x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lucreţia Ciobanu: Doamna munţilor

0
Autor: Carmen Anghel Luminita Ciobanu 04 Apr 2008 - 00:00
Lucreţia Ciobanu: Doamna munţilor


S-a născut pe meleaguri tran­sil­vănene într-un sat păs­to­resc. Topârcea. O zonă miri­fică din apropierea Sibiului. De mică a fost fascinată de doinele cântate cu patos din fluier de oierii care-şi mânau turmele peste văi şi dealuri.

S-a născut pe meleaguri tran­sil­vănene într-un sat păs­to­resc. Topârcea. O zonă miri­fică din apropierea Sibiului. De mică a fost fascinată de doinele cântate cu patos din fluier de oierii care-şi mânau turmele peste văi şi dealuri.

I-a plăcut dintotdeauna muzica. Dar, cum radioul nu “ajunsese‘‘ în statul în care a copilărit, singurii muzicanţi pe care îi asculta erau lăutarii din Topârcea natală. “Unde m-am născut eu, nu erau radiouri. Mama, Ana se numea, tare duios cânta. Tatei, Ion Arcaşu, îi plăcea foarte mult muzica‘‘, îşi aminteşte Lucreţia Ciobanu.

Când s-a despărţit de localitatea na­­tală avea doar 14 ani. “Sora mea mai ma­re era aici, la Bucureşti, că­să­to­ri­tă cu Şudi, Ion Stănescu. Am venit şi eu la liceul Domniţa Bălaşa Brân­co­­­veanu. Îmi plăcea foarte mult mu­zi­ca‘‘, îşi aminteşte îndrăgita interpretă.

 

CANŢONETE. Prin vocea radioului a descoperit canţonetele italienilor. A fascinat-o această mu­zică, nouă. Anii au trecut, iar pa­siunea pentru cântec s-a accentuat. “Prin 1953 lo­cu­iam cu soţul în apropiere de Podul Iz­vor, când am văzut un afiş: «Fes­tiva­lul Mondial al Tineretului şi Stu­den­ţilor va avea loc...» Şi i-am zis so­ţului meu: «Să ştii că eu le iau niş­te bani ăstora!» Dar trebuia să duc o hârtie de la că­mi­nul cultural unde am activat. În car­tier era un cămin cul­tural: «Ion Creangă». Acolo era un băieţel de cla­sa a opta, la pian. Am interpretat «De ce nu-mi vii» de Emi­nescu: «Vezi, rân­dunelele se duc...» şi mi-a dat o hâr­tie de colaborare... Apoi, la concurs, am cântat două strofe dintr-o doi­nă. Pentru că mai mult nu ştiam. Şi mi-au dat menţiune pe ţară, pentru cele două strofe. Aveam 29-30 de ani. O aveam pe Rodica, singurul co­pil. Nu ştiu prin intermediul cui am ajuns la corul marelui dirijor Gheor­ghe Danga. Am învăţat încă două strofe din doină şi, cu orchestra semisimfonică a lui Gheorghe Danga, cân­tam cu cei de la cor: «Uite, bade-n, ochii mei», aşa se numea doina‘‘.

 

DEBUT. “Într-o zi, luam cafe­lu­ţa la Capşa, la prânz. Acolo erau nu­mai artişti: Petre Gusti, Şte­fănescu Goan­gă, Maria Tănase, Aida Moga, La­vinia Slăveanu, Radu Zaharescu... Eu, cu diploma luată, menţiune pe ţară... Într-o zi, bietul Gusti a zis: «Ştii ce? Mâine să te prezinţi la gară, să pleci la Valea Călugărească. Vei mer­ge cu Ioana Radu şi cu Ion Lui­can». Am ajuns la Valea Că­lu­gărească. În orchestră era numai o vioară cu care ne acompania nepotul lui Grigoraş Dinicu, un băiat vârstnic, grăsuţ. Eu cântam în des­chi­dere, am avut mari emoţii. Ioana mi-a spus: «Auzi, ai cântat doina asta, dar... ai avut nişte ezitări, aşa...» M-a sfătuit să merg să cânt în­tr-un cor să mă obişnuiesc cu scena.

 

ROMANŢĂ. “Când cântam la Circul Franzinni, a pus ochii Maria Tănase pe mine, la îndemnul lui Conu Clery, cum îi spunea ea lui bărbat-său, să mă arunce în Revista ’58 care era la «Savoy», pentru că Ioana Radu era într-o formă splendidă de romanţe şi dorea să-i aducă o rivală, un cui. Dar Ioana era regină la romanţă. Însă Maria, nimic! S-a dus la unul, Pârâianu, care i-a spus că nu poate tăia din Revistă... Maria şi Ioana erau rivale, s-au împăcat târziu, abia când s-au îmbolnăvit amândouă‘‘, îşi aminteşte Lucreţia Ciobanu.

 

REPERTORIU. Ca să ajungă simbolul de astăzi, Lucreţia Ciobanu a trebuit să-şi creeze propriul repertoriu. “Am avut divergenţe cu Ioana Radu. Îmi plăcea tare mult «De la moară pân’ la gară», iar ea îmi zice: «Să nu te prind că mai cânţi cântecele mele că nu’ş ce-ţi fac. Să-ţi cânţi cântecele tale!» A sunat-o pe sora sa care a dojenit-o: «Auzi, dar tu de ce nu cânţi ca pe la noi? De ce cânţi muzică de restaurant?...».‘‘ Povaţa surorii sale a determinat-o să meargă pe plaiurile natale, să-şi formeze propriul repertoriu. “Mergeam cu un magnetofon şi culegeam de la muzicanţi, dar numai ardeleni, numai bănăţeni... M-am inspirat din ceea ce era apropiat de noi, cei de la Mărginimea Sibiului, fiindcă ăştia au creat fără lăutari, fără influenţe lăutăreşti. Toată ziua erau cu fluieru-n gură: prin munţi, pe dealuri, prin văi, prin păduri... Am cules o serie întreagă de piese, de viaţă lungă, mi-a plăcut să cânt foarte mult natura, şi bine am făcut‘‘, spune interpreta.

 

Melodii jieneşti din zona Transilvaniei

Maria Tănase şi Lucreţia Cio­banu au deschis prima emisiune di­fuzată de Televiziunea Ro­mână. Cât despre apariţiile dom­niei sale la emisiunile folclo­rice... nimeni nu le mai ştie nu­mărul. Îndrăgita interpretă iu­beşte doinele ardeleneşti, pe care le-a moştenit de la străbuni. Dacă în zona sudică durerea era cân­tată prin baladele vechi, în Ardeal erau doinele de jale, cântece foar­te triste. Lucreţia Ciobanu are însă o mâhnire: faptul că doinele nu mai sunt la fel de difuzate şi rămân în arhivă. Pe CD-ul care în­so­ţeşte Ediţia de Colecţie dedica­tă interpretei luni, 7 aprilie, veţi regăsi 22 de nestemate folclorice din zona Transilvaniei. Melodii populare jieneşti interpretate in­con­fundabil de Lucreţia Ciobanu, dar şi învârtite din zona Sibiului, cunoscute şi preţuite de iubitorii de folclor: “Pleacă oile la munte‘‘, “Codrule, bătrânule‘‘, “Ri­dică-te negură‘‘, “Cine n-are dor pe vale‘‘, “Ia uitaţi-vă feciori‘‘, “Vino, iute, dorule‘‘, “Iar se duc mioarele‘‘, “Mi s-a dus bădiţa, dus‘‘.

 

Dăruire

“Printre cei mai renumiţi clasici ai genului ca: Rodica Bujor, Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Emil Gavriş, Alexandru Grozuţă, am apărut şi eu, în glumă spus, ca o cometă. Erau puţini cântăreţi la acea vreme şi pot spune că eram cea mai tânără între cei vârstnici, ajungând azi la 83 de ani cea mai vârstnică între tineri şi încă cu prezenţă scenică‘‘, spune Lucreţia Ciobanu.

 

Forţă

“Am cântat cu Emil Gavriş patru ore, zeci de concerte în ţară fără microfon. Când am ajuns la Baia Mare şi mi-au pus microfonul în faţă, n-am mai ştiut să cânt. Orchestra mă «căuta». Nu eram obiş­nui­tă, pentru că eu cântasem în mijlocul orchestrei, doar eu, cu pieptul meu sănătos, fără microfon”

 

Turnee

“Am cunoscut ţara întreagă... N-a rămas nimic necolindat... Cu valiza-n mână şi... drumul la gară. Toate trenurile le ştiam. De cele mai multe ori mer­geam cu maşină de la IRTA. Erau închiriate toate vechiturile. Dormeau satele liniştite şi noi împingeam de ele vară, iarnă... Dar totul mer­gea strună, că eram tineri‘‘

Lucreţia Ciobanu

Succes

“Am făcut turnee ani în şir cu Ana Pacatiuş şi Achim Ni­ca; n-am văzut atâtea săli pli­ne de când m-a făcut ma­ma! Când nu mai puteau sta în sa­lă, în picioare, se urcau pe per­vazul geamurilor şi se ţi­neau de foraibărele din me­tal, ca să vadă să audă un crâm­­­pei de doină, de la A­chim Nica, de la Ani, de la mine‘‘

Lucreţia Ciobanu

Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   ciobanu,   lucretia,   lucreţia ciobanu,   lucre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de