Lumini stranii pe cerul Clujului

In ultimele decenii, observatori intamplatori, dar si oameni pasionati de fenomenul OZN au descris mai multe aparitii ale unor lumini stranii, care au survolat cerul Ardealului. Mai mult decat atat, cativa martori au reusit sa filmeze aceste aparitii. Marturiile lor, directe sau indirecte, seamana izbitor cu cele similare, inregistrate pe alte meridiane.

Imprejurimile orasului Cluj sunt doar unul dintre nenumaratele locuri din tara pe cerul carora au fost observate lumini ciudate care au evoluat pe diverse traiectorii si apoi au disparut in neant, de parca nu ar fi existat niciodata. Totusi, in acest oras a fost realizata una dintre putinele fotografii romanesti care au intrat in "circuitul" international al cercetatorilor pasionati de studiul OZN-urilor. Aceasta prima aparitie fotografiata s-a produs in anul 1968, cand nenumaratele observatii inregistrate in numeroase alte tari ridicasera "fenomenul" Obiectelor Zburatoare Neidentificate la rangul de preocupare mondiala. Norocul a facut ca si acea aparitie de pe cerul Clujului sa poata fi fotografiata, iar pe baza acelor poze sa se poata determina atat dimensiunile "obiectului", cat si unele dintre caracteristicile traiectoriei pe care el se deplasa. In cativa ani de la aparitia "Cazului Cluj", acesta a fost popularizat in cateva reviste straine de specialitate, de mare circulatie, dintre care cea mai importanta a fost Flying Saucer Review. O data cu aceasta mediatizare intensa, OZN-ul de la Cluj a devenit la fel de celebru ca toate celelalte inregistrate in aceiasi perioada, in Argentina, Italia sau SUA.

 

MISTERUL DIN CER. In ziua de 18 august, clujanul Emil Barnea iesise, impreuna cu prietena sa si o alta familie de amici, la "iarba verde" undeva in apropierea Padurii Hoia-Baciu. In jurul pranzului, ei au decis ca a venit timpul sa-si pregateasca masa de pranz, la un foc de tabara. Barnea tocmai plecase sa stranga niste vreascuri cand a fost chemat inapoi, sa vada ceva deosebit. Reintors in poiana din care tocmai plecase, Barna s-a uitat si el in directia pe care i-o indicau prietenii sai. Sus, pe bolta cereasca, plutea un obiect metalic circular, de mari dimensiuni. Obiectul zbura incet deasupra padurii, dar in mod ciudat, dinspre directia lui nu se auzea nici un fel de zgomot. Intrigat de ciudata aparitie, Barnea si-a luat aparatul de fotografiat, pregatit pentru niscaiva poze de grup, i-a reglat timpul de expunere si diafragma si, in mare graba, a facut o prima fotografie. In clipa urmatoare a centrat obiectul zburator in vizorul aparatului si a facut a doua inregistrare. In clipele urmatoare a mai reusit sa faca inca doua fotografii.

 

ACROBATIE AERIANA. In timp ce Barnea se chinuia sa inregistreze cat mai multe cadre fotografice, ciudatul obiect zburator si-a modificat traiectoria in mod spectaculos. Mai intai si-a schimbat directia de zbor miscandu-se exact invers decat o facuse cu o clipa mai inainte. Apoi a inceput sa straluceasca luminat parca din interior si s-a dat practic "peste cap" continuandu-si zborul intr-o pozitie care il facea sa semene perfect cu o farfurie adevarata. Brusc, obiectul s-a ridicat intr-o pozitie oblica, a accelerat si apoi a disparut cu totul, inghitit de bolta cereasca. Din acele ultime secvente, Barnea a mai reusit sa faca inca doua fotografii. In ultima dintre acestea, obiectul mai apare doar sub forma unui punct minuscul.

 

ANALIZA STIINTIFICA Analiza temeinica a acelor fotografii a fost preluata, o luna mai tarziu, de catre Florin Gheorghita, unul dintre specialistii romani in domeniul studiilor referitoare la fenomenul OZN. In urma unei investigatii strict tehnice, el a reusit sa reconstituie traiectoria pe care s-a miscat ciudatul obiect zburator, asa cum era ea redata in cadrele fotografiate de catre Emil Barnea. Comparate cu dimensiunile copacilor care apareau pe fundalul fotografiilor, imaginile OZN-ului permiteau sa se estimeze ca acesta avea un diametru de aproximativ 30 de metri. Pe baza acelorasi calcule, cercetatorul a mai stabilit ca, in momentul fotografierii, obiectul se afla la o distanta de 1.000-1.200 de metri fata de observatori si la o inaltime fata de sol cuprinsa intre 350-380 de metri. Fin cunoscator al problematicii OZN, Florin Gheorghita si-a dat seama ca obiectul fotografiat de catre Barnea la Cluj seamana foarte mult cu cel inregistrat la 3 august 1965, de catre Rex Heflin la Santa Cruz, in statul California din SUA. Intre cele doua obiecte zburatoare existau cateva asemanari frapante: aveau aceleasi proportii, acelasi stil de constructie, marcat prin detaliile tehnice inregistrate pe fotografii, precum si acelasi tip de manevre utilizate in timpul zborului. Singura diferenta existenta intre ele era legata de dimensiunile lor: in timp ce OZN-ul clujean avea un diametru estimat la 30 de metri, cel american era cu mult mai mic, avand un diametru estimat la doar 30 de picioare (aproximativ noua metri).

 

PERFORMANTE TEHNICE. In cuprinsul lucrarii "Fenomenele de la Padurea Hoia-Baciu", publicata in anul 1995, sub semnatura cercetatorului Adrian Patrut, Florin Gheorghita analizeaza cateva dintre detaliile tehnice ale OZN-ului fotografiat de Emil Barnea. Din analiza primelor doua fotografii, specialistul concluzioneaza ca este vorba despre un vehicul zburator conceput "pe baza unor principii tehnice admirabile", in care legile aerodinamicii sunt respectate cu strictete. Un detaliu al celei de-a doua fotografii pune in evidenta "o usoara asimetrie, sub forma unei protuberante in partea stanga a aparatului, al carui rol nu ne este cunoscut". Examinarea tehnica a urmatoarelor doua fotografii pun in evidenta anumite realizari tehnice care, cel putin in acest moment, nu sunt accesibile tehnologiilor terestre. Faptul ca o suprafata atat de mare ca aceea a ciudatului vehicul fotografiat la Cluj isi poate schimba, de la o clipa la alta, stralucirea, ajungand sa emita propria sa lumina, este o ciudatenie greu de inteles. Cu atat mai mult cu cat, aceasta schimbare are o stransa legatura cu modificarea regimului si a vitezei de zbor. In mod ciudat, cazul OZN-ului filmat de Emil Barnea, la Cluj, a intrat rapid si in atentia Securitatii care, dupa cateva luni, l-a obligat sa predea cea mai mare parte a cliseului negativ.

 

ALTE APARITII. La mijlocul lunii mai 2002, clujenii Dana Pop si Catalin Petrisor au reusit sa filmeze, cu o camera video, un OZN care "evolua" tot deasupra Padurii Hoia-Baciu. Filmul lor, care dureaza 27 de secunde, prezinta un obiect luminos, lunguiet, avand o forma asemanatoare cu o tigara de foi, care avea o lungime estimata la 50 de metri. In cele cateva zeci de cadre filmate de cei doi, se vede cum ciudatul obiect a urcat si a coborat de cateva ori pe bolta, pana in momentul in care a disparut in spatele unei ingramadiri de nori. O a doua inregistrare a unui OZN a fost facuta, anul acesta, la 18 martie. In acea zi, doi reporteri de la ProTV Cluj se aflau pe stadionul din oras, unde urmau sa filmeze o partida de fotbal. Uitandu-se intamplator pe cer, ei au observat o sfera alba care se misca sub plafonul de nori. Pus in fata acestei "faze" insolite, cameramanul a avut inspiratia sa filmeze insolita aparitie, care se deplasa foarte repede pe cer. Imaginile surprinse de el pe pelicula, s-au constituit intr-o noua "fila" adaugata in voluminosul "Dosar OZN".

 

ET

Primul raport oficial Istoria moderna a OZN-urilor are ca punct de plecare ziua de 24 iunie 1947, cand un om de afaceri, K. Arnold, zburand cu avionul sau in regiunea muntilor Rainier (Washington), a zarit o formatie de obiecte zburatoare plate foarte stralucitoare in bataia Soarelui. Fiind rugat sa le descrie, el a folosit termenul de "farfurie". A doua zi, ziarele au preluat cuvantul cu litere de-o schioapa. Se nascuse notiunea de "farfurie zburatoare".

In 1897, Statele Unite au fost bantuite de un val de observatii asupra unor obiecte zburatoare de culoare rosie, avand forma unei tigari de foi de circa 100 de metri lungime, prevazute cu proiectoare puternice. Obiectele au fost vazute, conform relatarilor din presa epocii, la Kansas City, Dallas, Fort Worth, Chicago etc. Se pretinde chiar ca la Aurora (Texas) ar fi inmormantat un extraterestru accidentat cu o astfel de nava in anul respectiv. Semnalari sporadice au fost facute inainte de primul raboi mondial in SUA, in 1926, in zona Altai-Pamir (fosta URSS).

Rapoarte despre discuri zburatoare stralucitoare, apreciate a fi din aluminiu, s-au inmultit in anii 1942-1943. Ele au fost facute atat de catre piloti americani si englezi, cat si de cei germani. Ambele tabere le credeau arme secrete ale inamicilor. Vitezele de zbor, estimate prin radar la 3.000-6.000 km/ora pareau de domeniul fantasticului, in conditiile in care cele mai rapide avioane ale timpului ajungeau la 1.000 de km/ora. S-a constatat repede insa ca obiectele pareau insensibile la deschiderea focului si nu ripostau niciodata.

Dupa terminarea razboiului, cazurile de OZN-uri s-au inmultit. De exemplu, numai intre 9-12 iulie 1946, comandamentul aviatiei militare suedeze a primit 200 de rapoarte in acest sens. Pana in 1947, rapoartele despre OZN-uri erau considerate, in general, secrete militare. De atunci insa, multe dintre ele au incaput si pe mainile ziaristilor, ale amatorilor de senzational, dar si in cele ale unor cercetatori civili seriosi. S-a constatat ca nici o zona de pe glob nu este scutita de prezenta lor, inclusiv tara noastra. De pilda, fotografiile facute in 18 august 1968, langa Cluj, de catre tehnicianul E. Barnea, asupra unui OZN in forma de disc (fenomen vazut si de alti trei martori), sunt unele dintre cele mai reusite.

 

CONCLUZII

"Imaginile fotografice ale evolutiei unui obiect zburator straniu deasupra Padurii Baciu, de langa Cluj, constituie dovezi remarcabile in favoarea existentei reale a OZN-urilor si a marii lor importante stiintifice. Autenticitatea imaginilor de pe filmul negativ, confirmata prin verificari si analize de specialitate, demonstreaza ca toate incercarile de a nega sau de a ignora problema OZN constituie o atitudine regretabila fata de idealurile stiintei contemporane si a celei viitoare. Studiul complet al observatiilor OZN, a devenit o necesitate imperativa, deoarece originea, constructia si functionarea acestor aparate minunate reprezinta o provocare fascinanta aruncata in fata stiintei si tehnologiei umane"
Florin Gheorghita, citat din lucrarea "Fenomenele de la Padurea Hoia-Baciu"

---

Citiţi şi:

"Un spectacol feeric" la Flamanzi
In urma cu 13 ani, o mana de oameni au vazut pe cerul Flamanzilor un fascicul de lumina. Li s-a spus ca a fost arc electric, dar ei sunt convinsi ca au fost vizitati de fiinte inteligente.

Aparitia de la Nanesti
Specialistii spun ca la Nanesti - Vrancea, in iunie 2001, a avut loc o intalnire de gradul II. Mai multi sateni au vazut atunci un obiect luminos, de forma unui inel segmentat, care se rotea foarte repede.


OZN de 1.500 de metri
Nu crede ca a fost un obiect zburator neidentificat (OZN), dar nici nu neaga. Nu exclude nici varianta ca a vazut pe cer un dispozitiv militar, probabil de ultima generatie.

"Ne-a furat curentul!"
Noaptea de luni, 7 iulie 2003, a fost, la Suhaia, pana la un moment dat, una normala pentru acea vara arsa de seceta. Evenimentul s-a produs imediat dupa miezul noptii.

Muntele vrajit Coza: taramul misterelor
Localitatea vranceana Coza e un loc unde se intampla lucruri ciudate. Peste tot unde am fost in Vrancea intreband despre OZN-uri, oamenii ne-au indrumat spre Coza.