Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța „Înghețați în case!”

Este vorba despre aceleași localități care s-au opus introducerii zonei Făgărașului în parcul „Yellowstone” românesc – o inițiativă a fundației Conservation Carpathia, susținută de Pro Park și alte ONG-uri de mediu. De data aceasta, Ministerul Mediului este cel care urmează să blocheze total orice posibilitate de exploatare a masei lemnoase din pădurile statului sau private, în baza unui proiect de act normativ pe care ministrul Diana Buzoianu îl va susține în Guvern, conform surselor noastre din minister. Deși consiliile locale ale comunelor afectate de viitoarea decizie se opun introducerii ariei în zona de nonintervenție – cu restricții mai mari decât aria naturală protejată – sursele din Ministerul Mediului susțin că Executivul nu va ține cont de opinia cetățenilor care vor fi afectați de acest act normativ deja pregătit pentru a fi adoptat.

Primăriile și consiliile locale din mai multe comune aflate în zona Făgărașului au votat și au transmis către Guvern documente care arată că se opun modificării statutului pădurilor din această regiune, prin introducerea lor în zona de nonintervenție, pe perioadă îndelungată. Această modificare pe care Ministerul Mediului urmează să o facă prin ordonanță de urgență sau hotărâre de guvern ar lăsa sute de familii fără posibilitatea de a se mai încălzi cu lemne de foc, iar zona s-ar putea depopula.

Surse din Ministerul Mediului au declarat, pentru Jurnalul, că actul normativ este deja pregătit pentru a fi adoptat de Guvern, în cel mai scurt timp, iar opinia cetățenilor din zona afectată nu va conta în decizia Executivului. 

„Nu se  ține cont de nimic, nu există transparență, nu se ia în considerare nici măcar votul cetățenilor din consiliile locale, pentru că se dorește, la nivel de minister, prin actualul ministru al Mediului, introducerea acestor localități din Făgăraș în zonă de nonintervenție care este cu mult peste ceea ce presupune o arie naturală protejată în Natura 2000 sau în parcurile naturale. Practic, oamenii nu vor mai putea avea acces la lemnul de foc, iar cele mai multe locuințe din aceste sate se încălzesc iarna cu lemne. Nu se ține cont de drepturile celor care fac parte din composesorate, nu-i interesează că toate comunele au votat împotrivă sau că vor muri oameni, pentru că nu vor mai avea lemne de foc și nici alte posibilități de încălzire. Fiecare comună a transmis documente prin care arată că toată lumea se opune deciziei Ministerului Mediului, dar nu se va ține cont de opinia cetățenilor și urmează să se voteze proiectul de act normativ în forma care a fost elaborată în minister”, a declarat, pentru Jurnalul, una dintre surse.

După depopularea zonei, terenurile se vor lua mai ușor

În satele care urmează să fie afectate, nici măcar cei din administrația locală nu înțeleg ce li se pregătește. Oamenii cred că nu se va putea trece peste ceea ce au votat în consiliile locale, nici peste documentele pe care le-au transmis oficial la Ministerul Mediului și la Guvern, însă după ce o astfel de lege va fi adoptată, nimeni nu va mai putea să o modifice. Zona de nonintervenție se va menține în conservare totală, pe cel puțin un deceniu, iar membrii composesoratelor (proprietarii de păduri care au dreptul de exploatare a masei lemnoase de sute de ani, în această zonă) nu vor mai putea avea dreptul să extragă lemne de foc din propriile lor păduri.

O astfel de decizie ar face mult mai grea sau chiar imposibilă viața multor locuitori ai comunelor din Făgăraș, iar următorul pas ar fi depopularea. Astfel ar deveni mai ușor de cumpărat, la prețuri foarte mici, terenurile lăsate în urmă de cei care nu vor mai avea resursele necesare pentru a trăi aici.

Pădurile virgine din intravilanul localităților

Introducerea comunelor din Făgăraș în zonă de nonintervenție este un controversat proiect al Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor privind stabilirea „zonelor de protecție strictă” pentru care deja au votat împotrivă consiliile locale, dar surse din MMAP susțin că se va adopta acest proiect fără să se țină cont de cetățeni. 

Pe 23 aprilie 2023, MMAP a scos la licitație serviciile privind „Elaborarea studiului pentru identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”. 

Licitația a fost atribuită unei asocieri de firme - CAN1109805 -, pentru suma de 19.741.200 lei, plătiți din PNRR care acoperă servicii de analiză sau consultanță tehnică, respectiv „Cartarea și protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine”, dar hărțile pentru fiecare localitate nu s-au făcut prin consultarea proprietarilor de terenuri și au ajuns la aceștia abia în septembrie 2025, când primarii, composesoratele și proprietarii de terenuri au fost puși în fața faptului împlinit – au aflat că efectiv urmează să li se ia drepturile asupra proprietăților pe care le dețin sau le administrează.

Aproape toate zonele împădurite au fost trecute ca „zone de protecție strictă”, nu doar din extravilan, ci chiar din intravilanul localităților – considerate „păduri virgine”, cum se întâmplă în cazul comunei Șoarș, inclusă aproape în întregime în acest proiect.

Proiect de biodiversitate implementat fără acordul victimelor

Proiectul „Identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030” va fi implementat, chiar și fără acordul victimelor din satele afectate, până la finalul acestui an, conform contractului de servicii plătit de Ministerul Mediului. 

Fără consultare publică, fără măcar să țină cont de situația din teren sau de legislația care protejează dreptul la proprietate, fără a ține cont de nevoile localnicilor și încălcându-și propriile principii privind introducerea în zona de protecție strictă doar a spațiului din extravilanul localităților, Ministerul Mediului va merge până la capăt cu acest proiect al cărui beneficiari par a fi cei care își doresc să dețină terenurile și pădurile care încă mai sunt în proprietatea localnicilor.

Ministerul Mediului susține că în cadrul proiectului ar fi fost realizate consultări cu factorii interesați locali din zonele de protecție propuse, iar în perioada iulie 2024 - iunie 2025 ar fi fost realizate consultări în toate cele 41 de județe ale țării, la care au fost invitate toate instituțiile relevante care fie pot sprijini proiectul prin informații, fie pot fi impactate direct de propuneri, fie în calitate de proprietari sau administratori de terenuri propuse a fi incluse în categoria ZPS, însă realitatea din teren arată contrariul, iar documentele transmise de locuitorii comunelor din Făgăraș către Guvern confirmă faptul că nu s-au făcut aceste consultări și nici măcar nu a avut loc informarea corectă a cetățenilor.

Schimbări în favoarea proiectului „Yellowstone”

Localnicii din satele cartografiate în cadrul proiectului și-au amintit că Fundația „Conservation Carpathia” dorea să cumpere 200.000 de hectare de teren din România, pentru a face un parc național imens, din zona Valea Oltului până în Piatra Craiului - promovat inclusiv la nivel internațional ca „Yellowstone de România”. Deși reprezentanții Conservation Carpathia susțin că au sistat achizițiile și nu mai încearcă să cumpere terenurile, după revolta făgărășenilor, noul proiect al Ministerului Mediului nu face altceva decât să le pună la dispoziție întreaga zonă, după ce va fi depopulată, prin introducerea restricțiilor draconice pentru așa-zisele „păduri virgine” cartografiate inclusiv în intravilan.

Sătenii au povestit că istoria conflictului de aici, între localnici și Conservation Carpathia, începe în momentul în care membrii fundației ar fi început să facă presiuni asupra composesoratelor (asocieri de proprietari de păduri) și a primăriilor, pentru a ceda terenurile, după ce au reușit să cumpere mai multe suprafețe de pădure privată. Împotriva lor s-a înființat o coaliție a zeci de primării și composesorate care se opun creării parcului național. Principalul argument al „rezistenței din munți” este depopularea Transilvaniei, a unei părți din Muntenia și din Oltenia, după ce animalele sălbatice vor invada localitățile - ceea ce deja se întâmplă, cu zeci de victime, anual. 

Din anul 2003, membrii Fundației „Conservation Carpathia” au ajuns la Șinca Nouă, în județul Brașov, unde au prezentat un proiect de agricultură și turism eco. Fostul primar Dumitru Fulcus a explicat, pentru Jurnalul, că oamenii au fost încântați de proiectul inițial, crezând că le va aduce beneficii, însă după ce fundația s-a instalat în sat și a convins localnicii să vândă 6 hectare de pășune, pentru a începe un proiect, au început și problemele - nu s-a mai întâmplat nimic din ceea ce li se povestise la început. 

Fostul primar spune că nu s-au înțeles în privința finanțării pentru proiecte și a vrut să depună documentele pentru a obține bani din fonduri europene, dar în acel moment au apărut primele conflicte cu fundația, pentru că primarul a cerut înapoi terenul cedat de săteni cu scopul ca de acolo să înceapă implementarea, iar membrii fundației au vrut să-l revândă la un preț de 10 ori mai mare decât cel de cumpărare.

Land grabbing și „lobby” pentru modificări legislative 

În continuare, fundația a implementat proiecte de mediu și membrii ei au devenit milionari în euro, în doar câțiva ani, începând acțiunea de „land grabbing” - cumpărarea unui teritoriu cât mai vast, pentru crearea unei arii protejate, la care se adaugă și intervențiile succesive în mai multe guverne, începând cu anul 2016 (Guvernul Cioloș), pentru schimbarea legislației în favoarea celor care vor să implementeze proiectul Yellowstone.

Cristiana Pașca-Palmer a fost numită, în 2016, ministru al Mediului, adusă direct din Consiliul de Administrație al fundației Conservation Carpathia, la care s-au mai adăugat 4 secretari de stat, din același CA. Cum în România nu există o lege a lobby-ului, fapta fiind încadrată în Codul Penal la Trafic de influență, modificările legislative s-au făcut mai mult cu ajutorul miniștrilor Mediului – mult mai convenabil și imposibil de încadrat ca faptă penală.

Din Șinca Nouă, fundația s-a extins spre Făgăraș, dar a reușit să cumpere doar o zonă din partea care aparține județului Argeș, la Rucăr și în împrejurimi. Brașovenii s-au opus, s-au revoltat și au început să construiască mișcarea de rezistență, pentru a nu lăsa fundația să se extindă teritorial pe proprietățile lor.

Fundația caritabilă prezintă beneficiile ecoturismului care s-ar dezvolta prin acest proiect Yellowstone, însă oamenii din zonele vizate se plâng de faptul că vor fi alungați de pe proprietățile lor și sunt puși în pericol de înmulțirea necontrolată a urșilor și a lupilor, precum și de imposibilitatea de a mai putea beneficia de lemnul de foc din pădurile lor. În cazul noului proiect al Ministerului Mediului, Fundația Conservation Carpathia nu are niciun rol, însă localnicii susțin că tot ce li se întâmplă este în favoarea proiectului Yellowstone – cu sau fără implicarea directă a fundației.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

DREPT LA REPLICĂ

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Referitor la articolul publicat de Jurnalul.ro, „Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța «Înghețați în case!»”, din 11 noiembrie 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor respinge ferm afirmațiile alarmiste și inexacte care induc în eroare publicul. Textul conține multiple falsuri și deformări, prin care se încearcă manipularea opiniei publice. Prezentăm mai jos clarificările, punct cu punct, bazate pe documente oficiale și fapte verificabile.

1. „Ministerul pregătește o ordonanță care va bloca total exploatarea lemnului” – FALS
   Nu există nicio ordonanță elaborată sau în avizare care să prevadă interzicerea exploatării lemnului. Ministerul derulează, prin finanțare PNRR, începând din 16 august 2023, proiectul privind realizarea „Studiului de identificare a zonelor potențiale de non-intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021–2030”.
   Aceste zone, care vor fi inventariate și desemnate pentru a îndeplini jaloanele nr. 34 și 35 din PNRR, vor putea fi implementate cu acordul UAT-urilor.
   Așadar, afirmația privind o „ordonanță care va bloca lemnul” este complet nefondată.

2. „Nu au existat consultări publice” – FALS
   În perioada iulie 2024 – iunie 2025 au fost realizate consultări în toate cele 41 de județe, la care au fost invitate toate instituțiile relevante care fie pot sprijini proiectul prin informații, fie pot fi impactate direct de propuneri, fiind proprietari sau administratori de terenuri propuse a fi incluse în categoria ZPS.
   Scopul acestor întâlniri a fost:

• informarea comunităților locale și județene despre proiect și despre propunerile de ZPS din județul respectiv;

• obținerea unor informații utile pentru procesul de desemnare, altele decât cele identificate în cadrul proiectului (de exemplu: proiecte majore aflate în diferite stadii de avizare, intravilane neraportate încă la oficiul de cadastru, proprietarii sau administratorii de terenuri);

• obținerea unui feedback cu privire la propunerile de ZPS din fiecare județ;

• informarea factorilor interesați despre cum pot afla mai multe informații în mod constant despre ZPS propuse și despre cum pot transmite feedback;

• crearea unui grup de lucru cu toți factorii interesați la nivel județean și local, cu care să se continue dialogul prin email sau prin intermediul unor întâlniri ulterioare pe grupuri mai mici de ZPS propuse.

Adițional acestor întâlniri, activitatea de consultare cu factorii interesați a continuat în cadrul fiecărui grup de lucru județean creat. Astfel, factorii interesați au transmis observații, solicitări de informații suplimentare sau chiar propuneri de ZPS prin email, iar experții din cadrul proiectului le-au oferit informațiile solicitate sau le-au transmis feedback asupra acestora.

Consultările pentru zona Făgăraș (județele Argeș, Brașov, Sibiu, Vâlcea) au avut loc după cum urmează: 23 septembrie 2024 – Sibiu, jud. Sibiu; 26 septembrie 2024 – Brașov, jud. Brașov; 4 noiembrie 2024 – Pitești, jud. Argeș; 11 noiembrie 2024 – Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea; 14–15 noiembrie 2024 – DS Argeș; 11 februarie 2025 – UAT Horezu, jud. Vâlcea; 20 martie 2025 – UAT Mălaia și UAT Voineasa, jud. Vâlcea; 23 mai 2025 – DS Brașov; 2 iunie 2025 – UAT Câineni, jud. Vâlcea.

3. „Hărțile cu zonele propuse au ajuns la UAT-uri abia în septembrie 2025, fără consultări” – FALS
   Primele versiuni de hărți au fost prezentate atât în cadrul ședințelor de consultare, cât și prin transmiterea lor către factorii interesați și UAT-uri, începând cu anul 2024.

4. „Pădurile intravilane au fost trecute ca zone de protecție strictă” – FALS
   Metodologia realizată în cadrul proiectului exclude orice teren intravilan, arabil sau construit. Dacă există orice fel de erori la nivelul zonelor identificate, în sensul că ar cuprinde arii din intravilanul localităților, acestea vor fi eliminate la momentul desemnării.

5. „Se va bloca accesul la lemn de foc pentru populație, iar oamenii vor îngheța în case” – FALS ȘI SPECULATIV
   Proiectul PNRR nu reglementează și nu restricționează aprovizionarea cu lemn de foc. Dreptul persoanelor fizice la lemn de foc este garantat de art. 59 alin. (2) din Codul Silvic, iar prevederile se aplică indiferent de regimul de protecție. Mai mult, din 2022, Guvernul a alocat, prin HG 1074/2022 și OUG 143/2022, un program special de compensare pentru lemnul de foc, tocmai pentru a preveni asemenea situații. Titlul „Înghețați în case” nu are nicio bază în realitate și reprezintă o încercare evidentă de panicare a publicului.

6. „Decizia este deja luată, opinia cetățenilor nu contează” – FALS
   Procesul de desemnare încă nu a început. În prima jumătate a anului viitor, în cadrul proiectului se va derula o activitate referitoare la procesul de consultare și dezbatere publică a proiectelor de ordin de ministru privind desemnarea de zone prioritare pentru biodiversitate. A susține că „Executivul nu ține cont de oameni” este neadevărat și contrazis de procedura formală a proiectului, care prevede inclusiv evaluarea socio-economică a impactului asupra comunităților locale.

7. „Fundația Conservation Carpathia (FCC) ar fi beneficiara reală” – MANIPULARE PRIN ASOCIERE
   Proiectul PNRR este implementat exclusiv de Ministerul Mediului și contractorul selectat conform legii. FCC nu are niciun rol în proiect, nu deține contracte, nu furnizează date și nu primește finanțare. Asocierea repetată a termenilor „Făgăraș”, „parc național” și „Carpathia” este o tehnică deliberată de manipulare mediatică, folosită pentru a crea confuzie.

8. „Se ignoră dreptul de proprietate și votul consiliilor locale” – FALS
   În cadrul proiectului se derulează analiza tuturor sesizărilor, solicitărilor și observațiilor primite din partea UAT-urilor și factorilor interesați, în vederea revizuirii, după caz, a suprafețelor propuse. Ținând cont de dinamica suprafețelor incluse în intravilan și de cea a proiectelor de dezvoltare, am solicitat UAT-urilor informații concrete privind suprafața intravilanului și proiectele existente, care să fie utile în demersul nostru viitor de desemnare a zonelor de protecție strictă. Până la acest moment, am primit datele solicitate doar de la o parte dintre UAT-uri; în schimb, au fost transmise mai multe adrese de refuz sau de respingere a acestor zone, unele argumentate, altele nu.

Concluzie
Articolul publicat de Jurnalul.ro amestecă informații reale cu afirmații complet false, utilizează titluri alarmiste („Înghețați în case!”) și încearcă să inducă ideea unui „plan secret” al ministerului, deși documentele oficiale sunt publice, consultările au fost anunțate și procesul este transparent și etapizat. Ministerul Mediului solicită redacției corectarea publică a informațiilor și publicarea integrală a prezentului drept la replică, pentru informarea corectă a publicului și restabilirea adevărului.

Drept la replică: Fundația Conservation Carpathia denunță campania defăimătoare privind așa-numitul „land grabbing” în Munții Făgăraș

Având în vedere, articolul „Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța „Înghețați în case!”, publicat de Jurnalul Național la data de 11 noiembrie 2025, autor Diana Scarlat, Fundația Conservation Carpathia, în temeiul următoarelor articole:

Art. 30 alin. (6) din Constituție – Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine;

Art. 252 Cod Civil - Ocrotirea personalității umane - Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conştiinţă, creaţia științifică, artistică, literară sau tehnică.

Art. 257 Cod civil - Apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice - Dispozițiile prezentului titlu se aplică prin asemănare şi drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.

Art. 1349 Cod civil: Răspunderea delictuală Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Formulăm prezenta

NOTIFICARE și SOLICITARE DE DREPT LA REPLICĂ

prin care vă solicităm expres următorul demers:

• Publicarea în aceleași condiții grafice a dreptului la replica pe site-ul https://jurnalul.ro și în ediția tipărită a Jurnalului Național.

Fundația Conservation Carpathia denunță campania defăimătoare privind așa-numitul „land grabbing” în Munții Făgăraș

Ca urmare a publicării articolului „Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța „Înghețați în case!”, publicat de Jurnalul Național pe 11 noiembrie 2025, autor Diana Scarlat, Fundația Conservation Carpathia respinge ferm afirmațiile și asocierile nefondate prin care se induce ideea că organizația noastră ar fi implicată în „deposedarea comunităților locale de pădure și interzicerea accesului la lemnul pentru foc”.

Aceste afirmații sunt false, lipsite de temei și neverificate, iar prin modul în care sunt prezentate, creează o imagine denaturată a activității fundației și a scopurilor sale.

De asemenea, articolul conține insinuări defăimătoare potrivit cărora, membrii organizației „au devenit milionari în euro” prin proiectele derulate – o acuzație gravă și complet neadevărată, fără niciun suport factual.

Fundația Conservation Carpathia este o organizație non-profit, iar toate fondurile obținute sunt destinate exclusiv proiectelor de conservare, educație și dezvoltare comunitară din România. Proiectele fiind auditate, iar rezultatele proiectelor sunt publicate în rapoartele anuale, pe site-ul fundației.

Apreciem libertatea de exprimare și încurajăm opiniile diverse, însă atribuirea de fapte neadevărate și prezentarea tendențioasă a activității noastre depășesc limitele libertății de opinie și afectează dreptul legitim al fundației la imagine și reputație. În consecință, ne rezervăm dreptul de a recurge la toate căile legale pentru protejarea acestora.

Pentru locuitorii zonei Munților Făgăraș și pentru opinia publică, precizăm următoarele:

• Viziunea Fundației Conservation Carpathia este crearea unui Parc Național în Munții Făgăraș, printr-un proces bazat pe dialog, consultare publică și colaborare cu comunitățile locale, cu respectarea drepturilor de proprietate și cu compensarea pierderilor economice pentru proprietarii de terenuri.
• Un parc național nu privează locuitorii de dreptul la lemn pentru foc. Insinuarea contrară are rolul de a genera neîncredere și teamă, în timp ce realitatea arată că fundația sprijină accesul legal și echitabil la resurse. În zonele în care activăm, inclusiv în jurul Parcului Național Piatra Craiului, fundația oferă lemn de foc provenit dintr-un management forestier sustenabil, în parteneriat cu comunitățile.
• Susținem dialogul deschis cu autoritățile și comunitățile locale și oferim sprijin concret sub formă de programe de locuri de muncă, gestionarea conflictelor cu animalele sălbatice, programe educaționale, suport pentru micii producători, inițiative de turism responsabil – rezultate vizibile deja.
• Scopul nostru nu este interdicția, ci echilibrul: vrem ca oamenii să trăiască mai bine acasă, având și resurse, și natură, și un viitor pentru copiii lor.
• În articol se reia o poveste inventată conform căreia Fundația Conservation Carpathia ar fi avut legături cu fosta ministră a mediului, Cristiana Pașca Palmer, și cu membrii guvernului Cioloș. Relația fundației cu doamna Cristiana Pașca Palmer nu a depășit cadrul profesional și instituțional. Aceasta a vizitat de două ori zona noastră de proiect, iar discuțiile au fost în contextul consultărilor obișnuite între autorități și organizațiile de mediu. Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor ONG-uri active în domeniu, reprezentanți ai ministerului, inclusiv doamna Pașca Palmer, au contactat fundația pentru informare și consultare privind activitățile noastre. Cristiana Pașca Palmer nu a fost vreodată în consiliul de administrație a fundației.

Este adevărat că în executivul acestui guvern au fost numiți secretari de stat Erika Stanciu și Viorel Lascu, foști membri în consiliul de administrație a fundației, însă momentul în care s-a produs numirea, aceștia au demisionat din această funcție și nu au mai deținut vreodată posturi în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

• Fundația Conservation Carpathia continuă să achiziționeze păduri de la proprietarii privați care vin spre noi pentru a-și vinde pădurile, asigurându-se astfel că acestea rămân în picioare. Nu am pus niciodată presiuni asupra oamenilor sau composesoratelor. Din punct de vedere legal, composesoratele nu-și pot vinde pădurile, deci răspândirea acestor zvonuri este manipulativă.
• Fundația nu deține terenuri în comuna Șinca Nouă. Neînțelegerile menționate provin dintr-o situație mai veche între fostul primar, Dumitru Flucuș, și directorii executivi ai fundației, care locuiesc în comună. Cu mai mulți ani în urmă, dorind să contribuie la dezvoltarea comunei, au atras aici o investitoare din străinătate interesată să deschidă o afacere cu brânzeturi bio, însă proiectul nu s-a mai realizat din cauza unor diferențe apărute ulterior privind prețul terenului.
• Suntem acuzați că suntem milionari! Unde, cum? Toate fondurile pe care le atragem se duc în conservare și în proiectele pe care le dezvoltă fundația aici, în România. Bani cheltuiți în România. Averea noastră se măsoară în ceea ce lăsăm aici, pentru că, deși numele Fundația Conservation Carpathia nu sună românește, suntem o organizație înregistrată în România, care are 98% angajați români, și, așa cum spune statutul, pădurile din proprietate vor reveni în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național (vedeți Tompkins Conservation https://www.rewildingchile.org/en/ care fac deja asta).
• Studiul privind „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030” este un proiect inițiat și derulat exclusiv de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la nivel național. Fundația Conservation Carpathia nu are nicio implicare, nici rol consultativ, nici rol decizional în derularea acestuia.

Fundația Conservation Carpathia își reafirmă angajamentul pentru o comunicare deschisă, transparentă și bazată pe date verificabile și solicită publicației Jurnalul Național să respecte principiile deontologiei jurnalistice, oferind publicului informații corecte și echilibrate.

Citește pe Antena3.ro

Teodor Țigan, fost șef în Romsilva, rămâne fără job și trebuie să dea înapoi bonusul de pensionare de 280.520 de lei, spun judecătorii