Procurorii au început urmărirea penală a zece oameni de fotbal pentru
săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare
de bani.
• Anchetă / Mizeria fotbalului românesc iese de sub preş
Procurorii au început urmărirea penală a zece oameni de fotbal pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare de bani.
Celebrul dosar al transferurilor internaţionale de fotbalişti români a transformat zece personaje grele ale fotbalului, şefi de cluburi sau impresari, în învinuiţi pentru comiterea infracţiunilor de spălare de bani, de evaziune fiscală şi de înşelăciune.
Impresarii Gheorghe Popescu, Ioan şi Victor Becali, patronul clubului Rapid Bucureşti, Gheorghe Copos, fostul director al Clubului Oţelul Galaţi, Mihai Stoica, foştii preşedinţi ai Dinamo, Cristian Borcea şi Mircea Stoenescu, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, unul din acţionarii clubului Dinamo, Gheorghe Neţoiu, şi avocatul Sică Puşcoci au fost puşi sub învinuire de procurorii anticorupţie, după ani întregi de anchetă.
TRANSFERURILE. Cei zece sunt acuzaţi că în perioada 1999-2005 ar fi înregistrat în contabilitatea cluburilor de fotbal Dinamo, Rapid, Gloria Bistriţa, Oţelul Galaţi sume mult mai mici decât cele reale obţinute în cazul unor transferuri internaţionale. Şi nu este vorba despre orice fel de transferuri, ci despre unele extrem de importante şi de bănoase ale fotbaliştilor Cosmin Contra, Paul Codrea, Florin Cernat, Bogdan Mara, Lucian Sânmărtean, Florin Bratu, Dan Alexa, Adrian Mihalcea, Nicolae Mitea, Cristian Dulca, Ionel Ganea, Iulian Arhire.
BANI DE OFF-SHORE. Metoda, desfăşurată prin interpuşi sau prin tranzacţii ilegale, le-ar fi adus celor zece învinuiţi peste 10 milioane de euro, bani ce ar fi trebuit să ajungă în conturile cluburilor de fotbal, la bugetul de stat (peste 1,7 milioane de euro – venituri impozabile) şi la Federaţia Română de Fotbal (aproximativ 600.000 de euro – procentaj din transferurile fotbaliştilor). Ei ar fi fost depuşi în schimb în conturile mai multor off-shore-uri din Insulele Virgine şi din Olanda, susţin anchetatorii. Potrivit DNA, o parte din această sumă a fost ulterior folosită în interes pesonal de unii dintre învinuiţi.
PROBE DE PESTE HOTARE. Pentru a putea începe urmărirea penală, la data de 10 ianuarie, procurorii anticorupţie au fost nevoiţi să aştepte răspunsurile date de 17 cluburi de fotbal din străinătate. Surse judiciare ne-au declarat ieri că datele transmise din China, Coreea de Sud, Olanda, Spania sau Italia nu sunt decât o parte din cele cerute prin 23 de comisii rogatorii în mai multe ţări din Europa şi Asia. Printre probele invocate de DNA pentru dovedirea vinovăţiei celor zece oameni de fotbal mai sunt şi analizele efectuate de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi de Garda Financiară. Potrivit anchetatorilor, toţi acuzaţii şi-au aflat deja învinuirile în perioada 14-17 ianuarie. Aceştia, dar şi alţi oameni de fotbal au fost chemaţi pe rând, la finele anului trecut, să dea declaraţii în faţa procurorilor în mai multe dosare deschise pe tema corupţiei din fotbal.
Cooperează
"Probabil că este o anchetă a celor de la DNA în ceea ce mă priveşte. Ştiu că a început de un an şi că e legată de transferuri. Probabil că acum au ajuns şi la mine, e normal. Până acum n-am fost audiat, n-am primit nici o înştiinţare în acest sens. Dacă mă vor chema, mă voi duce la DNA. Le voi pune la dispoziţie absolut tot ce îmi vor cere. Nu am nimic de ascuns. Cei de la DNA ştiu mai bine ce transferuri anchetează", a comentat Victor Becali. Fratelui său, Ioan, aflat şi el pe lista DNA, i s-a retras licenţa de impresar în 2006, făcându-se vinovat, împreună cu Gică Popescu, de evaziune fiscală la transferul lui Bratu de la Rapid la Galatasaray din 2003. După ce Gazeta Sporturilor a dezvăluit afacerea, Gică Popescu a plătit la Fisc datoria de 400.000 de dolari. Cu toate acestea, el a rămas în atenţia procurorilor. Din lista de fotbalişti ale căror transferuri sunt dubioase, fraţii Becali s-au mai ocupat de: Cosmin Contra, Paul Codrea, Florin Cernat, Lucian Sânmărtean, Nicolae Mitea şi Ionel Ganea.Multe abţineri
"Nu avem nici o problemă din punctul ăsta de vedere. Nu suntem implicaţi", a declarat ieri George Copos, după conferinţa în care a fost prezentat jucătorul sârb Ranko Despotovici. "Nu, nu am fost chemat. Aveţi informaţii greşite", a declarat la rândul său preşedintele executiv al FC Dinamo, Cristi Borcea, întrebat dacă a fost chemat la DNA. Un alt oficial dinamovist pus sub urmărire, fostul preşedinte al lui Dinamo, Mircea Stoenescu, şi-a negat implicarea: "Momentan nu am nici o reacţie pe acest subiect. Am înţeles că e vorba de nişte transferuri cu care eu nu am nici o legătură". În schimb, preşedintele grupării Unirea Urziceni, Mihai Stoica, s-a abţinut: "Nu am nici o părere. Nu vreau să comentez". Preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a menţionat că azi îşi va spune punctul de vedere. "Am luat la cunoştinţă învinuirile aduse de DNA. Voi face precizări pe această temă, după şedinţa Adunării Generale şi a Consiliului Director al clubului", a spus el.Naşu’, optimist
Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a salutat iniţiativa DNA prin care s-a început urmărirea penală împotriva a zece oameni din fotbalul românesc. "DNA trebuie să îşi facă datoria. Se poate ca DNA să fi greşit sau nu, vom vedea după finalizarea anchetelor. Sunt nume reprezentative pentru fotbalul românesc şi sper ca ei să îşi dovedească nevinovăţia în faţa instanţelor", a declarat Naşu’. "Nu este un moment greu pentru fotbalul nostru, pentru că au fost asemenea situaţii în foarte multe ţări. Este doar o situaţie inedită pentru noi, dar trebuie să ne obişnuim că justiţia îşi face treaba", a completat preşedintele FRF. "Să lăsăm organele abilitate să îşi facă treaba, fără să ne poziţionăm noi faţă de cele ce se întâmplă. Este o procedură care va scoate la iveală cine este vinovat şi cine nu, pentru că, până la proba contrarie, toţi cei puşi sub acuzare sunt nevinovaţi. åsta e fotbalul, o lume aparte în care sunt foarte mulţi bani", a spus şi Octavian Belu, preşedintele ANS.Precedente în Italia, Germania, Belgia şi Polonia
În 2005, procurorii italieni aveau să detoneze bomba în Peninsulă. După un an de filaj şi interceptări, directorul executiv al lui Juventus, Luciano Moggi, a fost acuzat de trucarea mai multor partide. Mai mulţi "cavaleri ai fluierului" şi conducători de club au fost suspendaţi pe viaţă, în timp ce Juventus a fost retrogradată în Serie B. Alte echipe implicate în măsluirea rezultatelor au fost menţinute în primă ligă, dar au primit diferite sancţiuni sportive. Fiorentina a plecat în noul campionat cu un handicap de minus 15 puncte, Reggina şi Milan cu minus 8, iar Lazio cu numai minus 3.
Tot în 2004, în Germania au fost arestate 25 de persoane, acestea fiind suspectate că, la propunerea a doi fraţi croaţi, au organizat o adevărată mafie a pariurilor. Personajul central al scandalului a fost tânărul arbitru Robert Hoyzer, considerat la vremea respectivă o revelaţie a arbitrajului german. Echipele Energie Cottbus, Dynamo Dresda, Kickers Offenbach şi SC Padeborn au primit diferite sancţiuni după ce s-a probat că unii dintre jucătorii lor au participat la diferite înţelegeri, făcute prin intermediul lui Hoyzer în cadrul unor meciuri care au avut loc în ligile a doua şi a treia, precum şi în Cupa Germaniei.
În Belgia, acelaşi 2004 a adus în prim-plan un scandal de proporţii, după ce s-a dovedit că mai mulţi jucători au trântit diferite partide aflându-se sub influenţa directă a mafiei chineze, care controla pariurile. Unul dintre principalii acuzaţi a fost românul Marius Mitu, care, pe vremea când evolua la Lierse, ar fi acceptat sume serioase de bani pentru a nu-şi apăra corect şansele.
În Polonia, începutul lui 2007 a adus pedepse cu suspendare între 3 şi 7 ani pentru 17 persoane din fotbal dovedite că au trucat numeroase meciuri în ediţia precedentă de campionat. Autorităţile polone au efectuat peste 60 de arestări, iar conducerea federaţiei a fost suspendată de ministrul Sportului. (Dragoş Stoica)
• Anchetă / Mizeria fotbalului românesc iese de sub preş