Explicația pentru introducerea unei astfel de măsuri, care poate fi considerată ca discriminatorie în raport cu prevederea care se va aplica tinerilor din alte categorii profesionale, este hilară. De asemenea, proiectul aduce o serie de modificări și în ceea ce privește stabilirea plafoanelor maximale și minimale pentru chirii.
Proiectul de ordonanță pregătit de Ministerul Dezvoltării explică introducerea măsurii în termeni contradictorii. Pe de o parte invocă necesitatea asigurării stabilității personalului din Sănătate și Învățământ, iar pe de altă parte pune în discuție necesitatea asigurării mobilității acestor specialiști. Ceva mai jos în nota de fundamentare aflăm că excluderea de la procedura de vânzare a locuinţelor destinate închirierii tinerilor specialişti din Învăţământ și/sau Sănătate s-a decis „ținând cont de situațiile înregistrate la nivel local prin înstrăinarea acestor tipuri de locuințe după achiziția lor”. Nota însă nu prezintă și niște cifre din care să rezulte că tineri care lucrează în cele două domenii apelează pe scară largă la această metodă de a cumpăra ieftin un apartament, după care să-l vândă scump. Ar fi interesant să aflăm de la Ministerul Dezvoltării cum arată cifrele și în ceea ce-i privește pe tinerii din alte categorii profesionale, să vedem cum a ajuns inițiatorul proiectului la concluzia că doar cadrele didactice și cele medicale apelează la această practică.
Se impun chirii minime și maxime
O altă modificare adusă de noul proiect se referă la nivel chiriilor. Astfel proiectul de ordonanță impune fixarea unui plafon minim al chiriilor stabilite după ponderarea acestora, prin aplicarea coeficienților de ierarhizare a localităţilor pe ranguri și prin aplicarea ponderilor stabilite în funcție de venitul mediu de bază net lunar pe membru de familie, calculat în funcţie de veniturile realizate în ultimele 12 luni, în raport cu salariul minim net pe ţară garantat în plată. În ceea ce privește chiria maximă, se păstrează modul de calcul actual, dar se introduce o prevedere nouă în care se precizează că ea nu poate fi mai mică de anumite sume (vezi tabelele alăturate). Locuinţele pentru tineri destinate închirierii, repartizate în condiţiile art. 8 alin. (3), se pot vinde titularilor contractelor de închiriere numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum 6 ani consecutivi de la data încheierii primului contract de închiriere.
Pentru tinerii până la 35 de ani nivelul maxim lunar al chiriei nu poate fi mai mic de (lei):
Tip locuință |
Localitate rang 0 |
Localitate rang I Citește pe Antena3.ro |
Localitate rang II |
Localitate rang III |
Localitate rang IV |
Garsonieră |
75 |
68 |
60 |
53 |
45 |
Apartament cu două camere |
105 |
95 |
84 |
73 |
63 |
Apartament cu trei camere |
132 |
119 |
106 |
92 |
79 |
Apartament cu patru camere |
175 |
157 |
140 |
122 |
105 |
Pentru tinerii de peste 35 de ani nivelul maxim lunar al chiriei nu poate fi mai mic de (lei):
Tip locuință |
Localitate rang 0 |
Localitate rang I |
Localitate rang II |
Localitate rang III |
Localitate rang IV |
Garsonieră |
87 |
78 |
70 |
61 |
52 |
Apartament cu două camere |
121 |
109 |
97 |
85 |
73 |
Apartament cu trei camere |
153 |
137 |
122 |
107 |
92 |
Apartament cu patru camere |
202 |
182 |
162 |
141 |
121 |
Fondurile pentru construcția locuințelor ANL provin de la bugetul de stat și se completează cu surse reprezentate de banii încasați din vânzarea locuinţelor pentru tineri, precum și sume rezultate din chirii.
Criteriile de acordare a caselor, schimbate în decembrie
Criteriile care se au în vedere atunci când se prioritizează ordinea în care sunt închiriate locuințele construite de ANL au fost modificate la sfârșitul anului trecut, prin Hotărârea de Guvern nr. 1257/2023. Astfel, pentru locuințele realizate pe terenuri aflate în proprietatea județului, solicitanții de locuințe ANL trebuie să dovedească faptul că au domiciliul în respectivul județ de cel puțin un an, iar când vine vorba despre îndeplinirea condiției privind nedeținerea unei alte locuințe, se iau în calcul casele deținute în întregul județ, indiferent de localitate. De asemenea, titularul cererii de locuință trebuie să își desfășoare activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuințele, dar, în cazul existenței unor platforme industriale, puncte de lucru ale unor unități economice din localitate, așezăminte de ocrotire socială, aeroporturi, nave maritime sau fluviale, unități turistice, cultural-sportive și de agrement sau alte asemenea cazuri, se poate extinde cuprinderea teritorială și în afara localității în care s-a solicitat locuința. Prin excepție, în cazul când se extinde cuprinderea teritorială a criteriului, solicitanții care își desfășoară activitatea în afara localității în care sunt amplasate locuințele trebuie să facă dovada că au domiciliul stabil de cel puțin un an în această localitate.