Mambo Siria - din papusoi, la televiziune

Fanfara Mambo Siria nu se auzea decat pana in porumbistile din Darvari, Mehedinti, pana in urma cu patru ani, cand s-a intamplat sa puna Mircea Dinescu urechea pe goarna. Acum pocneste saptamanal din alamuri la Antena 1, acompaniind "Potopul dupa Dinescu" - emisiunea de duminica, pe la 6. In rest, vedetele mambo-siriene din Darvari isi consolideaza bataturile dand cu sapa prin culturi.

Staroste peste Mambo Siria este Marin Schiopu. Recunoaste anevoie ca are 69 de ani - "Dar m-am pastrat, greu imi dai 68", zice el. Darvarenii jura ca pe mos nu-l poti gasi acasa decat in caz de cutremur. Cica e instabil ca acul pe busolele turcesti. Sigur e de gasit numai dimineata: ori la Victor, ori la Ilie, ori la Vasilica, unde i se aconteaza cate un rom pe caiet, pe baza ca e vedeta. Incepe cu un rom. Pupa aproape platonic paharul, bea cate putin, dar mult. Meteahna deprinsa de la petrecerile la care a cantat - un fel de boala profesionala a lautarilor. Sta pe bancuta, ca boierul, incaltat cu tenisii cei noi, se uita la vaci cum trec spre pasune, face pe loc un cantec despre cum trec vacile si-l depoziteaza in capul de sub palarie. "Nu exista case in Darvari cate cantece am facut eu ca compozitor si le am in cap, muzica si poezia", zice nea Marin. Nu ezita sa spuna ca e compozitor, mai ales de cand Dinescu i-a inscris pe toti din Mambo Siria in Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Ca nu stie sa scrie o nota, ce e aia o gama sau un solfegiu, asta nu conteaza. El canta natural, ca pitpalacul.

Inamicul banilor

Un rom de dimineata nu-i strica lautarului compozitor. Ba dimpotriva, ii ascute sensibilitatea artistica, ii inaripeaza imaginatia creatoare. Mai rau e cu fumatul. Nea Marin sudeaza tigarile si asta ii cauzeaza la plamani, ii obosesc foalele cand sufla in mustiuc ori le zice din gura. De aceea ii lasa mai mult pe baietii aia tineri, iar el intervine numai la ritornela, la inflorituri.

Nea Marin nu refuza, daca i se ofera, o bere. Poti sa-l bagi in buzunar, atat e de mic si de uscat, ca ghiudemul, dar are o burta spatioasa pe interior, e in stare sa starpeasca tot romul si toata berea din carciumile unde are credit. Si cand trage cate un toi devine melancolic. Isi aminteste cu lacrimi sub ochelari ce tanar si frumos era cand facea armata si cum il chemau ofiterii, cand puneau de-o paranghelie, sa le zica din goarna... "Am facut armata grea, domnul meu, povesteste batranul, la DCSM. Adica la munci, la diribau. La constructii. Pe baza la care primesc acum 490.000 pensie. Si mai am 900.000 de la colectiv. Ah, banisorii... Tare le mai sunt dusman: cum ii iau, cum le termin samanta, sunt inamicul lor. Da’, ca sa zic, nu lacrimez, domnul meu, ca la mine in cap e numai muzica, adica numai fericire intruna."

Planeta animala

Marin Schiopu, cel mai celebru darvarean, e stiut in sat ca un fel de bufon. "Dupa ce trag un pahar de energie, explica el, ma apuca bataiala, ma foiesc, dau din maini, trec pe cantece sa rada lumea... I-auzi: "Mai la vale de Turnu Rosu/ S-a-ntalnit baba cu mosu. / Lasa-ma, mandruto, lasa-ma sa mor,/ Ca deseara-s la Craiova la televizor". Hai, razi, domnule... Vezi? Pai eu sunt plin de muzica: zic un cantec si ma gandesc la altul, am muzica in mine sa dau la tot poporul."

Din nesfarsita lui pepiniera muzicala, un cantec l-a facut celebru. "Mambo Siria". L-a compus cand avea 12 ani. Cand l-a auzit Mircea Dinescu, intamplator, la o nunta, i-a mers la inima. A botezat fanfara cu acest nume si a scos-o din Darvari si a facut-o celebra. "Cu domnul Dinescu, zice nea Marin, am avut noroc, ca acuma ne stie toata tara, am umblat toata lumea, am ajuns si la Targu-Mures, stam la hoteluri si ma cunoaste femeile pe strada, zice: "Uite-l pe ticnitul ala de la Mambo Siria!". Asta nu-nseamna ca-s vedeta? Pai nu? Da’ si cantecul asta e tare de tot, ca asa mi-a venit mie ca copil, sa zic de Egipt, de leoparde si fel de fel de mamifere din strainatate... Si pe atuncea nu era la televizor planeta animala, stiam eu asa, ca citeam la scoala."

Artisti ai sapei si-ai trompetei

In afara de Marin si Minu Schiopu, care au niste pensioare acolo, toti ceilalti din Mambo Siria sunt virtuozi nu doar ai alamurilor, ci si ai sapei. Palmele li-s doldora de bataturi, parca au butoane in carne. Cat e vara de lunga, cand nu canta la nunti, la ingropaciuni sau la Dinescu dau cu sapa prin culturi, cu urechea la ciocarlie. Darvari e un sat sarac, cu pamant putin, unde suta de mii e privita ca icoana. Anul asta a dat Dumnezeu ploaie si s-au facut graul si porumbul ca niciodata. S-au umflat si strugurii pe butuci, o sa faca nea Marin 20 de caldari de vin de pe cei cinci ari de vie. Toti o sa faca vin mult, potop, ca satul e inconjurat de vii, si de toamna pana primavara, cand se intra iar in muncile campului, va fi chef de chef in Darvari. Mamaliga sa fie, si vin in beciuri, ca muzica e asigurata. Darvari fiind un sat de artisti. Dintre care fanfaronii din Mambo Siria sunt neintrecuti atat la trompeta, cat si la sapa.

FANFARONII LUI MARIN

Nea Marin i-a invatat instrumentul pe Sorin Nicola, Gicu Antonie si pe trombonistul Nelu Patrascu. "Ii invatai suflatul la instrument, spune batranul, le dadui si palme daca canta aiurea, si-i facui acu’ fanfaroni, de merge cu domnul Dinescu la spectacole si televiziuni, peste tot." Pe Marian Neagoe l-a pus sa omoare toba mare si sa bata din tingiri fiindca l-a bunghit ca are ureche. Si guralist bun. Si l-a mai luat in fanfara si pe Minu Schiopu, la tobita. Un mos de 66 de ani, cu gura pustie, dar care le zice, chiar asa, fara dinti, ca la opera - si pe gros si pe subtire. "Fanfaronii" ii poarta respect lui nea Marin, chiar daca uneori ii reproseaza ca prea se scalambaie cand canta, cam nepotrivit pentru varsta lui. N-ar fi putut avea un profesor mai bun, desi in Darvari exista cate un muzicant tot la a treia casa. Si toti numai suflatori. Si nici un tigan in tot satul. Un anume Dumitru Baicu, a adus meseria asta in sat, acum vreo 80 de ani, si i-a invatat si pe altii, de-au ajuns acum darvarenii sa ia in gura intai goarna si abia dupa aceea tata.

DUPA URECHE

Nimeni din Mambo Siria nu stie sa cante pe note. "Daca ascultam o cantare, pe loc o zicem la fel, dupa ureche", zice Sorin Nicola. Marin Craioveanu, fost vacar la CAP si trei ani trompetist la fanfara Casei de Cultura din Motru, intareste: "Baietii mei, le dadu Dumnezeu ureche, domnul meu. Nu exista cantare sa n-o faca. La principiu cantam muzica populara, de care stiu eu de 70 de ani, da’ la caz zicem si manele, valsuri, tango, ce se cere. La 15 milioane pe noapte, se merita. Da’i greu: ca lautar canti, da tre’ sa fii si comic, sa se rada lumea, sa se simta bine. Noi suntem tare comici. De asta veniram vedete. Stii ce-a zis o doamna de la Antena 1 care ne filma, ca ce suntem noi? A zis asa: fenomen mediatic, domnul meu, iti dai seama? Stii ce inseamna?".

Mambo Siria

Intr-o seara in Egipt
In pustiu m-am ratacit.
Lang-o piramida stam
Sa ma odihnesc.

Si cum stam asa culcat
O umbra mi s-a aratat,
In mana c-un saxofon
Si mi s-a recomandat:
Mambo Siria.

Mambo Siria, Siria,
Mambo Siria, ia, na!

Imi canta la saxofon,
Imi zicea si la trombon,
Imi canta
si-asa-mi zicea:
Muzica e viata mea.

Cantau negri si leoparde,
Fel si fel de mamifere,
Imi canta si-asa-mi zicea:
Muzica e viata mea.

SUMAR - EDITIE DE COLECTIE - Lautarii romanilor

Barbu Lautarul s-a lepadat de starostie

Zece Prajini - satul cu cinci fanfare si-un taraf

Zavaidoc, patru camasi in fiece noapte

Romica Puceanu, aceasta Cesaria Evora a Romaniei

Taraful din Clejani - Nunta dintre muzici

Siminica, la inregistrari cu satra dupa el

Faramita Lambru - "cainele fidel" al Mariei Tanase

"Fata care vindea flori" s-a pocait

Naistul din Ploiesti, zeul Pan la Paris

Televiziunea boierilor

"Nu cant manele!"

Chetris pentru Goran Bregovic

Mambo Siria - din papusoi, la televiziune

"Din spagi mi-am crescut cei cinci copii!"