Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In urmă cu o săptămănă, Lenuţa, o copilă de 11 ani din comunitatea romilor din Iveşti, a născut o fetiţă frumoasă şi sănătoasă, de aproape 4 kg. Ceea ce părea un record naţional am descoperit a fi un lucru normal in neamul Stăneştilor de lăngă Galaţi. Fetele sunt logodite la 6 ani şi se mărită la 10 ani.
Prin locurile astea, jocurile copilăriei nu prea mai au căutare. Căldărarii de lăngă Galaţi vor să fie bunici tineri şi işi mărită fetele de mici. Lunea trecută, Lenuţa a născut la 11 ani. Ceea ce părea un record naţional am descoperit a fi un lucru normal in comunitatea romilor din Iveşti. Deşi inspectorii de la Protecţia Copilului au rămas şocaţi de vărsta mamei, au hotărăt ca Lenuţa şi micuţa Maria să se intoarcă la familia lor.
Nemaivăzut, nemaiauzit, senzaţional! In urmă cu o săptămănă, la Maternitatea Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, Lenuţa, o copilă de 11 ani, a născut o fetiţă frumoasă şi sănătoasă, de aproape 4 kg. Vestea despre vărsta mamei a făcut repede vălvă in răndul personalului medical, al presei locale şi in cele din urmă in răndul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Autosesizaţi, inspectorii DGASPC au plecat vineri, val-vărtej, spre comunitatea romilor căldărari din comuna Iveşti, pentru a face anchetă la casa fetei.
STÃ...NEŞTII. In şatra Stăneştilor din Iveşti ţigăncile nu mai nasc la roata căruţei, iar puradeii nu mai dorm in colbul aşezat in gura corturilor. Căldărarii şi-au părăsit demult caii şi căruţele, şi-au luat maşini luxoase şi şi-au ridicat palate cu turnuri, atătea de nu le poţi număra. De-o parte şi de alta a străzii, ţigănci tinere, gătite cu salbe de aur şi cozi, frumoase ca-n filme, cu plozii in braţe sau agăţaţi de fustele pestriţe, dau fuga să vadă "musafirii". Ne-am dat jos din maşini, alături de inspectorii de la Protecţia Copilului, pregătiţi sufleteşte, la o adică, pentru o probă de alergare, ştiind că săngele ţiganului e aprig la mănie. Comunitatea de romi căldărari din Iveşti numără peste 1.500 de ţigani, pe care-i cheamă, fără excepţie, Stănescu!
MAMÃ... LA 11 ANI, BUNICÃ... LA 26. Oriunde te-ai intoarce cu privirea, e imposibil să vezi orizontul. Căldărarii de aici işi scriu bogăţia pe case, cu căt rangul e mai inalt cu atăt palatul e mai fălos. Prin faţa pagodelor autohtone puradeii in jeanşi, călare pe mini-ATV-uri, dau tărcoale mireselor promise. Zgătiile işi dau coate, se hlizesc printre codiţe. Lucreţia are nouă ani, Bria, şapte. Ea e logodită. "Ai băiat?" Are! "Uite, ăla cu scuteruâ care vine-acuma... e soţuâ meu!", zice şi se ascunde ruşinată după prietena mai mare. Toată strada, cu mic cu mare, se adună in curtea Mărioarei, soacra Lenuţei Stănescu, fata de 11 ani care tocmai a devenit mămică. "Uite-aicea stă fata cu băiatuâ şi soacră-sa. A luat-o de la şapte ani, o spăla, o aranja, venea dimineaţa la mine: «Ce face copilu?», «E bine!», «Cum doarme?»,«E bine!». Şi tot aşa pănă-am făcut-o mare. Aşa-i la noi, ne creştem copiii, ce să facem, dacă se mărită dă mititei, face şi nepoţei dă mici. Am două fete, m-am bucurat cănd am aflat că o să am o nepoată", zice Daniela Stănescu, mama Lenuţei. Căldărarii din Iveşti işi logodesc fetele de pe la şase ani şi le fac nuntă pe la vreo 10. Aşa s-a-ntămplat şi cu Daniela, care a devenit bunică la 26 de ani: "Nu ştiu căţi ani are Lenuţa, că nu ştiu carte. Io am bulitin... Aşa-i bine, bunică tănără, nu bătrănă că obosescâ¦" Pe giner-su nu ştie cum il cheamă⦠că il strigă "pă ţigăneşte, aşa-i zicem, «Ginere»"⦠Aflăm mai apoi de la maică-sa că-l cheamă Cosmin, are 15 ani şi n-are buletin. Nici el, nici Lenuţa, n-au fost vreodată la şcoală. In curtea ticsită de Stăneşti, larma se inteţeşte. Fetele strigă că şi ele s-au măritat de mici şi n-a mai venit nimeni să le zică nimic. "Io m-am măritat la 10 ani şi l-am născut p-ăsta mic la 11 ani jumate. M-am chinuit un pic şi gata." Irina işi sărută cu foc plodul dolofan pe care abia poate să-l ţină in braţe. Are acum 13 ani.
MÃ...RITATÃ... LA 10 ANI. "Trăiască nepoata!", strigă care cum intră in curte. In colţul bărbaţilor, Ion Stănescu, tatăl Lenuţei, bunic la 29 de ani, vrea să ne convingă şi el că fata lui are de toate şi nu-i trebuie nimic să crească copilul. "Mai am o fată de opt ani, e dată de un an jumate. Şi la unşpe- doişpe ani o să facă şi ea copil... Aşa-i legea la noi. Nu s-a mai intămplat să vină să ne ia copiii, că, dacă se-ntămpla, nu le dădeam voie să facă treburi d-astea. Şi dacă lor le-a plăcut⦠fata e dezvoltată, n-a făcut cezariană, de bucuroasă, e bucuroasă, copiluâ e foarte sănătos⦠are gospodărie, stă bine.." Cu Lenuţa au făcut nunta anul trecut, cănd fata avea zece ani. Nimeni aici nu se ia cu acte, că aşa-i tradiţia. Socrii au plătit bine, vreo "tri sute dă milioane, măncări, băuturi, salam, porc, au adus miei, au adus vaciâ¦".
MAMA-SOACRÃ.... Femeile povestesc că cea mai mare bucurie in comunitatea lor e să facă copii. Vărstele fragede la care fetele devin mame, ce sfidează cursul firesc al dezvoltării oricărui copil, sunt justificate de căldărari prin faptul că, pe vremea cănd erau nomazi şi dormeau in corturi sau sub cerul liber, femeile se imbolnăveau din te miri ce şi nu le mai era aşa uşor să nască. Şi-acum, dacă au de toate, nu-i păcat?! Copilele sunt promise familiei băieţilor de pe la şase ani. De cănd se logodesc, merg mai mereu la mama-soacră, mai ajută şi ele cu ce pot: "Mai spală o farfurie, mai dă cu o măturăâ¦" Aşa, supravegheate tot timpul, fetele n-au cum "să calce strămb" şi familia băiatului ştie că nora e cinstită. Iar atunci cănd cresc mai mărişoare, pe la vreo zece ani, se face şi nunta, iar fata se mută impreună cu băiatul, la casa lui şi-a părinţilor.
Mărioara are 51 de ani şi pare o femeie aprigă. E şucărită că "a venit ruşini mari... să arate treburili astea la televizor!". Pe Mărioara a născut-o mă-sa la roata căruţii. A crescut patru băieţi, i-a insurat şi are şase nepoţi. I-a crescut pe toţi şi a avut grijă de ei. "Şi acuma nu pot să am grijă de fata asta şi de copil?", se zborşeşte femeia. "Am crescut-o pe Lenuţa de cănd avea şapte ani şi mi-era pănâ la genunchi. Avem casă, n-avem bordei. Io mi-am crescut copiii in corturi cănd umblam pe la Ardeal, prin state, şi stăteam pe unde puteam⦪i i-am pus pe toţi la casele lor, le-am făcut bani, i-am insurat, nu s-a-ntămplat nimic. Sărâmăna. La noi nu să aruncă copiii, nu să omoară, noi n-avem nici un fel de serviciu, şi asta facem, creştem copiii. Sărâmăna". Burzuluiala ii trece repede şi se limpezeşte cănd vine vorba să-şi aducă fetele acasă. N-a apucat să-şi vadă nepoata, că-i e tare dragă , "Sărâmăna", şi nu i-au arătat-o nici un pic. "Uite, toate-astea-s logodite!", arată spre un cărd de copile care fug după fustele ei. "Au dă toate, salbă la găt, că a fost avere de la bătrăni, aur, dă toate, şi ne-am făcut case." Căldărarii de la Iveşti incă mai fac cazane şi mai umblă prin ţară să mai facă un ban. Romănii din sat spun că nu puţine sunt cazurile cănd femeile lor merg ca menajere in palatele ţigăncilor. "Noi nu facem rele. Noi muncim, nu se intămplă nimic la noi. Daâ noi pănă acuma n-am ajuns la treburile astea. N-aveţi nici o grijă, Sărâmăna!"
OFICIALII. Viorica Gotu, reprezentantul Alianţei Romilor din Galaţi, afirmă că instituţia pe care o reprezintă nu este de acord cu aceste căsătorii timpurii, dar, "dacă s-a intămplat, nu avem ce să facem. asta e un caz fericit şi sunt intrunite toate condiţiile ca mama şi copilul să crească alături de familia lor". In plus, potrivit Vioricăi Gotu, in afara comisiei de la Protecţia Copilului, care va monitoriza cazul timp de doi ani, o altă comisie din partea Alianţei Romilor, va vizita periodic familia Stănescu. Pentru romii din Iveşti s-a demarat un program cu finanţare Phare - acordată pentru imbunătăţirea situaţiei romilor - prin care vor fi intocmite o mie de cărţi de identitate, din care cel puţin două sute cu inregistrări tardive de naştere. O parte dintre romii fără buletine din Iveşti au căpătat cărţi de identitate in urma unui program derulat in 2004.
Expertul local pe problemele romilor, Gică Gotu, susţine că a rămas surprins de faptul că inspectorii de la Protecţia Copilului s-au sesizat taman acum, "cănd aici, in comunitate, lucrurile astea sunt lucruri normale. Au mai fost cazuri şi nu s-a sesizat nimeni".
CONCLUZIILE ANCHETEI. Inspectorii de la Protecţia Copilului au dat vineri seara verdictul. Mama şi bebeluşul merg acasă. In urma anchetei, s-a stabilit că internarea mamei şi copilului intr-un centru maternal nu le-ar face decăt rău celor doi, dar şi intregii familii. "Nu credem fata că are foarte multe abilităţi parentale, dar membrii familiei sunt deschişi, dispuşi să aibă grijă de ei şi au comunicat foarte bine cu noi. Chiar şi in această situaţie, noi o să mergem acolo frecvent pentru a-i verifica", ne-a declarat Tania Calcan, purtătorul de cuvănt al DGASPC Galaţi. Inspectorii susţin că nu au avut niciodată ştiinţă că in comunitatea romilor de la Iveşti este un lucru normal ca fetele să nască la 11 ani. "Există o lege, pentru protecţia copilului, in care scrie că oricine - şi aici se referă la autorităţi - are ştiinţă de un copil aflat intr-o anumită situaţie, este obligat să anunţe. Fata nu are acte de identitate şi este foarte dezvoltată, din acest motiv credem că naşterea a fost tratată ca una a unei fete de 16-17 ani. Noi am aflat de acest caz de la presa locală, cu care instituţia are o relaţie foarte bună", afirmă Tania Calcan.
FETIŢELE-MAME. Presa a mai semnalat cazuri asemănătoare in acest an, cănd două fetiţe de 12 ani, una din Botoşani, cealaltă din Iaşi, au adus pe lume copii. Tot in acest an, două copile de 13 ani, una din Neamţ, cealaltă din Buzău, au devenit mămici. In 2004, o altă fetiţă de 11 ani din Piatra-Neamţ a adus pe lume un băieţel. Şi datele oferite de Institutul Naţional de Statistică confirmă că Lenuţa Stănescu nu este un caz singular in Romănia. In 1994 o fetiţă de 11 ani şi patru fete de
12 ani au dat naştere căte unui copil. In 1993 s-au inregistrat 15 cazuri in care fete de 12 ani au devenit mame.
