adrian Streinu-Cercel a fost eliminat atât de la conducerea Comisiei anti-COVID-19 din Ministerul Sănătății, cât și din componența acestei comisii, tocmai pentru a-i face loc lui Nelu Tătaru să devină mult mai vizibil. Astfel, şeful de la Sănătate va fi pus în faţă pentru a fi pregătit pentru lupta la Primăria Capitalei, mai susţine Mitrea.
Pentru a descâlci ițele acestei povești, ar trebui trecute în revistă toate elementele referitoare la candidatura din partea PNL la cea mai importantă primărie din România, considerată a doua cea mai votată poziție politică, după cea de președinte al României.
La începutul acestui an, după o evoluție electorală spectaculoasă a PNL în 2019, cu victorii pe toală linia atât la alegerile europarlamentare, la Referendumul pentru justiție, la dărâmarea Guvernului PSD și instalarea primului Cabinet Orban, până la alegerile prezidențiale, la începutul anului 2020 unul dintre princialele obiective ale liberalilor a devenit câștigarea Primăriei Capitalei. La nivelul partidului, au fost comandate mai mute cercetări sociologice, în care au fost măsurați lideri din interiorul PNL, dar și din afara lui. Bătălia pentru Capitală a început chiar din anul 2018, când, într-o declarație de presă, europarlamentarul Cristian Bușoi demonta o știre conform căreia liberalii ar fi luat, la acel moment, în calcul susținerea candidaturii lui Tudor Chirilă, figură importantă a mișcării de stradă denumită #rezist.
Astfel, în luna mai a anului 2018, prin intermediul unui comunicat de presă, Bușoi preciza: „informaţiile despre candidatura lui Tudor Chirilă sunt fake news. Am toată aprecierea pentru Tudor Chirilă, pentru activitatea sa ca artist şi pentru implicarea sa civică, dar, ca preşedinte al PNL Bucureşti, nu am purtat şi nu am cunoştinţă ca PNL să fi purtat discuţii despre alegerea unor candidaţi. Desemnarea candidaţilor va fi un proces de selecţie în interiorul PNL”.
Citește pe Antena3.ro
Oficial, un candidat din afara partidului
Încă de acum doi ani, liberalii lăsau să se înțeleagă că va fi susținută candidatura unui membru de partid. Iar din ianuarie 2020, bătălia internă a devenit una accentuată, din acest punct de vedere. Direct sau indirect, au fost vehiculate în spațiul public mai multe nume de candidați. Fie al lui Cristian Bușoi, fie al lui Rareș Bogdan sau chiar al lui Ludovic Orban. Spre exemplu, pe data de 12 februarie, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a confirmat că nu exclude să devină candidatul partidului la alegerilor locale pentru Primăria Municipiului București. Fostul jurnalist a spus că va face acest sacrificiu, „dacă nu găsim o soluție sigură 100%”. „Noi trebuie să dăm o soluție pentru București. Eu voi fi întotdeauna pompierul de serviciu acolo unde mi se cere, în orice loc din România sau din afară, dar cred foarte mult că colegii mei, sprijiniți fiind de Ludovic Orban pot să facă o figură excepțională. Dacă nu găsim o soluție sigură 100%, nu o să mă uit să vedem cum pierde partidul alegerile, ca în 2016”, a spus Rareș Bogdan, marți seară, la Realitatea Plus. Întrebat cât ar obține el dacă ar candida, Rareș Bogdan a răspuns: „Minim 37-38%. În fața Gabrielei Firea care nu poate obține mai mult de 20%. Pe locul 3, după candidatul USR-PLUS”. A precizat acesta.
Însă interesul PNL, la acel moment, era să-și maximizeze șansele de a deveni „vioara I”, în această luptă electorală. Partenerii de opoziție, de la USR-PLUS, cereau candidat unic pentru Primăria Capitalei din partea tuturor forțelor „anti-PSD”. În timp ce USR, prin vocea lui Dan Barna, dorea să-l impună candidat al Alianței pe Nicușor Dan, partidul lui Cioloș îl dorea pe Vlad Voiculescu.
PNL a profitat de această situație și, inopinat, la 27 februarie 2020 - PNL București a decis, în unanimitate, să susțină candidatura lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei. Președintele organizației, Violeta Alexandru, a propus Biroului Executiv al PNL să aprobe susținerea lui Dan.
Comunicatele anti-Firea ale lui Nicușor Dan nu fac parte din agenda PNL
Nicușor Dan și-a luat în serios candidatura independentă, susținută de PNL, și, pe cont propriu, a demarat o campanie anti-Firea. Campanie care a continuat și în lunile care au urmat, chiar în vreme de pandemie și de stare de urgență. Fostul șef al USR emite săptămânal comunicate de presă cu privire la activitatea Primăriei Capitalei, criticând acțiunile actualului primar. Niciuna dintre aceste comunicări nu este însă promovată de PNL, adică de partidul pe lista căruia candidează.
În schimb, PNL are propria răfuială cu Gabriela Firea, în cu totul altă paradigmă. Și de aici se alimentează zvonurile că, de fapt, Nicușor Dan ar fi doar un candidat de „fațadă”.
După decretarea stării de urgență, profesorul Adrian Streinu-Cercel împreună cu Primăria Capitalei au anunțat un amplu proiect de testare a 10.500 de bucureșteni, pentru COVID-19. Imediat a venit reacția PNL și a premierului Ludovic Orban, care au dezavuat planul, considerându-l neîntemeiat. Cu toate acestea Streinu-Cercel a perseverat, precizând, în ieșirie publice, că acest proiect este necesar.
Cu totul „întâmplător”, pe 20 aprilie, presa apropiată Palatului Cotroceni a propagat un fake news conform căruia Cercel a pus pe hârtie un plan prin care ar fi intenționat carantinarea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, la hoteluri rechiziționate sau închiriate, pentru a-i rupe de familii. A doua zi, pe 21 aprilie, președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit public și a catalogat planul „lui Cercel” ca fiind „totalitar” și inadmisibil, pozând totodată în salvatorul seniorilor. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că l-a dat afară pe Streinu-Cercel de la șefia Comisiei anti-COVID-19. Iar Ludovic Orban a ținut să laude această decizie.
Tot acest joc politic a avut două obiective: blocarea proiectului Gabrielei Firea și promovarea imaginii lui Nelu Tătaru.
În PNL, la acest moment, există unele tensiuni legate de modul în care Ludovic Orban interacționează cu partidul, tot mai multe voci acuzându-l că deciziile pe care le ia la nivel guvernamental nu sunt discutate și cu ceilalți factori de conducere ai PNL. Pe surse, aflăm că una dintre nemulțumiri are legătură și cu faptul că partidul trebuie să susțină, la Primăria Capitalei, un candidat din interiorul formațiunii.
În 2016, liberalii și-au schimbat competitorii ca pe ciorapi
Nu ar fi o noutate dacă PNL și-ar schimba și în 2020 candidatul pentru Primăria Capitalei. A mai făcut-o și la precedentele alegeri locale, din 2016, când a avut nu ai puțin de patru candidați, inclusiv unul independent, dar cu maximă notorietate publică. Pentru ca, în cele din urmă, să candideze un membru de partid. Iată cronologia:
* 9 decembrie 2015 – Organizația PNL București a decis să-l propună candidat la Primăria Capitalei pe europarlamentarul Cristian Bușoi. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Ceilalți trei candidați înscriși în competiția internă – Ludovic Orban, Petre Roman și Costică Canacheu – nu au fost supuși la vot, relatează Agerpres. Votul a fost prin ridicare de mână, și nu prin vot secret, așa cum prevedea Statutul PNL.
* 22 februarie 2016 – Cristian Bușoi se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei, liberalii anunțându-i candidatura vicepreședintelui de atunci, Ludovic Orban. „PNL are o singură opțiune – să câștige Primăria Generală. O victorie a PNL în fața PSD în București e obligatorie și mai importantă decât orice chestiune de tip personal. Pentru asta am decis să-l susțin pe Ludovic Orban”, spunea Bușoi, la vremea respectivă.
* 11 aprilie 2016 – Ludovic Orban este citat la DNA, de unde, după câteva ore, iese cu calitatea de suspect pus sub control judiciar. „Am calitatea de inculpat, adică s-a pus în mișcare acțiunea penală. De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar. Îmi retrag candidatura la funcția de primar general din partea PNL”, a spus, atunci, Ludovic Orban.
* 12 aprilie 2016 – Comisia de unificare a PNL a decis să-l propună pe fostul lider al Ligii Studenţilor în 1989-1991, Marian Munteanu, drept candidat susţinut de partid pentru postul de primar general. Ea a precizat că PNL a mai apelat la susţinerea unui candidat reprezentant al societăţii civile pentru o funcţie publică și că prin Marian Munteanu, PNL are create toate premisele pentru câştigarea bătăliei în Bucureşti.
* 20 aprilie 2016 – Partidul Național Liberal a renunțat la candidatura lui Marian Munteanu la alegerile pentru Primăria Capitalei și l-a anunțat drept competitor pe Cătălin Predoiu. Marian Munteanu declara, atunci, că a avut parte de o campanie „desfăşurată într-un spirit de agresivitate nemaiîntâlnită”, care l-a forțat să dea „răspunsuri la calomniile venite din aproape toate direcţiile”. Munteanu a precizat că în PNL „au fost unii care s-au demobilizat, alţii au dat credit unor anumite alegaţii, unor anumite acuzaţii”. „S-a ajuns până acolo încât unii candidaţi s-au desolidarizat de candidatura mea”, a mai spus acesta.
