Cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că România ar trebui să crească și mai mult impozitele pe proprietate, ca statul să colecteze mai mulți bani la buget.
Analiza vine în plin scandal legat de creșterea impozitelor pe case, terenuri și mașini, de care se plâng toți românii. Aceeași OCDE în care România vrea să fie inclusă spunea, în raportul din toamna anului trecut, că profesorii au obținut creșteri salariale prea mari după protestele din primăvara anului 2023 și că e vina guvernului de atunci că a acceptat să le dea prea mulți bani. Raportul a venit și anul trecut în plin scandal legat de tăierile de fonduri de la Educație. Tot OCDE ne-a recomandat să introducem impozitul progresiv pe salarii, astfel încât cei bogați să devină mai săraci, deși au făcut eforturi mai mari decât muncitorii necalificați, pentru a avea venituri mai mari. OCDE deplânge fiscalizarea muncii care e la cel mai mare nivel în România, dar propune soluții de protecție socială doar pentru cei cu venituri minime.
Conform celui mai recent raport al OCDE, veniturile fiscale ale României au scăzut în ultimele două decenii și rămân sub nivelul mediu al statelor OCDE, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța investiții publice și programe sociale care ar trebui să se plătească din banii luați de stat prin supraimpozitarea populației.
Ni se recomandă să creștem din ce în ce mai mult impozitarea proprietăților, în România, astfel încât statul să-și consolideze veniturile bugetare și să reducă dezechilibrele fiscale. Impozitele deja crescute de Guvernul Bolojan pentru locuințe și alte proprietăți sunt printre cele mai mici din statele OCDE și sunt utilizate într-o măsură limitată ca instrument fiscal, se menționează în raport.
Pe această bază, experții OCDE constată că veniturile fiscale ale României sunt relativ reduse comparativ cu media statelor dezvoltate, situație care limitează capacitatea statului român de a finanța servicii publice și investiții importante, în timp ce presiunile asupra bugetului de stat sunt în creștere și e nevoie de bani în plus pentru a susține domenii esențiale: sănătatea, educația, protecția socială sau inovarea – de la care s-au luat bani, pentru alte cheltuieli pe care România a trebuit să le facă, în ultimii ani.
Investițiile acoperite cu banii populației
Raportul subliniază faptul că finanțele publice ale României s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, cu un deficitul bugetar care a ajuns la aproape 9,3% din PIB în 2024 și o datorie publică în creștere, deși încă este sub media statelor membre ale organizației. Se remarcă faptul că România a început un proces de consolidare fiscală, însă statul ar trebui să ia mai mulți bani prin taxe și impozite, în anii următori, pentru că lărgirea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării taxelor și creșterea treptată a colectării banilor la bugetul statului, din impozitele pe proprietăți și din taxele de mediu, ar putea contribui la reducerea deficitului și la consolidarea finanțelor publice pe termen lung.
OCDE consideră că supraimpozitarea proprietăților ar fi o măsură puțin dăunătoare pentru creșterea economică, deoarece afectează într-o măsură mai mică investițiile, activitatea economică sau ocuparea forței de muncă decât alte tipuri de impozite. Organizația recomandă creșterea treptată a veniturilor din aceste taxe, în următorii ani, sugerând o metodă de calcul bazată pe valoarea de piață a imobilelor, nu pe valorile administrative utilizate în prezent. Majorarea graduală a impozitelor ar aduce, conform OCDE, colectarea banilor la bugetul statului mai aproape de nivelurile din alte state dezvoltate.
În același raport, OCDE mai recomandă și o creștere a taxelor de mediu pentru populație, considerând că și acestea sunt utilizate insuficient în România, comparativ cu alte state. O astfel de suprataxare ar contribui la reducerea presiunii fiscale asupra altor tipuri de taxe care pot afecta mai puternic activitatea economică, precum cele pe muncă, dar OCDE a raportat deja, din 2024, că România are cea mai mare fiscalizare a muncii, astfel încât nu ar fi putut recomanda o creștere în acest domeniu.
Profesorii au salarii prea mari
OCDE constată și de această dată că avem o suprataxare a muncii care-i afectează mai ales pe cei cu venituri mici, în special din cauza contribuțiilor sociale, ceea ce creează un „tax wedge” mare pentru salariile reduse și poate descuraja participarea pe piața muncii. Ni se recomandă reformarea structurii sistemului fiscal, pentru a permite reducerea treptată a presiunii fiscale asupra muncii.
Raportul OCDE de anul trecut arăta că profesorilor din România li s-au mărit nejustificat de mult salariile, după ce au protestat în 2023, apoi mulți au pierdut chiar 50% din venituri. OCDE a comparat salariile brute ale profesorilor din țările membre, nu cele nete, la nivel de debutant, nu de vechime maximă și toate gradele didactice, plus doctorat.
Analiștii OCDE au uitat, din 2024 până în 2025, că acuzau România pentru că are cea mai mare impozitare pe forța de muncă și bugetul statului se bazează pe banii luați de la angajați - 43% din salariul brut. Apoi, premierul Ilie Bolojan a declarat că salariile profesorilor vor crește, dar din 2026, dacă bugetul va putea suporta aceste majorări. Nu poate suporta nici anul acesta.
În același timp, România continuă să se confrunte cu unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA din Uniunea Europeană, iar economia subterană rămâne extinsă. Pentru a îmbunătăți colectarea taxelor, OCDE recomandă modernizarea administrației fiscale prin digitalizare, utilizarea analizelor de risc pentru controale și consolidarea capacității instituțiilor de a combate evaziunea fiscală.
OCDE cere și creștetea vârstei de pensionare
Sindicate: "Aderarea la OCDE nu trebuie să fie o scuză pentru noi măsuri de austeritate!"
Reprezentanții confederației sindicale Meridian au participat, luni, 16 martie 2026, la evenimentul de lansare a Studiului Economic al OCDE 2026 pentru România, care s-a desfășurat la Palatul Victoria, iar previziunile sindicaliștilor sunt sumbre.
Reprezentanții confederației Meridian spun că au asistat la o "expunere care nu a oferit mai multe date relevante, comparativ cu acelea puse la dispoziție de instituțiile UE sau naționale", dar au reținut "dincolo de discursurile oficiale și reacțiile unor aplaudaci din sală" că s-a vorbit deschis despre creșterea vârstei de pensionare și nevoia de a mări taxele și impozitele, adică despre împovărarea cetățenilor sub pretextul acceptării noastre, a României, într-un club al bogaților”.
Sindicaliștii spun că măsurile cerute de OCDE lovesc direct în buzunarul românilor și au fost justificate în discursurile Premierului și ale Secretarului General OECD, fiind primite cu aplauze de o parte a asistenței.
"Deși OCDE clamează responsabilitatea socială, Guvernul României nu a asigurat niciun spațiu de dezbatere pentru participanți. Un monolog oficial în locul unui dialog social autentic! Un anumit slide prezentat de domnul Secretar General Mathias Cormann a atras atenția asupra capacității extrem de scăzute a României de a procesa și refolosi apa uzată pentru consumul populației și al agenților economici. Avertismentul nostru: Este vital să dezvoltăm capacitățile de tratare a apei, dar ne temem ca acest pretext, argumentat științific în contextul în care barajele țării au fost golite simultan, să nu ducă la noi privatizări, externalizări și destructurări ale serviciilor publice", transmite Meridian.
Același "scenariu păgubos" a existat în transporturile feroviare de călători și de marfă, agricultură, silvicultură, etc. Concluziile pe care le-au tras reprezentanții Meridian sunt că "aderarea la OCDE nu trebuie să fie o scuză pentru noi măsuri de austeritate, pentru privatizări sau pentru cedarea resurselor strategice, ci un proces transparent, bazat pe dialog și protejarea interesului național".



