Mare sărbătoare cu tarafuri şi fanfare

de Catalin Pruteanu | 26 Mai 2008 • 00:00

Două zile de sărbătoare la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului tarafuri şi fanfare. Un succes deplin al ziarului nostru şi al artiştilor de pe scenă, o încîntare pentru public şi pentru invitaţii de seamă la petrecerea de sărbătorire a 15 ani de Jurnalul Naţional.

SUCCES ● A doua ediţie a festivalului organizat la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" s-a încheiat aseară, cu un record de vizitatori
Două zile de sărbătoare la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului tarafuri şi fanfare. Un succes deplin al ziarului nostru şi al artiştilor de pe scenă, o încîntare pentru public şi pentru invitaţii de seamă la petrecerea de sărbătorire a 15 ani de Jurnalul Naţional.

A doua ediţie a Festivalului tarafuri şi fanfare a demonstrat că bucureştenii pot petrece, într-o Capitală presărată cu panouri electorale anoste, un altfel de sfîrşit de săptămînă: fără mici&bere, fiţe de mall-uri, praf şi mitocănie, cozi la supermarketuri şi manele, fără intersecţii blocate. În locul claxoanelor – trompete şi viori, în locul fluturaşilor electorali – poveşti impresionante publicate în ediţia specială distribuită gratuit a Jurnalului Naţional. În locul gunoaielor de pe străzi – verdeaţa odihnitoare a Muzeului Naţional al Satului.
dansatori. Mulţi dintre cei care au venit sîmbătă s-au întors şi ieri, aducîndu-şi prietenii şi familiile. Au venit să privească spectacolul şi să facă parte din el. Bunicii şi-au învăţat nepoţii să joace sîrba, tinerii au fotografiat şi au filmat. Festivalul a fost transmis în direct pe site-ul Jurnalului Naţional. Uneori, discuţiile de pe marginea ringului de dans dădeau impresia unei vechi hore din vechime, unde mişcările dansatorilor erau comentate cu cea mai mare atenţie.

ARTIŞTII. Sîmbătă, în prima zi de festival, gazda evenimentului a fost Grigore Leşe, profesor doctor în muzică. Mereu pregătit cu o glumă, o vorbă de duh, o amintire, neobositul amfitrion a reuşit de minune să comunice cu publicul, să-l ridice la horă. S-au urcat pe scenă Ţîpuritorii din Oaş, Taraful din Morunglav (Olt), Taraful din Mociu (Cluj), Taraful lui Gaciu din Soporul de Cîmpie, Taraful din Greceşti (Dolj), fascinantul Paganini din Sălişte (Maramureş) şi Fanfara din Coştei (Serbia).
Duminică, în a doua zi de sărbătoare, etnomuzicologul dr Marian Lupaşcu a chemat pe scena de la Muzeul Satului Fanfara din Lămăşeni (Suceava), Fanfara lui Gălan din Cugir (Alba), Fanfara din Buneşti (Suceava), Taraful din Drăgăneşti Vlaşca (Teleorman), Taraful românesc din Gălăuţaş (Harghita), Taraful lui Streaţă din Gorj, Taraful unguresc din Lăzarea (Harghita) şi Taraful din Suceava.

FAIMA. Fiecare formaţie are povestea ei. Chiar dacă, de cele mai multe ori, trebuie să aibă alte meserii pentru a-şi întreţine familiile, artiştii pe care Jurnalul Naţional i-a adus în Bucureşti ieri şi alaltăieri cîntă ca nişte adevăraţi profesionişti. Au fost pe cele mai mari scene ale lumii, au instrumente vechi din care scot minuni.

FORMAŢII. Ionu lu’ Grigore şi-a căpătat renumele de "Paganini din Sălişte" după ce a cîntat prin mai toată Europa. Taraful din Drăgăneşti Vlaşca s-a înfiinţat în urmă cu 60 de ani şi are mai multe generaţii de artişti. Cei patru membri ai Tarafului românesc din Gălăuţaş au între 56 şi 80 de ani. Formaţiile au venit din toate colţurile ţării şi chiar de peste graniţe, cum este cazul Fanfarei din Coştei, Serbia, care este "un fel de taraf în care predomină alămurile", cum spune Grigore Leşe. Taraful unguresc din Lăzarea a cîntat chiar şi în China, iar Fanfara lui Gălan din Cugir a interpretat doine, cîntece de joc şi "de-ale lui Bregovici". Pentru cei mai mulţi dintre ei a fost un drum lung pînă la Bucureşti, însă toţi au uitat de oboseală la urcarea pe scenă. Şi au promis că vor veni şi la următoarea ediţie.

Jurnalul Naţional şi-a adunat marea familie

Acum 15 ani se năştea Jurnalul Naţional. Aniversarea acestui eveniment a fost marcată sîmbătă, la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Capitală, unde au ciocnit un pahar de şampanie zeci de personalităţi, precum Ion Iliescu, Adrian Iorgulescu, Adrian Păunescu, Adriana Săftoiu, Claudiu Săftoiu, Vasile Gherasim, Cristian Diaconescu, Adriean Videanu, Neculai Onţanu, Răzvan Murgeanu, reputaţii profesori de medicină Mihai Voiculescu, Irinel Popescu şi Adrian Streinu Cercel, Laura Codruţa Kovesi, Gheorghe Popa (şeful IGPR), Marian Tutilescu (şeful Poliţiei Capitalei), Olimpiador Antonescu (şeful de Stat Major al Jandarmeriei), Viorel Recoşeanu (şeful Direcţiei Poliţie Circulaţie), Dan Moşescu (şeful Serviciului Înmatriculări Auto), Dumitru Jianu (fost şef al Direcţiei Circulaţie), Stelian Fedorca (şeful ISMB), Ecaterina Andronescu, Sergiu Andon, Maria Ţoghină, Alexandru Sassu, Ovidiu Ioaniţoaia, Margareta Pîslaru, Beatrice Rancea, Ruxandra Săraru, Andreea Berecleanu, Andrei Zaharescu, Lucian Mîndruţă, Simona Pătruleasa, Mircea Badea, Valentin Stan, Marian Nazat, Gabriela Vrînceanu Firea, Vasile Şeicaru, Laurenţiu Cazan, Andreea Marin, Carmen Brumă, Cristina Trepcea, Dan Capatos. Ei s-au bucurat alături de Jurnalul Naţional pentru cei 15 ani de muncă zilnică, reportaje, anchete şi numeroase suplimente extrem de interesante.

AMINTIRI. La aniversare au mai participat, alături de echipa actuală a Jurnalului Naţional, şi foşti colegi de redacţie, care au venit să vorbească despre amintirile ce-i leagă de cotidianul nostru. De altfel, cei prezenţi au menţionat şi faptul că Jurnalul Naţional a fost o adevărată "maternitate", unde s-au născut zeci de ziarişti, a fost redacţia unde aceştia s-au modelat ca profesionişti de primă mînă, unii dintre ei ajungînd chiar lideri ai altor publicaţii. Jurnalul Naţional a fost şi este o stare de suflet, un punct de fierbere pentru meserie şi, pînă la urmă, este "ghişeul" deschis 24 de ore din 24 pentru toţi românii. (Ionuţ Răduică)