Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la instanțele judecătorești și la independența Justiției. AMR, UNJR și AJADO au cerut, la începutul acestei săptămâni, Secției pentru Judecători de la CSM să ia act de declarația prim-ministrului care a cerut Curții de Apel București să aibă grijă cum judecă dosarul de contencios administrativ prin care s-a cerut anularea deciziei lui Florin Cîțu de a desființa direcția juridică a Ministerului de Finanțe. Direcție aflată în litigiu, pe rolul unei alte instanțe, chiar cu părinții lui Florin Cîțu, în legătură cu retrocedarea unor hectare de pădure în județul Vâlcea. Curtea de Apel București a suspendat desființarea acestei direcții, fapt care l-a determinat pe Ludovic Orban să afirme că judecătorii au dat o sentință greșită.
Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) cer Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența puterii judecătorești față de declarațiile prim-ministrului Ludovic Orban, în care acesta a atacat un complet al Curții de Apel București care a dispus suspendarea executării unui act administrativ ce avea ca obiect reorganizarea direcției juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Într-un comunicat de presă comun, cele trei asociații profesionale arată că, în 24 iunie, referindu-se punctual la această hotărâre judecătorească, șeful Executivului a declarat că “este vorba despre o suspendare până la judecarea de fond. Nu pot să nu îmi pun întrebări ce treabă există în această procedură. Managementul unui minister trebuie să își organizeze ministerul așa cum consideră necesar. Nu suntem la primele astfel de decizii și aici chiar îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenție (…). Suspendarea unei hotărâri legate de reorganizarea direcției juridice nu mi se pare corectă”.
În opinia judecătorilor, referindu-se la această “atenționare” adresată magistraților de către premierul Orban, arată că “îndemnurile adresate de la vârful Guvernului către judecători de a judeca <
Scopul – “șubrezirea independenței judecătorilor”
Conform sesizării înaintate Secției de Judecători de la CSM, “este îngrijorător faptul că premierul României își dorește ca o serie de acte administrative să fie excluse de la controlul instanțelor și, pentru că acest lucru nu este permis de lege, să încerce să obțină de facto acest rezultat, prin solicitări publice îndreptate direct către judecători”. Mai departe, acest atac la adresa independenței judecătorilor este, în opinia asociațiilor semnatare, cu atât mai grav cu cât survine în urma unor inițiative deosebit de grave ale Guvernului condus de premierul Ludovic Orban, ce au ca scop șubrezirea independenței judecătorilor, precum instituirea prin OUG 23/2020 a unei abateri disciplinare ce atrage răspunderea judecătorilor pentru faptul că aceștia ar judeca un dosar în afara termenului prescris de Guvern, indiferent de circumsțantele și complexitatea cauzei și în lipsa oricărei culpe a acestora.
“Deși OUG 23/2020 a fost declarată în întregime neconstituțională, prin Proiectul de Lege nr. 354/2020 nu doar că se reia instituirea acestei abateri disciplinare (…), dar se și impun expres cele mai aspre sancțiuni disciplinare: suspendarea din funcție, retrogradarea în grad profesional sau excluderea din magistratură. Dincolo de aspectele de vadită încălcare a statutului judecătorului, prin această reglementare se creează nimic altceva decât un instrument de îndepărtare a judecătorilor incomozi de la soluționarea cauzelor având ca obiect achizițiile publice, oricare dintre sancțiunile prevăzute având ca efect direct și imediat eliminarea judecătorului de la judecarea acestor tipuri de cauze”, arată magistrații.
CSM, somat să sancționeze rapid acest derapaj
Citește pe Antena3.ro
AMR, UNJR și AJADO subliniază, în acest context, importanța respectării puterii judecătorești în raporturile acestora cu puterea executivă, fiind esențial ca, într-un stat de drept, judecătorii care judecă cererile de contencios administrativ, adică cele ce au ca obiect inclusiv legalitatea actelor emise de Guvern, să fie feriți de orice presiuni, acțiuni de intimidare sau influențare, cu atât mai mult când acestea vin exact din vârful puterii executive. “Modul în care puterea politică se raportează la contenciosul administrativ face diferența între un sistem democratic și unul iliberal sau chiar totalitar, fapt subliniat constant în lucrări de specialitate“, au argumentat asociațiile de magistrați”, se arată în documentul citat. Afirmația se întemeiază, spre exemplu, pe o argumentație a profesorului de drept Tim Ginsburg, care a arătat că “Dreptul administrativ nu este, în această concepție – (sovietică, n.a.) –, despre cenzura actelor guvernului, ci despre puterea acordată guvernului în cadrul unui sistem legal și despre siguranța că agențiile statului au dobândit puteri suficiente de la legiuitor. (…) În tradițiile juridice din Vest, legea administrativă privește regulile de control asupra actelor guvernamentale, în interesul atât al guvernului, cât și al cetățenilor”.
Magistrații mai scriu că, “atunci când judecătorilor de contencios administrativ le sunt puse sub semnul îndoielii de către însuși premierul țării nu doar calitățile profesionale, ci chiar și compețentele legale în a dispune asupra legalității actelor guvernului, este necesară intervenția promptă și hotărâtă a Secției pentru Judecători din cadrul CSM pentru apărarea independenței atât a judecătorilor în soluționarea cauzelor cu care sunt învestiți, cât și a puterii judecătorești în relația sa cu puterea executivă”. Asociatiile solicită, astfel, CSM să sancționeze ferm, rapid și public această acțiune de intimidare și imixtiune în actul de justiție, prin admiterea cererii de apărare a independenței judecătorilor și instantelor de judecată contra declarațiilor făcute de Ludovic Orban.
Procesul “contestat” de premier vizează Direcția Juridică a MF, aflată în litigiu cu familia lui Cîțu
Reamintim că, la sfârșitul lunii trecute, Ciprian Badea, fostul director al Direcției Juridice din cadrul Ministerului Finanțelor, a câștigat, la Curtea de Apel București, procesul cu Guvernul României, după ce, prin Hotărâre de Guvern, s-a luat decizia desființării acestei entități. Mai exact, pe 26 iunie, judecătorii au dispus suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr.380/2020, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr 34/2009, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408/18.05.2020, în ceea ce privește Art 1, pct. 3 – Anexă, referitor la desființarea Direcției Generale Juridice și înlocuirea acestei structuri cu două noi structuri – Direcția Juridic și Reglementare și Direcția Contencios, până la pronunțarea instanței de fond.
Mai mult, Executivul a fost obligat să plătească inclusiv cheltuielile de judecată, în cuantum de 4.020 lei.
Directorul Direcției Juridice, Coprian Badea, a precizat că, în 11 iunie 2019, Direcția Generală Juridică din Ministerul de Finanțe a emis mandate pentru Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea să formuleze apărări în numele statului român, într-un litigiu din 2017, aflat pe rolul Judecătoriei Brezoi, unde calitatea de pârâți o au părinții actualului ministru al Finanțelor, Florin Vasile Cîțu. Ca atare, în 5 noiembrie 2011, Ministerul Finanțelor a solicitat anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 11,6 hectare de pădure emis pe numele părinților lui Cîțu.
“Jurnalul” a prezentat, într-una dintre edițiile precedente, un document emis de Vasile Câțu, tatăl ministrului liberal, prin care, printr-un executor judecătoresc, somează Ministerul Finanțelor Publice ca, în afara cadrului procesual, să-i pună la dispoziție, în scris, informații cu privire la “justificarea angajării statului român” în dosarul de la Brezoi, dar și ca toate aceste documente și informații să fie transmise fiului său, ministrul Finanțelor Florin Vasile Cîțu. Direcția juridică nu s-a conformat, iar, la 31 ianuarie 2020, de la Cabinetul ministrului Florin Cîțu s-a emis solicitarea de a fi înaintate imediat aceste documente.
Ulterior, la inițiativa ministrului de Finanțe, Guvernul a emis HG 380/2020, prin care a fost desființată Direcția Juridică, dorindu-se constituirea a două departamente noi, acțiune soldată cu demiterea întregii conduceri a fostei entități.
Premierul, a doua oară în atenția asociațiilor de magistrați, de la debutul crizei sanitare
Nu este pentru prima dată când aceleași asociații de magistrați au luat atitudine față de presiunile exercitate de Guvern asupra deciziilor judecătorilor. La finalul lunii mai, magistrații arătau că atacurile împotriva Curții Constituționale, de o gravitate ieșită din comun, venite din partea unor lideri politici și încălcările Constituției sunt inacceptabile. Concret, în urmă cu trei luni, CCR a constatat neconstituționalitatea unor norme cuprinse în OUG 1/1999, pe motiv că acestea nu sunt suficient de clare pentru a permite cetățenilor să își regleze conduita în acord cu legea. Motiv pentru care peste 300.000 de amenzi contravenționale au fost aplicate în baza acestor norme neconstituționale în perioada stării de urgență. Asociațiile profesionale ale judecătorilor arătau, atunci, că CCR a dat o decizie predictibilă și anticipată de profesioniștii dreptului.
“Reacțiile care au succedat, imediat pronunțării deciziei de către CCR, coroborate și cu neaplicarea de către Guvern a măsurilor pe care le avea la îndemână pentru soluționarea problemei sancțiunilor, dovedesc că toti acești critici nu doresc rezolvarea unei probleme, ci că folosesc cinic momentul pentru a ataca Curtea Constituțională”, precizau magistrații. Atunci, premierul Ludovic Orban declara public că “prin această decizie Guvernul, instituțiile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sănătatea și viața românilor pe durata stării de urgență”.
UNJR, al cărei președinte este judecătorul Dana Gârbovan, atrăgea atenția că declarația lui Orban amintește de cea făcută, în anul 2015, de către fostul director al SRI, George Cristian Maior. Acesta din urmă ataca, la rândul său, Curtea Constituțională, afirmând că “există o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul“. Atacul era generat de nemulțumirea lui Maior că CCR a apărat drepturile individuale ale românilor față de intruziunea ilegitimă a statului în viața lor privată, ce ar fi fost permisă prin legile “Big Brother”. “După 5 ani în care respectarea regulilor statului de drept ar fi trebuit să fie consolidată, un alt înalt oficial al statului român demonstrează, dimpotrivă, degradarea îngrijorătoare a democrației în România. Atacarea Curții Constituționale de către premierul României, în aceeași retorică folosită de fostul director SRI, demonstrează cât de puțin au progresat liderii politici în a înțelege ce înseamnă statul de drept, democrația și respectarea drepturilor omului”, precizau, atunci, asociațiile profesionale ale judecătorilor.
