Lilieci duşi la reşapat

COLONIE REFĂCUTĂ  ●  premieră naţională în peştera "Poarta lui Ionele" din munţii Apuseni
În premieră naţională, în Peştera "Poarta lui Ionele" din Munţii Apuseni, membrii Asociaţiei Speologice "SFINX" Gîrda au realizat în ultimele zile o acţiune de reconstrucţie ecologică, în urma căreia s-au refăcut cel puţin două colonii de lilieci protejate în Uniunea Europeană.

COLONIE REFĂCUTĂ  ●  premieră naţională în peştera "Poarta lui Ionele" din munţii Apuseni
În premieră naţională, în Peştera "Poarta lui Ionele" din Munţii Apuseni, membrii Asociaţiei Speologice "SFINX" Gîrda au realizat în ultimele zile o acţiune de reconstrucţie ecologică, în urma căreia s-au refăcut cel puţin două colonii de lilieci protejate în Uniunea Europeană.

Preşedintele AS "Sfinx", dr Christian Ciubotărescu, ne-a declarat că reconstrucţia ecologică a fost făcută înainte ca liliecii să iasă din perioada de hibernare, fapt ce a dus la refacerea coloniilor încă din această vară. "Reuşita acestei reconstrucţii ecologice, prima de acest fel realizată în Parcul Natural Apuseni, dovedeşte că natura are o deosebită capacitate de vindecare, iar colonia de lilieci va putea fi observată şi studiată în timp", a mai adăugat Ciubotărescu.

ÎN GUNOAIE. Specia de lilieci observată, conform expertizei prof. dr Ioan Coroiu de la Universitatea Babeş Bolyai, este reprezentată de Miniopterus Schreibersii  (liliac cu aripi lungi – în termeni locali), specie prevăzută în Anexa 2 din Directiva Habitate 92/43 a Uniunii Europene cu statut maxim de protecţie. Fiind membră a Uniunii Europene, România trebuie să respecte această directivă, iar actuala administraţie a Parcului Natural Apuseni ar trebui să ia măsuri pentru protecţia, conservarea şi mediatizarea acesteia, mai ales că interiorul acestei peşteri, din cauza lipsei unor măsuri, s-a transformat în groapă de gunoi. "Asociaţia noastră a propus instalarea unui panou informativ în sectorul accesibil turiştilor (pe galeria de acces), prin care să mediatizăm importanţa conservării coloniei de lilieci din această cavitate. De asemenea, am propus instalarea unei camere video în infraroşu, care să poată capta imagini cu lilieci fără ca să-i deranjeze, iar în sectorul turistic din zona intrării să prezentăm turiştilor imagini «live» cu lilieci. Astfel, valoarea peşterii, atît din punct de vedere turistic, cît şi ştiinţific va creşte, lucru care va contribui pe viitor la dezvoltarea turistică a zonei. Aşteptăm încă răspunsul Administraţiei Parcului Natural Apuseni", a punctat preşedintele AS "Sfinx".

CHIROPTERITUL. În urma vizitării la sfîrşitul lunii martie a Peşterii "Poarta lui Ionele" de prof. dr Coroiu – cel mai mare specialist în domeniul liliecilor, din România –, însoţit de prof. dr Iosif Viehmann, fost cercetător la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj, savant de renume mondial, Ciubotărescu a fost informat că pe tavanul peşterii se află urme de chiropterit, care atestă că această peşteră a fost adăpostul unei "colonii de gestaţie" de lilieci. "Întrucît şi speologii de la AS "Sfinx" au constatat că peştera este populată de un număr din ce în ce mai mic de lilieci, am tras concluzia că, datorită ignoranţei noastre, prin facilitarea accesului turiştilor în zonele profunde ale peşterii, am catalizat dispariţia acestei colonii", a explicat Ciubotărescu. El spune că disparitia coloniei de lilieci din cauza fluxului turistic în zonele profunde, în plan biologic nu este cu nimic diferită de distrugerea unor formaţiuni (cristale, stalactite, stalagmite etc.) în plan geologic şi mineralogic. Din fericire, adaugă preşedintele speologilor din Gîrda, datorită capacităţii de "vindecare" a naturii, refacerea coloniei de lilieci va putea fi observată şi studiată în continuare, spre deosebire de refacerea formaţiunilor (cristale, stalactite, stalagmite etc.), a căror refacere durează mii şi mii de ani.

IGNORARE. Pentru a salva liliecii de la dispariţie, speologii de la AS "Sfinx" şi-au propus o serie de obiective imediate. În primul rînd, ei doresc realizarea demersurilor pentru reclasificarea Peşterii "Poarta lui Ionele" (galeria de acces, primul sector orizontal al peşterii – sector turistic – categorie C, începînd de la prima scară: galeria lacului, galeria sifonului terminal şi sectorul superior – categorie B – rezervaţie pentru lilieci) şi notificarea Administraţiei Parcului Natural Apuseni cu privire la acest plan de acţiune. De asemenea, Ciubotărescu a propus reconstrucţia ecologică a habitatului coloniei de lilieci prin refacerea mediului de reproducere şi conservarea ulterioară a acestuia. "Se impune îndepărtarea instalaţiei electrice instalate de noi în 2003, precum şi a resturilor de scări putrezite din această cavitate, care prezentau oricum un grad ridicat de pericol pentru turişti. Trebuie refăcut mediul iniţial din cavitate prin închiderea spaţiilor deschise artificial de noi pentru accesul facil al turiştilor, ceea ce va duce la refacerea habitatului şi implicit la împiedicarea accesului turistic în zonele unde se găsesc pe tavan urme ale coloniilor de gestaţie. Totodată, am propus escaladarea şi explorarea unor hornuri şi galerii suspendate din această peşteră, cel mai înalt fiind de 35,6 metri, care duce într-o scurtă galerie în care se găseşte chiropterit pe tavan, precum şi recartarea întregii cavităţi. Am considerat că avem pentru acţiunile noastre acordul tacit al Administraţiei Parcului Natural Apuseni, întrucît nu a răspuns în nici un fel la numeroasele informări ale noastre scrise şi verbale", a precizat Ciubotărescu.

Istoricul explorării Peşterii "Poarta lui Ionele"

Peştera este menţionată documentar încă din secolul al XIX-lea de  I. Vass, în anul1857. A fost studiată de Emil Racoviţă între 1921 şi 1923, după fondarea în 1920 a primului Institut de Speologie din Lume la Cluj. În anul 1988, membri ai clubului "Polaris" din Blaj, împreună cu speologi din Cehoslovacia, au realizat escaladarea unui perete, găsind etajul superior, în care s-a intrat la început printr-o fereastră în tavanul acestui nivel, iar ulterior s-a săpat în montmilh (o substanţă moale) o intrare la baza acestei galerii. Din 1992, membrii AS "Sfinx" au continuat explorările (escaladarea hornurilor de pe galeria de acces şi galeria lacului) şi au realizat recartarea peşterii, aceasta ajungînd în prezent la o lungime de aproape 400 de metri. În anul 1988, speologii de la "Polaris" Blaj au realizat prima amenajare turistică a peşterii. Din 1992-1994 pînă în prezent, membrii AS "Sfinx" au refăcut amenajarea şi apoi au organizat în peşteră un muzeu al Speologiei. De asemenea, Asociaţia Speologica "Sfinx" Gîrda a realizat iluminarea electrică a peşterii în 2003, în colaborare cu Primăria comunei Gîrda de Sus, cu sprijinul Eximtur, cu avizul Institutului de Speologie Emil Racoviţă – Cluj, şi aprobarea Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Române. În mai 2008, speologii AS "Sfinx" au realizat reconstrucţia ecologică a cavităţii.