A sprijinit alegerea a doi președinți ai României, însă acest sprijin l-a constat, în cele din urmă, un dosar penal fabricat de DNA, pierderea șefiei partidului, pierderea șansei de a deveni primar general al Capitalei, pierderea funcției de prim-ministru și, în cele din urmă, pierderea funcției de consilier la Palatul Cotroceni.
Renunțarea de către Nicușor Dan la serviciile lui Ludovic Orban reprezintă un ultim episod al acestei serii de „sacrificii” nerecompensate până la capăt de care a avut parte Ludovic Orban începând cu anul 2014. Odată cu concedierea de la Președinție, Orban intenționează să se reîntoarcă în PNL, ceea ce, automat, înseamnă și renunțarea la partidul pe care l-a fondat la finalul anului 2021 – Forța Dreptei, partid care a contribuit doar la sprijinirea lui Nicușor Dan pentru alegerile locale din 2024 și a USR, la alegerile europarlamentare care s-au consumat la aceeași dată, pentru ca, la alegerile din decembrie 2024, să rămână pe dinafara Parlamentului, iar Ludovic Orban să rămână fără serviciu.
Seria ghinioanelor de care s-a lovit Ludovic Orban începe cu congresul din 5 – 7 martie 2007 al Partidului Național Liberal, când, în calitate de prim-vicepreședinte al partidului, acesta a decis să-l contracandideze pe Crin Antonescu pentru șefia formațiunii. Crin Antonescu a învins.
Lucrurile s-au repetat în 18 decembrie 2014. Când Alina Gorghiu a fost aleasă în funcția de președinte al PNL, în forma sa anterioară fuziunii cu PDL, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis. Acesta fusese ales președinte al României. Ludovic Orban a decis, și de această dată, să o contracandideze pe Alina Gorghiu, tot din funcția de prim-vicepreședinte PNL. La congres a obținut 25 de voturi.
Orban a pierdut alegerile interne din PNL din 2014, Alina Gorghiu fiind preferată, atunci, de către Klaus Iohannis pentru această funcție. Asta, în ciuda faptului că Ludovic Orban a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai lui Klaus Iohannis la funcția prezidențială din anul 2014. Antologic a rămas discursul său: „Cine este generalul pentru care merită să sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie și fiecare strop de sudoare? Iohannis! Cine tace și face? Iohannis! Cine îi dă fiori lui Victor Ponta? Iohannis!”.
Eliminat de DNA din alegerile pentru Capitală, în 2016. Intra în scenă Nicușor Dan
Deși nu a „cules” nimic de pe urma spectacolului electoral dat în favoarea lui Klaus Iohannis, în primăvara anului 2016 Orban a decis să ia „taurul de coarne”. În primăvara anului 2016, mai exact la finalul lunii februarie, PNL a decis, în cele din urmă, să-l nominalizeze pe Ludovic Orban drept candidat din partea acestei formațiuni politice la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei. Asta, după ce prima propunere validată, Cristian Bușoi, s-a retras din cursă.
O lună și 12 zile mai târziu, la data de 11 aprilie 2016, planul lui Ludovic Orban a fost anihilat de către DNA, condusă de Laura Codruța Kovesi. El a fost convocat la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde i s-a adus la cunoștință faptul că împotriva sa a fost începută urmărirea penală și că a fost instituită măsura controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, deoarece i-ar fi cerut afaceristului Tiberiu Urdăreanu suma de 50.000 de euro pentru a-și finanța aparițiile electorale la un post de televiziune.
Coincidență sau nu, în anul 2016, la Primăria Capitalei a candidat pentru prima oară Nicușor Dan, proaspătul întemeietor al partidului Uniunea Salvați Bucureștiul, devenit ulterior partidul Uniunea Salvați România (USR). La acel scrutin, Gabriela Firea, de la PSD, a câștigat alegerile cu 42,97%, Nicușor Dan a ieșit pe locul al doilea, cu 30,52%, în timp ce candidatul PNL, Cătălin Predoiu, a luat doar 11,18%.
Gurile rele acreditau, la acel moment, ideea conform căreia Ludovic Orban a fost scos din cursa electorală, cu mâna DNA, tocmai pentru a-i netezi drumul politic al lui Nicușor Dan.
Acțiunea l-a costat funcția de parlamentar și câțiva ani de șomaj
Primul „sacrificiu” făcut de Ludovic Orban în raport cu Nicușor Dan s-a consumat, așadar, în anul 2016 și l-a costat pe acesta un dosar penal, retragerea candidaturii pentru funcția de primar general al Capitalei, demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal și neparticiparea pe listele formațiunii la alegerile parlamentare de la finalul aceluiași an 2016. Orban a devenit, cu acea ocazie, astfel, șomer cu acte în regulă până în 2018, când a fost angajat, mai întâi, la o firmă de construcții abonată la contractele cu statul și, ulterior, la casa de avocatură a lui Doru Trăilă. Atât casa de avocatură, cât și Doru Trăilă au fost anchetați de DNA și trimiși în judecată în dosarul „generalilor”, avându-l drept protagonist principal pe celebrul ex-cap al SRI, Florian Coldea.
Dovada faptului că dosarul instrumentat, în 2016, de către Direcția Națională Anticorupție a fost unul fabricat, menit să-l elimine pe Ludovic Orban din cursa pentru Primăria Capitalei, constă în faptul că, la data de 6 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe același Orban, pe motiv că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală.
„Iepurele” lui Iohannis în războiul cu PSD
La data de 17 iunie 2017, Ludovic Orban a fost ales, prin congres, în funcția de președinte al Partidului Național Liberal, învingându-l, atunci, pe contracandidatul său, Cristian Bușoi, iar lucrurile, din punct de vedere politic, păreau să reintre într-un făgaș mulțumitor. În toamna anului 2019, PNL-ul lui Orban, cu sprijinul lui Victor Ponta, a reușit să demită prin moțiune de cenzură Guvernul PSD, condus la acel moment de către Viorica Dăncilă, după care chiar Ludovic Orban a devenit prim-ministru al unui guvern minoritar PNL.
Cu acest prilej, Ludovic Orban a acceptat să joace într-un plan al lui Klaus Iohannis care să fi condus la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Mai exact, în februarie 2020, Guvernul său, instalat cu doar două luni înainte, a fost demis prin moțiune de cenzură. Iohannis l-a desemnat, însă, tot pe Ludovic Orban să preia funcția de prim-ministru, pentru a forța o picare la vot în Parlament. După care s-a răzgândit și l-a desemnat pe Florin Cîțu. Acesta, însă, nu s-a prezentat la ședința de plen reunit în care urma să se acorde votul de învestitură, motiv pentru care Iohannis a revenit și l-a renominalizat pe Ludovic Orban. Propunerea a trecut, iar Orban s-a reinstalat la Palatul Victoria. Însă cu ce preț?
A urmat un ghinion și mai mare, imediat după reinstalare, deoarece a izbucnit pandemia de Covid-19, a fost instituită starea de urgență, iar Executivul condus de către Ludovic Orban a luat cele mai controversate măsuri antipandemie. Rezultatele s-au văzut la alegerile parlamentare din decembrie 2020, când PNL a pierdut alegerile.
Izgonit de la Palatul Victoria și de la partid
Pierderea de către PNL a alegerilor parlamentare din anul 2020 l-a costat pe Ludovic Orban mandatul de prim-ministru. Într-o scenetă jucată prost, Orban a vrut să acrediteze ideea că atât el, cât și președintele Klaus Iohannis l-au avut în vedere, fără să știe unul de ce gândește celălalt pe Florin Cîțu ca succesor în funcția de prim-ministru. Iar Ludovic Orban să devină președintele Camerei Deputaților și să își conserve șefia PNL.
Numai că planurile sale au fost din nou năruite, Iohannis și Cîțu au adus USR la guvernare, iar soarta politică a lui Ludovic Orban a fost pecetluită. În luna octombrie a anului 2021, la congresul „patronat” de către Klaus Iohannis, în plină pandemie, Florin Cîțu l-a învins pe Ludovic Orban în competiția pentru președinția PNL.
Din acel moment, Ludovic Orban a devenit oficial inamicul lui Klaus Iohannis și viceversa. A pierdut șefia Camerei Deputaților aproape instantaneu. De la susținerea pe care i-a acordat-o lui Iohannis în 2014 și 2019, Orban a început să-l atace la baionetă. Urmarea a fost că Orban a demisionat din PNL și și-a înființat propriul partid – Forța Dreptei.
2020 – Orban îl ducea pe Nicușor la Iohannis. 2025 – Nicușor îl dă afară pe Orban de la Palatul Cotroceni
Cele mai consistente elemente de sprijin din partea lui Ludovic Orban pentru Nicușor Dan fac parte dintr-o serie de evenimente ce au debutat încă din toamna anului 2020. Mai exact, în campania electorală aferentă alegerilor pentru Primăria Capitalei din septembrie 2020, Ludovic Orban l-a luat de mână pe candidatul independent Nicușor Dan și l-a dus la o întâlnire secretă cu Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Mesajul transmis, astfel, era clar: Nicușor Dan avea „binecuvântarea” sistemului, de la cel mai înalt nivel.
În acest sens, PNL a făcut alianță electorală cu USR-PLUS la Capitală, a cedat în favoarea progresiștilor primăriile sectoarelor 1 și 2, iar PNL nu și-a desemnat candidat pentru funcția de primar general al Capitalei. Iar, astfel, Nicușor Dan a câștigat alegerile locale din 2020, beneficiind consistent de sprijinul PNL și al lui Ludovic Orban.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Cu noul partid înființat la finalul anului 2021, Forța Dreptei, Orban i-a oferit, din nou, sprijin politic lui Nicușor Dan la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei din 9 iunie 2024. Orban nu a candidat la funcția de primar general și, împreună cu USR și PMP, l-au susținut pe Nicușor Dan. Apoi, Forța Dreptei, tot în asociere cu PMP și cu USR, a candidat pe listă comună la alegerile europarlamentare. Rezultatul – USR a obținut două posturi de europarlamentar, iar PMP unul. Ludovic Orban, în schimb, a cules praful de pe tobă.
Recompensa, valabilă o lună și câteva zile
Mai mult, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Forța Dreptei nu a trecut pragul electoral, iar Ludovic Orban a redevenit șomer. În schimb, protejata sa, fosta deputată PNL și Forța Dreptei, Violeta Alexandru, l-a trădat, înscriindu-se în USR, fiind aleasă senator pe listele formațiunii progresiste.
Ludovic Orban s-a sacrificat, din nou, pe „altarul” USR la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și din mai 2025. El a candidat din partea Forța Dreptei la prezidențialele de anul trecut, însă, cu o săptămână înaintea primului tur, și-a retras candidatura în favoarea Elenei Lasconi. Cele câteva zeci de mii de voturi pe care le-ar fi putut obține Orban au mers, evident, la Lasconi, astfel încât aceasta l-a învins pe Marcel Ciolacu și s-a calificat în finală la o diferență de 2.000 de voturi.
La alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, Orban nici măcar nu și-a mai depus candidatura și l-a susținut direct pe Nicușor Dan. Acesta este, practic, al patrulea sprijin consecutiv pe care Orban i l-a acordat lui Dan. La nivel național, scorul lui Crin Antonescu din primul tur a fost mai mare decât al lui Nicușor Dan, iar sprijinul lui Orban ar fi putut contribui și el decisiv la accederea lui Nicușor Dan în turul al doilea.
Recompensa pentru toate aceste sacrificii a venit la data de 6 octombrie 2025, când președintele României Nicușor Dan l-a numit pe Ludovic Orban consilier prezidențial pe probleme de politică internă. O lună mai târziu, recompensa a fost retrasă, iar Orban a fost revocat din funcție, devenind, din nou, șomer.


