Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EDITIE DE COLECTIE
O lume disparuta. O regasim doar in arhive, in albumele de familie, o adulmecam in muzee si cam atat. O putem doar banui. A disparut o data cu cei care-o populau: aristocratii marilor, boierii cu chipiu de la prova navelor.
VALENTIN ZASCHIEVICI
DESCOPERIRE. Din panoplia numelor glorioase l-am ales pe amiralul Sebastian Eustatiu, comandantul Marinei Militare din 1909 pana in 1917. L-am ales avand norocul de a gasi intr-o arhiva privata documente si fotografii unice. Prim-procurorul Dragos Nestor ne-a oferit corespondenta si albume inedite ale stramosului sau care a batut lumea in lung si-n lat, pentru a invata sa conduca ostirea navala a tarii in primul razboi mondial.
CARIERA. In iunie 1877, Sebastian Eustatiu iesea sublocotenent de pe portile scolii de ofiteri. In Razboiul de independenta a luptat la Grivita si Smardan, dupa care infanteristul a fost repartizat la Flotila. A fost trimis la Scoala Navala din Brest si a inconjurat pamantul, intre 1884-1885, cu nava franceza "La Loire". Intors in tara, a fost numit capitan si a primit comanda Bricului "Mircea", la bordul caruia a infruntat cumplita furtuna din 1888.
Am ales cateva scrisori si cateva vederi si fotografii culese de el din porturile lumii, pentru a ilustra atmosfera unei epoci pentru care cuvintele sunt inca sarace. Chiar daca scrisorile nu au de-a face cu lumea marinareasca, rostul lor este de a vorbi despre preocuparile ofiterilor de marina si ale apropiatilor lor.
COMANDANTII MARINEI MILITARE
SCRISOARE CATRE CAMARAD
Monsieur Sebastien Eustatiu Sous-lieutenant de la FlotilleDraga Vasc, Cand te vei uita la plic are sa ti se para desantat, ca tu care pote nu scii bine unde vine pe harta Steyr sa primesti scrisori din el, cu tote aste, eata una, si sa nu crezi ca iti scriu pentru ca nâam ce face, din contra nu imi vad urechile de treaba multa ce e, dar nuâti faci idee cat mi-e de dor de tara, de voi toti, inconjurat numai de nemti, necitind decat afise si jurnale nemtesti, ma simt jucand de bucurie cand primesc din tara vreo doua randuri romanesci. De aceea si scopul acestei scrisori, nu este altul decat primirea unui respons.
Ma numesc Alexandru Gurita, membru in Comisiunea Romana pentru fabricatia de arme, ma aflu pentru moment la Steyr, oras maricel si in care se afla o fabrica de arme care e aproape cat Galatul tau.
Nu serios Vatica, imi pare rau ca nu esci aice pentru ca sa vedi cu mine tote frumusetile ce sunt demne de vedut, si crede ca sunt multe. Orasul mai intai e vechiu cat lumea, peste tot locul bolti si ziduri in cat imi inchipui mereu ca sunt in secolul de mijloc; castele cocotate pe stanci care sunt si in interior cum erau acum 500 de ani, astfel castelul contelui de Esterheben nu are mobilele schimbate inca de pe timpul cruciatelor, avem si teatru si cei vrea tu, dar tote forte antice si mucede.
Fabrica numai e noua in Steyr, inchipuieti vreo 20 de case cat scola militara cu cate 5 caturi si in care se invartesc roti, rotite rotisoare si care la randul lor invartesc sule, sfredele, rindele, pile, burghie, aceste car la randul lor gauresc, pilesc, sfredelesc. Capul tot mi-e plin de roti si m-am saturat pana in gat de fabricat pusci.
Ce placuta impresie imi face amintirile din tara si Bulgaria cand eram amandoi in transee, si in recunoascere, tote le incurc si cu timpul o sa dispara, dar Pitescii si Merisanii, Herr Anton si Eminovici, Compania a 2-a si a 6-a, si marsul pe jos la Bucuresci, si intrarea triumfala pare ca sunt nebun, tote au trecut placute timpuri.
Gurita Steyr, 18 Marte 1888
1920: ROMANIA VAZUTA DE LA PARIS
Draga mamica si taticule,Ieri am citit intr-un jurnal local ce apare in Gand, "La Flandre Liberale", impresiile unui corespondent al ziarului ce a voiajat actualmente in Romania. Dupa cate stiu si dupa cate imi inchipui, cred ca este perfect exact ceea ce descrie el. Rezultatul e cat se poate de prost. Caci aceia ce credeau intr-o ridicare a tarii noastre, putinta de export petrol, cereale etc., renunta cu totul sa mai incerce ceva si influenteaza foarte mult asupra valutei. De asta nu se ridica leul nostru. Parerea mea este ca rezistenta ce se pune la diferite cedari de intreprinderi, societatilor straine, nu este justificata. S-ar admite toate acestea daca prin noi insine am fi in stare sa facem ceva si sa ne ridicam; din moment insa ce nu este cu putinta sa ne miscam singuri, este absolut o necesitate ca tot ceea ce se poate ceda intreprinderilor straine, sa se cedeze, pe termen moderat de 20-30 de ani. Rezultatul va fi ca totul se va pune in functiune, vom invata metode noi si mai bune de lucru si vom profita si material. Toate opozitiile care le faceau liberalii erau justificate pentru partidul lor, caci voiau sa faca ei societati incet-incet si sa profite mai tarziu, putin pasandu-le de stagnarea sau regresia in care ne-am infundat. Dar sa se opuna la diferite aranjamente guvernul acesta nu mai vad nici un rost. Unde mai pui la socoteala de trecerea de care ne-am bucura fata de toate popoarele, de sprijinul pe care l-am avea, mai ales acuma, cand avem atata nevoie. Cred ca n-ar fi rau sa citesti in Senat articolul pe care ti-l trimit, sa auza carmuitorii tarii aprecierile strainilor, reclama ce ni se face si remediile grabnice de luat.
Mircea Eustatiu, student, catre tatal sau, amiralul Eustatiu Gand, 10 oct. 1920
FOTO
IMAGINI UNICAT. Bricul "Mircea", asa cum arata la sfarsitul secolului trecut. In dreapta, o ilustrata de epoca surprinde, pe duneta unui crucisator, sosirea inspectiei
1907. Ofiterii francezi exerseaza tirul, in portul Toulon
1906. Redutabilul tun de â28, paznicul Bosforului, la fortificatia otomana din Madjar Kale
1903. Vedere reprezentand farul Portului nou, Constanta
LUPII MARILOR - Editie de colectie (30 august 2004)
Doua milenii in slujba lui Neptun
Varsta de aur a flotei
Prostituate si trafic, pacate de marinar
"S-ar fi putut salva 50 de vapoare"
Portul Constanta, poarta albastra
Ultimele zile de domnie
Lupii aristocrati
Oamenii-amfibie lupta pe pipaite
"Betivii" adancurilor
Submarinele uitate
Catastrofe care au indoliat marile
