Mai avem nevoie si de "iarba"

O lege buclucasa transforma bala-riile care se gasesc pe toate maida-nele Romaniei in stupefiante. Tara-nii, mari mancaciosi de turte din canepa, s-au vazut peste noapte cultivatori de droguri. Cu toate neajunsurile de rigoare, cu politia pe cap. Canepa, iarba dracu’, creste insa unde nu te astepti, chiar si in curtea Politiei.

Droguri la marginea drumului, droguri pe calea ferata, droguri in gradini. Daca ne luam dupa Legea privind cultivarea plantelor ce contin substante stupefiante, care a intrat in vigoare anul acesta, romanii sunt printre cei mai versati cultivatori de canabis. Satenii seamana canepa pentru turta cu julfa si sfori de legat porumbul.

Sotii Filip, pe cand se bucurau intr-o zi de august de linistea casei lor, la cei 80 de ani traiti in regula cu Dumnezeu si cu cele lumesti, s-au trezit la poarta cu domnii cei mari de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog. "Noi cand i-am vazut ne-am predat, n-am mai zis nimica. I-am luat cu binisorul si i-am intrebat ce au cu noi", spune batrana din poarta casei.

HALDANUL. Si oamenii legii i-au luat cu binisorul si i-au intrebat de doua pardalnice de randuri de haldan (n.r. - canepa) semanat la marginea ulitei. "Am semanat haldanul sa avem cu ce lega la toamna pap’soiul sela", zambeste adumbrit de palarie nea Gheorghe. Si cica doi tineri din Iasi, amatori de "verdeturi" din astea, au pus ochii pe tarlaua oamenilor, ba mai mult, au venit de i-au lasat pe batrani fara funii de legat porumbul.

"MAMA" E DE VINA. Nedumerirea batranilor nu s-a stins nici dupa ce le-a fost starpit haldanul. "Io nu pricep cum de mai demult haldanul nu era drog si acu’ e", scormoneste cu batul in pamant femeia. "Stiu de la un domn inginer ceapist: asta-i «mama» si asta-i «tata»", zice alaturand doua tulpinite din snopii de canepa ce le-au mai ramas. Si cica "mama", cu florile ei, ar fi de vina ca au venit domnii politisti si le-au vorbit de trafic, stupefiante si legi.

Batrana nu intelege si pace cum de-a ajuns turta cu julfa, cea pe care o facea cand era in putere, sa dea nastere la suspiciuni. Pe-atunci nu statea mult pe ganduri: macina samanta de canepa, o cocea pe soba si o garnisea cu zahar. De cativa ani incoace, sotii Filip foloseau semintele ca hrana la pui, iar ce ramanea vindea la targ batranul. Una peste alta, scoteau cam 600.000 de lei din toata afacerea cu canepa, ca samanta era soi bun, de la Colectiv. Pe piata stupefiantelor, un kilogram de canabis costa in jur de 3.000 de euro.

EXPLICATII. Nevasta lui nea Gheorghe tot mai cauta raspunsuri la o asa intamplare. "Fiind canepa de la Colectiv, ma gandesc ca Ceausescu o fi adus-o din strainatate. Ca de cand m-am pomenit, haldanul n-a facut nici un rau", apasa pe cuvinte femeia. Mos Gheorghe zice "Bogdaproste" ca au scapat neamendati.

La locul de unde tinerii ieseni au cules "iarba" celor doi sateni au ramas doar niste cioturi. Politistii au ciuntit si haldanul de pe locul vecinului de vizavi, desi cum te uiti in zare vezi randuri razlete de plante de un verde viguros la tot pasul. Samanta usoara a canepei a zburat peste tot.

"A venit batranul Gheorghe tremurand din toti rarunchii la mine. Le era sa nu pateasca ceva cu incurcatura asta. Nimeni nu ne-a explicat care e problema; aici nu sunt hectare de canepa, ca sa iti trebuiasca aviz", crede agentul-sef din sat Dumitru Petianu. De fapt, politistii din Iasi i-au lasat batranului niste foi cu Legea 339/2005 ca sa vada cum e cu plantele astea cu risc halucinogen. Dar nu l-au intrebat daca stie sa citeasca. Nea Gheorghe a dat hartia la vecini, sa afle ei macar, caci el nu cunoaste literele.

Nici primarului din Ruginoasa nu ii e prea clar ce a fost cu toata tevatura, dar stie un lucru sigur. "Turta cu julfa se face peste tot prin zona noastra, iar haldan se cultiva in toata Moldova din mosi-stramosi."

INTENTIA CONTEAZA. De la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog Iasi ni s-a spus ca din toamna va incepe o campanie de informare a populatiei privind canepa si cultivarea ei. "Legea privind cultura unor astfel de plante a intrat in vigoare in iulie 2006. Nu a fost timp sa se implementeze. Legea a aparut in completarea Legii 143/2000, care asaza canepa sativa in randul drogurilor de risc. Batraneii din Ruginoasa au fost doar avertizati, nu amendati, avand in vedere ca legea e relativ noua si erau persoane in varsta, cumsecade", a spus comisarul-sef Paslaru.

Pana se limpezesc apele legii, intentia conteaza. Adica, daca se dovedeste ca trafichezi canepa, fie ea si haldan, suporti consecintele. "E normal sa-i luam si pe cei care traficheaza canepa asa-zis obisnuita, pentru ca, desi are mai putina substanta halucinogena, totusi are", a completat Paslaru.

Dovada bunei-credinte se face la autoritatile judetene de sanatate publica. La Iasi, in perioada 2000-2006, o singura persoana fizica a cerut aviz pentru 0,5 hectare de mac in comuna Ruginoasa si inca trei societati. "Pentru a obtine acest aviz se face un dosar care contine suprafata care va fi cultivata, scopul cultivarii si contractul cu o firma care va prelucra plantele, fie in industria alimentara, macul pentru panificatie, de exemplu, fie in cea textila", a spus dr. Anca Cristea, seful Igienei Mediului din cadrul AJSP Iasi. Aceste date ajung la Ministerul de Interne. Dr. Cristea e de acord ca toate culturile cu potential halucinogen trebuie supravegheate. "Ori faci cultura la scara mare si iti iei aviz, adica o pazesti si raspunzi daca vin altii si iau planta in alte scopuri, ori nu cultivi deloc."

SPONTAN. Canepa cu bucluc nu le-a dat batai de cap doar celor doi batrani din Iasi. In judetul Buzau a inceput o actiune de starpire a culturilor crescute din mila Domnului pe marginea cailor ferate sau pe maidane, dupa ce doi pusti au fost prinsi vanzand tigari facute din astfel de plante. "Incercam sa diminuam din ochii copiilor tentatia. Acum nu va imaginati ca suntem impanziti de culturi de canabis. Metoda de distrugere e mai… rudimentara, pentru ca e o initiativa fara precedent. Adunam canepa si ii dam foc", a spus subcomisarul Laurentiu Pantazi, seful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Buzau. Insistenta planta nu le da insa pace politistilor, pentru ca apare unde nici cu gandul nu gandesti. Un mit local spune ca nerusinarea plantei ar fi mers atat de departe, ca ar fi crescut si in curtea Politiei din Buzau.

CEI MAI MARI CONSUMATORI

NESTIUTORI. Multi sateni nu stiu ca nu au voie sa planteze canabis Canabis sativa, cunoscuta si sub denumirea de canepa culta, este considerata drog de risc, conform Legii 143/2000. Un studiu realizat in 2005 de Agentia Nationala Antidrog situeaza canabisul pe primul loc in randul drogurilor consumate in Romania. Cele mai ridicate procente ale consumului de canabis s-au inregistrat in Bucuresti, Oltenia si Transilvania. Canabis este numele stiintific al canepei. Varietatile cel mai bine cunoscute sunt Canabis sativa si Canabis indica. Prima se foloseste de preferinta in industria textila, in timp ce a doua, saraca in fibre, este cautata de fumatori pentru rasina care se obtine din ea (hasis) sau pentru flori (din care se face marijuana).

CU BUNA STIINTA

Anul acesta, politistii din Dolj au descoperit cea mai mare cultura de canepa indiana cultivata vreodata la noi in tara. In comuna Melinesti, un elvetian crestea "la standarde europene", pe 500 mp, 230 de kilograme de canabis de la mama lui. Daca ar fi ajuns pe piata, elvetianul si complicii lui ar fi castigat un milion de euro din vanzarea canepei indiene. Cei de la Directia Agricola si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj au mai auzit de cazuri in care canepa creste spontan, mai ales pe malurile Dunarii. Dar nu din cauza aceleia isi fac grijile cele mai mari. "Canepa crescuta spontan are un grad infim de substante halucinogene. Din ce am observat la noi, batranii nu-i dau atentie cand o intalnesc, ca isi amintesc cum o teseau, dar tinerii ii dau prea multa atentie si-si fac tigari", a spus directorul adjunct al DADR, Valentin Bulumaci.