x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marcile romanesti sau bunastarea interbelica

0
13 Apr 2004 - 00:00

Pantofii Mociornita, cosmeticele Elida, ciorapii Areca, frectia Diana sau sampania Mott sunt cateva dintre produsele pe care le cumparau romanii in perioada interbelica.

Despre efervescenta si stralucirea vietii pe care o duceau bucurestenii intre cele doua razboaie mondiale putem afla astazi doar din carti sau din povestirile strabunicilor. Reclamele din ziarele vremii sunt o imagine a pietei romanesti din acei ani, cu produse autohtone, dar si cu marcile marilor firme internationale prezente in Romania. Ce mancau romanii, cu ce se imbracau, care erau obiceiurile celor de la oras, cum isi petreceau timpul liber - sunt intrebari la care gasim raspuns in articolele si anunturile din ziarele aparute intre 1920-1939.

Bucurestenii, sclavii modei

Strainii care au vizitat Bucurestiul in perioada interbelica descriu capitala romaneasca drept „micul Paris", „un oras de lux si de foc" sau „orasul cel mai vesel din Europa". Jocurile de noroc, mesele bogate si petrecerile luxoase din saloanele de vaza erau o emblema a Bucurestiului anilor ’20. Femeile din Capitala erau ingrijite, cochete si bine imbracate, iar doamnele din lumea buna cautau sa fie mereu la moda. „Femeile tinere erau in pas cu moda occidentala, mai ales cu cea de la Paris. Rochiile au devenit mai scurte, „trei sferturi" sau chiar pana la genunchi. Talia era cazuta, adica peste solduri, pentru a se pune in relief corpul", noteaza Ioan Scurtu in lucrarea „Viata cotidiana a romanilor in perioada interbelica". Intre cele doua razboiae mondiale, atat femeile, cat si barbatii isi puteau face haine la comanda sau si le puteau cumpara „de-a gata".

In cotidianul Universul din 1928 gasim un anunt al fabricii de confectii Industria din Iasi, prin care doamnele erau instiintate ca isi pot comanda „o garderoba completa cu numai 775 de lei". Aceasta cuprindea: „trei metri stofa lana orice culoare si desen, doua camasi fine cu broderii si garniturile cele mai moderne, doua perechi de ciorapi, o pereche cercei de imitatie de perle diferite culori, o brosa frumoasa pentru bluza, un pieptene de cap cu pietricele frumoase, o sticluta de parfum si o cutie de pudra fina cu un puf".

Haine si pantofi de marca

Printre cele mai cunoscute marci ale vremii era Ceho, care cuprindea incaltaminte si obiecte de vestimentatie pentru doamne, domni si copii. Acestea erau comercializate prin magazinele Cehoslovaca, deschise in marile orase ale tarii, precum Ploiesti, Galati, Craiova, Brasov si Timisoara. Reclamele la aceasta marca, pe care le gasim in presa din 1936, ii indemnau pe romani sa adopte un stil de vestimentatie modern, elegant si de bun gust: „Treceti in randul celor bine imbracati! Imbracati-va numai la Cehoslovaca, singurii specialisti in arta imbracamintei."

In perioada interbelica, femeile purtau pantofi cu toc de 4-5 cm, cu barete si decoratii, iar barbatii se incaltau cu pantofi sau ghete de piele, lac sau alte materiale. Una dintre marcile apreciate de incaltamite prin anii ’30 era Mociornita. La depozitele proprii ale fabricilor cu acelasi nume se comercializau „pantofi barbatesti din box, negri si marron, pantofi de lac si ghete pentru copii si doamne, de cea mai buna calitate". Daca ti se rupeau incaltarile, puteai sa le pingelesti cu talpa Palma Okma „impermeabila, elastica, durabila si eftina". Iar pentru buna intretinere a pantofilor se putea folosi crema de ghete Electra, pe baza de ceara de albine.

Cand venea vremea rea, romanii purtau pardesie si se puteau apara de ploaie cu umbrelele produse la fabrica bucuresteana Pluvius. O marca de renume, inregistrata in anii ’30, care a rezistat si in perioada comunista, era „fulgarinul", un pardesiu elegant de ploaie, fabricat din material cauciucat. Haina era impermeabila, „usoara ca fulgul", de aici provenind si numele produsului. In perioada interbelica, bucurestenii isi puteau cumpara haine, incaltaminte, obiecte pentru plaja si sport de la celebrul magazin al lui Theodor Athanasiu, La vulturul de mare cu pestele in ghiare, sau de la renumitele Galerii Lafayette.

Accesorii vestimentare

„Pentru unii, imbracamintea raspundea unei necesitati fizice, pentru altii (sau, mai ales, altele), hainele constituiau un etalon al bogatiei si al modernitatii", precizeaza Ioan Scurtu in cartea dedicata perioadei interbelice. Potrivit modei din acea vreme, barbatii de la oras purtau palarie din stofa, pe care o puteau cumpara de la producatori precum I. Torcatoru, Rubens sau de la pravaliile de pe Lipscani. Si cravatele nesifonabile de la fabrica Sammitgum erau in voga inaintea celui de-al doilea razboi mondial.

O tanara femeie avea nevoie de mai multe articole de imbracaminte si accesorii pentru a fi pusa la punct. In 1928, doamnele isi puteau cumpara ciorapii Mousselin, care costau intre 75 si 85 de lei perechea, iar daca erau de matase sau de calitate superioara ajungeau si la 95 de lei. O pereche de chiloti „de fil d""Ecosse" se puteau cumpara cu 150 de lei, iar o pereche de manusi de piele Glace erau doar cu 10 lei mai scumpe. Toate acestea puteau fi achizitionate de la pravalia fratilor Rossin, de pe Strada Lipscani. In anii ’30 gasim renumita marca de ciorapi Adesgo, dar la fel de populari se pare ca erau la acea vreme si ciorapii de dama Ady. „Din spuma marii para facut ciorapul Ady, atat de fina, de imateriala este tesatura acestuia. O podoaba de pret pentru eleganta unei femei, o capodopera", se spunea in textul unei reclame din cotidianul Capitala. In perioada interbelica, damele mai puteau cumpara ciorapi de matase Lissy sau Areca, „ciorapul surprinzator de subtire si rezistent".

Iohanna Onaca


CONTINUARE: Electrocasnice si masina straine pentru omul modern

Citeşte mai multe despre:   special,   puteau,   interbelica

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...
Serviciul de email marketing furnizat de