Maria parcă-l avea in ea pe Necuratu’

Chiar tatăl său se minuna de puterea de seducţie pe care o avea căntecul Mariei Tănase. O forţă neomenească, pe care mai mulţi trecători prin viaţa artistei au pus-o pe seama diavolului.De fragedă a invăţat să-şi căştige traiul. Pe la 17 ani s-a angajat casieriţă la Herdan, un restaurant unde se mănca pe săturate cu numai şapte lei. De-aici şi-a căştigat şi porecla "Herdăniţa".

Chiar tatăl său se minuna de puterea de seducţie pe care o avea căntecul Mariei Tănase. O forţă neomenească, pe care mai mulţi trecători prin viaţa artistei au pus-o pe seama diavolului.

De fragedă a invăţat să-şi căştige traiul. Pe la 17 ani s-a angajat casieriţă la Herdan, un restaurant unde se mănca pe săturate cu numai şapte lei. De-aici şi-a căştigat şi porecla "Herdăniţa". Intr-o zi, oamenii lui Constantin Tănase au umplut Calea Victoriei cu un anunţ care dădea de veste că Teatrul Cărăbuş caută tineri talentaţi pentru muzica uşoară. Maria şi-a făcut cruce de trei ori, s-a inscris şi… a reuşit! Prin anul 1934, la Grădina Cărăbuş, Maria apărea pe afiş cu numele Mary Atanasiu. Interpreta muzică uşoară, intr-un sextet.

Citește pe Antena3.ro

Un bărbat din Suceava și-a luat la bătaie soția pentru că nu i-a plăcut cum a împodobit bradul de Crăciun

CLIENŢI FIDELI. La un an de la debutul la radio, in iarna anului 1938, după succesul de la "Alhambra", Maria primeşte propunerea să cănte in fiecare seară, după ora 23:00, la restaurantul "Neptun". Concurenţa in lumea artiştilor cu program de cărciumă la acea vreme era destul de aprigă: Cristian Vasile, Zavaidoc, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Lătăreţu, Alla Baianova. "Incruntatul zeu care păzeşte cu tridentul nu apele mării, ci şpriţurile şi ţapii, locuieşte in Bucureşti, tocmai in Piaţa Buzeşti. Şi cănd spuneai «Neptun», inţelegeai altceva: Maria Tănase", scria revista Spectacol in 1939. Clientela "Neptunului" se mută o dată cu solista la "Luxandra", din Strada Doamnei. Aici vine s-o audă căntănd şi tatăl, Ion al Ilincăi. Ajuns acasă, măndrul părinte ii impărtăşeşte nevestei impresiile sale: "Fata noastră, Ană, are in ea pe Necuratul, aşa-i vrăjeşte pe ăi de-o ascultă!".

In toamna lui 1940, Ministerul Propagandei de sub dictatura legionară dă ordin Societăţii de Radiodifuziune să distrugă matriţele şi discurile căntăreţei din discoteca Radioului. Maria Tănase este trecută pe lista prigoniţilor, huiduită de gazeta Porunca vremii şi indepărtată de prieteni. După instalarea hitleriştilor, in 1941, este anchetată zilnic de un ofiţer Gestapo. La cererea unui demnitar străin, artista reintră in graţiile guvernanţilor. Singurele inregistrări ale ei difuzate pe unde radio erau patru căntece, imprimate pe două discuri pe care un anume Vlădescu, angajat la Radiodifuziune, le sustrăsese din instituţie inainte de a fi pus in practică ordinul legionarilor.

ŞANSA VIEŢII. Cănd l-a intălnit pe etnograful Harry Brauner, Maria nu avea nici repertoriu, nici tehnică vocală, nici nu cunoştea trăsăturile stilistice specifice vreunei zone etno-folclorice. Brauner i-a construit un repertoriu şi a transformat handicapul in avantaj. Metoda a fost simplă: ii alegea piese folclorice de valoare artistică deosebită din diverse zone, i le cănta in graiul local şi o punea să asculte inregistrările pe cilindri de fonograf. Maria le invăţa şi le cănta prietenilor. Apoi, tot el a căutat lăutari care să o poată acompania, lucru dificil, pentru că era imprevizibilă ritmic, "se zăpăcea şi nu reuşea să intre in ritm", cum spunea Harry. Ţambalistul Cărlig, vioristul Marin Mărţănă, acordeonistul Farămiţă Lambru, pianistul Miron Şoarec au fost muzicanţii preferaţi ai Mariei.

Pănă in 1944, artista inregistrase deja majoritatea pieselor din repertoriul făcut de Harry Brauner, acompaniată de orchestrele Costică Tandiu, Mitică Măţă, Ionel Banu, cu care cănta la localuri. Era omniprezentă in programele Radioului, cănta la restaurantele celebre, incasa onorarii fabuloase, dar nu a avut niciodată un angajament stabil. După război a fost reinregistrată o parte din vechile piese şi unele noi cu orchestra fraţilor Nicuşor şi Victor Predescu, dar şi cuplete in stil popular ale compozitorilor de muzică uşoară.

JALE. A bătut toată ţara, a făcut turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franţa, Statele Unite, a căntat in faţa politicienilor, ambasadorilor, regilor, preşedinţilor, a alinat suferinţele răniţilor. Nimeni n-a putut să-i aline ei suferinţa. In timpul unui turneu cu Taraful Gorjului, Maria este diagnosticată: cancer pulmonar. Este conştientă de iminentul sfărşit, dictează ultimele dorinţe unui notar, se asigură că va fi ingropată cu hainele alese de ea şi lasă cu limbă de moarte ca inmormăntarea ei să nu fie prilej de "mascaradă şi panoramă". Se spune că un milion de oameni a vegheat-o pe Maria pe ultimul drum. Poetul Ion Vinea relata: "Era in această mişcare mută şi indoliată o jale atăt de mare şi de unanimă, incăt ai fi zis că posomorătul şi funebrul alai işi petrece chiar propriul lui suflet la mormănt".

Tehnologia a salvat turtele de ceară

Luni, 2 iulie, Jurnalul Naţional vă imbogăţeşte colecţia de restituiri cu cel de-al doilea CD Maria Tănase. Căntece odată pierdute au fost scoase la lumină de specialişti de la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu". "Documente sonore de o valoare incomensurabilă erau răspăndite intr-unul din fondurile arhivei institutului, puse acolo, mai mult ca sigur, de Harry Brauner. Inregistrările, de calitate slabă conform standardelor actuale, pentru vremea aceea erau excepţionale, dacă avem in vedere studiourile improvizate (in săli de teatru), aparatura primitivă, turtele de ceară pe care se gravau piesele, procedeele galvano-chimice prin care se realizau matriţele după care se presau discurile. Mai mult, exemplarele salvate erau foarte uzate din cauza citirilor repetate cu ace de oţel neascuţite, pline de zgărieturi, ba unul era chiar ciobit. Şi totuşi, căţiva specialişti devotaţi şi tehnologia digitală au făcut minunea", povesteşte Marian Lupaşcu, unul din restauratorii celor 18 piese de pe acest CD.

Intuiţie

"«Ascultă fă, tu trebuie să cănţi muzică populară. Ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrănă». Nu am indrăznit să-i urmez sfatul decăt mai tărziu, după ce şi-a luat zborul etern...

Dănsa a intuit in mine ceea ce eu insămi nu ştiam, iar publicul a confirmat justeţea sfatului ei"

Margareta Păslaru

CHEMARE "Lumea o aplauda, se inghesuia in faţa caselor de bilete, ca să pătrundă in sală, unde marea actriţă Maria Tănase chema zeii campeştri cu gestul ei larg de regină (...) Mulţimea o chema şi o rechema la rampă cu frenezia stărnită de geniu. Această femeie, plină de temperament, a avut, intr-adevăr, geniu"

Eugen Barbu