x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marii dispăruţi: personalităţi care ne-au părăsit în 2010

0
28 Dec 2010 - 21:01
Marii dispăruţi: personalităţi  care ne-au părăsit în 2010 Bogdan Chesaru/Intact Images Jean Constantin, figură marcantă a teatrului de revistă
Vezi galeria foto


Horea Popescu (17 decembrie 1925-24 ianuarie 2010), regizor de teatru şi film, a murit la vârsta de 84 de ani. A fost director artistic la Teatrul Na­ţional „I.L. Caragiale” din Bu­cu­reşti timp de peste două decenii. De asemenea, de-a lungul carierei sale de şase decenii, a realizat peste 100 de spectacole, cele mai cunoscute fiind „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, „Danton”, de Camil Pe­tres­cu, „Caligula”, de Albert Camus, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, după Dale Wasserman, „Richard III”, de William Shakespeare, „Dom­ni­şoara Nastasia”, de G.M. Zamfirescu, „Beckett”, de J. Anouilh, şi „Titanic vals”, de Tudor Muşatescu. Horea Popescu şi-a pus semnătura şi pe peliculele de succes „Omul de lângă tine”, „Dragoste lungă de o seară”, „De trei ori Bucureşti”, „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist” (la ultimele trei fiind şi autorul scenariilor).De asemenea, a realizat  spectacole de televiziune precum „Bălcescu”, după Camil Petrescu, şi „Profesionistul”, după Dusan Kovacevici.

 

Michaela Tonitza-Iordache (9 noiembrie 1942-13 martie 2010) a fost un teatrolog desăvârşit. În urma dis­pa­riţiei sale, a pierdut atât teatrul ro­mânesc, cât şi învăţământul de artă. A păşit prin umbre, făcând loc în lu­mi­nă altora. A făcut pârtii prin desişul vieţii, ca altcineva să alunece pentru a izbuti. S-a bucurat întotdeauna pentru oamenii cărora le-a dedicat viaţa. A fost făclie nu numai vieţii lui Ştefan Iordache, soţul şi omul pe care l-a iubit, l-a adorat şi a cărui dispariţie a înfrânt-o; a călăuzit cu harul său pe­dagogic promoţii de teatrologi. A format şi generaţii de spectatori (indirect), prin diriguirea cu multă responsabilitate a Teatrului Ţăndărică timp de 13 ani. A lăsat scrieri importante în teatrologia românească, publicând studii, dar făcând şi dramatizări din marea literatură a lumii. Michaela Tonitza-Iordache a fost şi rămâne un teatrolog important în cultura română. Doamna Tonitza s-a însingurat o dată cu plecarea pe alt tărâm a lui Ştefan Iordache. Exact un an şi jumătate a rezistat fără el, dar a reuşit să pună la cale nişte lucruri importante, care să ţină vie memoria marelui actor şi omului iubit.

 

Mile Cărpenişan (23 august 1975-22 martie 2010) este unul dintre pu­ţinii oameni din presa postre­vo­lu­ţio­na­ră care poate fi numit „jurnalist ade­vă­rat”, fără nici o urmă de îndoială. A crezut în principiile sale, nu şi le-a ne­gociat, chiar dacă uneori s-a simţit sin­gur împotriva tuturor. A relatat despre viaţă şi despre moarte şi a plecat dintre noi abia după ce a terminat pro­pria campanie pentru salvarea unei vieţi. A mers în locuri în care alţii nu s-au încumetat, a realizat re­por­taje şi corespondenţe în exclusivi­ta­te, a căutat adevărul şi, cu siguran­ţă, ar mai fi avut multe de spus. Jurnalistul timişorean s-a stins la vârsta de 34 de ani. Mile Cărpenişan a fost timp de peste zece ani corespondent al Antena 1, realizând numeroase reportaje din zonele de război. A lucrat şi pentru Antena 3, iar din 2008 a devenit freelancer. A fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler şi a devenit post-mortem cetăţean de Onoare al Timişoarei.

 

Jean Constantin (21 august 1927-26 mai 2010) a murit singur, la vârsta de 82 de ani. A fost găsit de rude în locuinţa sa din Constanţa. În ul­timul an, actorul a fost internat în Spi­talul Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa şi la Spitalul Fundeni din Capitală cu afecţiuni cardiace. De fiecare dată, el le-a cerut medicilor dis­creţie şi a solicitat ca afecţiunile sale să nu fie făcute publice. „El avea ini­ma cam obosită, ce-i drept, dar nu m-am aşteptat să se întâmple atât de re­pede şi atât de brusc”, spunea atunci Stela Popescu. Jean Constantin a de­bu­tat pe scenă la secţia de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa în 1957. Începând cu anii ’60 a jucat şi în filme precum „Ba­ronul Ecluzei” (1960), „Răz­bu­na­rea haiducilor” (1968), „Zile de vară” (1968), „Prea mic pentru un răz­boi atât de mare” (1969), devenind ce­lebru în anii ’70 cu seria de filme de co­medie „BD – Brigada Diverse”, dar şi cu „Nea Marin miliardar” (1979). Tot­odată, Jean Constantin a fost asociat şi cu personajul Ismail din „Toate pân­zele sus”, de Mircea Mureşan. Printre ultimele filme se numără „Poker” (2010) şi „Supravieţuitorul” (2008), de Sergiu Nicolaescu, „Ro­ming”, de Jiri Vejdelek (2007), şi „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (2006), de Cătălin Mitulescu.

 

Lucia Mureşan (31 ianuarie 1938-12 iulie 2010) ne-a rămas în su­flet cu vocea sa inconfundabilă, una din­tre vocile Teleenciclopediei, după cum era adesea amintită. S-a stins la 72 de ani. Actriţă la bază, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinema­to­grafică Bucureşti, Secţia Arta Actorului, în anul 1958. Împreună cu toţi colegii de promoţie a fost re­par­tizată la Piatra-Neamţ, unde au în­fiinţat Secţia de Teatru. Cinefilii au urmărit-o în pelicule precum „Gioconda fără surâs”, „Buletin de Bu­cu­reşti”, „Al 5-lea As”, „Divorţ... din dra­goste”, „Raport despre starea na­ţiu­nii” sau „Disidenţii”, iar iubitorii de tea­tru au văzut-o în piese ca „Livada de vişini”, „Antigona”, „Othello”, „Mi­cul infern”, alături de mari actori ai scenei româneşti: George Constantin, Ştefan Iordache, Alexandru Repan, Ştefan Radof, Ion Dichiseanu etc. Lucia Mureşan a fost recunoscută ca unul dintre cei mai buni re­ci­tatori din teatrul românesc, mărturie stând nenumăratele recitaluri de poezie pe care le-a susţinut de-a lungul vieţii. 

 

Sandu Neagu, eroul de la Gua­da­lajara (19 iulie 1948 – 17 aprilie 2010). Sandu Neagu a încetat din via­ţă la 17 aprilie, la 61 de ani, la Spitalul Universitar de Urgenţă, după ce a suferit două stopuri cardiorespiratorii. Atacant al echipei de aur a Ra­pidului care a câştigat primul ei titlu, cel din sezonul 1966/1967, şi component al echipei naţionale a Ro­mâniei, participantă la CM de fotbal din Mexic 1970, în grupa de la Guadalajara (cu Brazilia, Cehoslovacia şi Anglia), unde a marcat contra Cehoslovaciei, Neagu a avut un destin ciudat. Bolnav de ciroză, el şi-a fracturat femurul piciorului drept în timp ce făcea pase cu fiul său Robert, de 5 ani, pe gazonul din Giuleşti. Me­di­cii ortopezi i-au introdus o tijă în pi­cior şi i l-au imobilizat pe un dispozi­tiv special. Nu l-au operat, fiindcă analizele hepatice i-au ieşit foarte prost. Apoi, Sandu Neagu a făcut un stop cardiorespirator, dar doctorii l-au resuscitat. A fost dus imediat la Te­rapie Intensivă, unde a mai făcut un stop cardiorespirator. Din păcate, de data asta n-a mai putut fi salvat. Me­dicii au concluzionat că decesul a fost provocat de ciroza hepatică! Eroul de la Guadalajara  a fost un ghi­nionist în viaţă. O perioadă a lo­cuit cu familia chiar într-o încăpere situată sub tribuna oficială a stadionului Rapid!

 

Mircea Micu (31 ianuarie 1937 – 18 iu­lie 2010), prezenţă distinctă în do­meniul literar din ultimele cinci de­ce­nii, a în­cetat din viaţă la Spitalul Elias. Avea 73 de ani. Un romantic in­curabil, un singuratic, după cum se autodefinea. A început să scrie poezii de esenţă ro­mantică sub influenţa „Eminescului”, aşa cum îi plăcea să spună. Poet, pro­­zator, dramaturg, eseit, gazetar, Mir­cea Micu este autorul a 30 de cărţi, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie şi dramaturgie ale Aso­ciaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Academiei Române. A fost func­ţio­nar la Uniunea Scriitorilor şi după 1989, inspector al Direcţiei de Cultură din Primăria Capitalei. Volumele sale, tipărite înainte de ’89, precum şi cele de după au cunoscut o largă audienţă în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un milion de exemplare. În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat şi la posturi de televiziune, realizând emisiunile „Cafeneaua literară” şi „Ateneul artelor”. A primit premii pentru poezie – „Poeme pentru mama” (1979), proză – roma­nul „Patima” (1980) şi teatru: „Avram Iancu” (1978), toate din partea Asociaţiei Scriitorilor Bu­cureşti, precum şi Premiul Naţional al Ministerului Culturii şi Cultelor în 2003.

 

Anton Şuteu (17 ianuarie 1947-13 septembrie 2010), compozitor, a de­cedat la vârsta de 63 de ani, în urma unui infarct. Din 2005, Anton Şuteu a fost doctor în muzicologie la Uni­ver­sitatea Naţională de Muzică din Bu­cureşti, iar din 2006, profesor la ca­tedrele de Compoziţie şi Muzicologie. Meritele sale au fost răsplătite cu im­portante trofee, printre care Pre­miul Gaudeamus la Concursul inter­na­ţional din Olanda, în 1979, men­ţiu­nea specială a juriului Trandafirul de Aur de la Montreux, în Elveţia, în 1984, Premiul Uniunii Compozitori­lor şi Muzicologilor, în 1986 şi 1987, Pre­miul Uniunii Cineaştilor din Ro­mâ­nia, în 1991, 1992, 1993, 1995, 1996, Premiul Marocului la Ca­sa­blan­ca, în 1989, şi Ordinul „Steaua Ro­mâniei” în grad de Cavaler în anul 2000. Anton Şuteu a compus melodii in­terpretate de cântăreţi cunoscuţi, precum Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Adrian Daminescu şi Angela Similea.

 

Mădălina Manole (14 iulie 1967-14 iulie 2010), cântăreaţă cu ta­lent incontestabil, dar o personalitate ex­trem de fragilă, a încântat generaţii de admiratori, dar şi simpli ascultători care apreciază muzica românească. A ales să-şi pună capăt zilelor chiar la data la care ar fi împlinit 43 de ani. Ar­tis­ta s-a sinucis în locuinţa sa din Oto­peni, înghiţind un pesticid. Interpreta, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole a cunoscut un succes imens alături de fostul soţ, compozitorul Şerban Georgescu, dar a şi compus ea însăşi muzică. Mădălina a obţinut Discul de Aur pentru albumul „Fată dragă” (2001), care a pri­mit ulterior alte două Discuri de Aur, pentru vânzări de peste două mi­lioane de unităţi. O dată cu albumul „Lină, lină Mădălină”, artista a de­ve­nit primul nume al muzicii pop ro­mâ­neşti care a intrat în catalogul unui mare producător muzical inter­na­ţio­nal – Polygram Group (prin Zone Records România). Ultimul album al său, lansat în luna mai, s-a numit „0 9 Mădălina Manole”.

 

Adrian Păunescu (20 iulie 1943-5 noiembrie 2010) a scris până în clipa în care a închis ochii. De pe patul de su­fe­rinţă a simţit nevoia să le vorbească îndrăgostiţilor de poezia sa, a dorit ca gândurile sale să ajungă la sufletele celor care vor trăi pentru totdeauna cu amintirea Cenaclului Flacăra, a îm­părtăşit întregii lumi temerile de a-şi lăsa în greu impas ţara pe care a iu­bit-o nespus: „De-aici, dintr-un pat de spital din Secţia de Reanimare a inimii, de la Spitalul de Urgenţă, mi se limpezeşte privirea către crân­ce­nele noastre bătălii de fiecare zi, către fronturile noastre fără învingători, către uitarea de sine, care domină cu trufie lumea dată, o face imposibil de cu­plat cu alte lumi, ne fugăreşte de di­mineaţa până seara pe noi toţi, să nu cumva să ne găsim unii cu alţii şi să conlucrăm la salvarea omului”. Poetul „generaţiei în blugi” a plecat în­so­ţit de un fluviu de lacrimi, aşa cum nu­mai la dispariţia unei valori a neamului se întâmplă. Nemuritoare au ră­mas cuvintele celui care a fost Adrian Păunescu, rămân vii spiritul lui şi datoria celor mulţi de a nu uita, de a duce mai departe.   

 

Horia Şerbănescu (16 mai 1924-19 septembrie 2010) a murit la vârsta de 86 de ani, în urma unei lungi su­fe­rin­ţe. A activat atât pe scena teatrului de revistă şi de comedie, cât şi în te­leviziune. Cum spunea Alexandru Ar­şinel, Horia Şerbănescu „a fost unul dintre stâlpii Teatrului de Re­vistă, un om de o inteligenţă şi de un spirit ieşite din comun, un actor cu un umor subţire, actor care nu de puţine ori a jucat atât pe scena Teatrului Cons­tantin Tănase, pe scena Naţio­na­lului, cât şi în multe dintre filmele epo­cii trecute. Alături de Radu Za­ha­res­cu a făcut unul dintre cele mai re­nu­­mite cupluri, descreţindu-ne fruntea la Tănase, la Televiziune sau în edi­ţiile emisiunii Unda veselă a lui Ion Vova, la Radio”. Horia Şer­bă­nes­cu a jucat pe scena Teatrului din Să­rindar, condus de Tudor Muşatescu, şi pe scena de la Teatrul nostru, con­dus de Dina Cocea, ulterior transferându-se la Teatrul Victoria. A jucat în filme de televiziune precum „Di­rec­torul nostru” (1955), „Telegrame” (1959), „Politică şi delicatese” (1963) sau „Mofturi 1900” (1964). În teatru a deţinut roluri în spectacole precum „Pe aripile Revistei”, „Trei Căluşari”, „Vitamina M... Muzica!”, „Horia şi Radu îşi asumă riscul”, „Cu muzica e... de glumit!”, „Carnaval la Tănase” şi „Nepotul domnului prefect”.

Roxana Briban (28 octombrie 1971-20 noiembrie 2010) s-a sinucis la vârsta de 39 de ani. Artista s-a dedicat vie­ţii muzicale de la vârsta de 6 ani, prin studiul viorii şi al cântecului. A de­venit în scurt timp solistă a Corului de Copii al Radiodifuziunii Ro­mâ­ne, cu care a susţinut peste 300 de concerte în ţară şi în străinătate. A stu­diat canto, a absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti şi a ob­ţinut Premiul „Ludovic Spiess”, din partea Forumului Muzical Ro­mân, şi distincţia „Vocea de Aur”, din partea Societăţii Române de Ra­dio­difuziune. Imediat după absolvire, în 2000, a debutat ca solistă a Operei Na­ţionale Bucureşti. Începutul carie­rei internaţionale este marcat de de­butul la Wiener Staatoper în anul 2003, iar de atunci soprana a devenit in­vitat permanent al scenei vieneze, în­cheind contracte până în stagiunea 2009/2010. A cântat pe scenele unor mari instituţii din lume, precum Volk­so­­per Wien, Deutsche Oper Berlin, Théâtre du Capitole de Toulouse, Tea­tro Municipal de Santiago de Chi­le şi Het Muziektheater Amsterdam.

 

Rodica Tapalagă (12 ianuarie 1939-18 decembrie 2010) a fost o ac­tri­ţă greu de egalat. Unii oameni de teatru care au cunoscut-o foarte bine spun că una ca ea nu va apărea în cu­rând. De o inteligenţă sclipitoare, a iu­bit teatrul, i-a iubit pe cei care s-au de­dicat întru totul teatrului. Persona­je­le realizate de ea i-au configurat pro­filul artistic, reprezentând acum o filă în istoria teatrului românesc. A lucrat cu regizorii de teatru Vlad Mu­gur, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Va­leriu Moisescu, Lucian Giurchescu, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Sil­viu Purcărete, Alexandru Tocilescu, Tudor Mărăscu, Alexandru Darie. În film a lucrat cu Dan Piţa, Mircea Ve­roiu, Gheorghe Vitanidis. Primul rol în cinematografie a fost în „Alo?... aţi greşit numărul!”, regia Andrei Că­lă­raşu, 1958, iar ultimul în „Sistemul ner­vos”, de Mircea Daneliuc, 2004. A interpretat multe roluri în spectacole radiofonice, la televiziune. To­tuşi, în ultimii 20 de ani a jucat puţin, se supărase „pe meserie”. Peste două săptămâni, Rodica Tapalagă ar fi împlinit 72 de ani.

• Departamentul Cultură şi departamentul Sport

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de