Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"La stadion" din Hunedoara şi "Medom" din Petrila sunt două restaurante ca multe altele. N-au nimic deosebit. "La stadion" a fost ani buni sediul cantinelor din Combinatul Siderurgic de la Hunedoara. Acum, aici se ţin nunţi, botezuri, pomeni şi orice alte paranghelii. "Medom" din Petrila are un regim special. În incinta lui nu intră decât "respectabilii fraţi". În cele două restaurante se întâlnesc masonii, pentru că în judeţul Hunedoara dacă nu eşti "frate", nu exişti.
Miercurea sau vinerea, din două în două săptămâni, maşini luxoase umplu zona din faţa celor două restaurante din Hunedoara şi Petrila. Figuri cunoscute ale vieţii publice din judeţ intră în cele două restaurante. Nu de puţine ori, afară sunt maşini cu "băieţii buni de la Servicii", care le urmăresc mişcările. Înăuntru au loc însă doar "aleşii", masonii. Cei mai mulţi dintre ei - oameni politici. Fac parte din formaţiuni politice diferite şi mulţimea n-ar crede în ruptul capului că aceştia ar putea sta împreună la o masă. În schimb, ei se îmbrăţişează şi se sărută de trei ori pe obraji şi îşi spun unul celuilalt "frate". Sunt masonii de Hunedoara, uniţi prin jurământ şi prin ritualuri secrete doar de ei ştiute, pe care le execută la crâşmă.
"HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!"
Uneori, deciziile luate de către consilierii judeţeni sau cei locali lasă asistenţa cu gura căscată. Puţini sunt cei care înţeleg de ce. Nu s-ar mira prea tare dacă i-ar vedea intrând în cele două restaurante din Petrila şi Hunedoara. De exemplu, în Consiliul Judeţean Hunedoara există cel patru "fraţi". Este vorba despre preşedintele Mircea - Ioan Moloţ (PNL), Alin Simota (PNL), Doru Gaita (PSD) şi vicepreşedintele CJ, Costel Avram (PRM). Ei fac parte din partide politice diferite, dar se au ca "fraţii". Tot aşa de bine se înţeleg unii cu alţii şi Mihai Prisecariu, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, şi Florin Mârza (PDL), membru în CA al CN Transelectrica, după ce a fost o vreme consilier personal al lui Adriean Videanu.
Cei doi fac parte dintre politicienii ce se întâlnesc de două ori pe lună la restaurantul "Medom" din Petrila. Nici Gheorghe Barbu (PD-L), fost ministru al Muncii şi actual secretar general al Camerei Deputaţilor, şi primarul Devei, Mircia Muntean (PNL, preşedintele organizaţiei judeţene a acestei formaţiuni politice), nu păreau capabili, în public, să dea dovadă de o prea mare afecţiune unul pentru celălalt. În schimb, la Petrila ei s-au îmbrăţişat "frăţeşte" ani buni.
Apoi, Barbu a trecut "în adormire", pentru că nu mai avea timp de întrunirile bilunare. Aşa nu s-a mai întâlnit nici cu prim-vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara, Haralambie Vochiţoiu, mason şi el la Petrila, ca şi adversarul său din partid, Sorin Radu, profesor universitar la Petroşani şi proaspăt demis inspector general şcolar. Foştii director al CNH, Daniel Surulescu (PNL), Ioan Stamin Purcaru (ex-PSD), şi Gheorghe Cioară (PD-L) au aderat la societatea fraternală în urmă cu câţiva ani. Nu lipseşte nici fostul preşedinte al CJ Hunedoara, Mihail - Nicolae Rudeanu (PSD), actual director al DSV Hunedoara, al cărui nepot este căsătorit cu fiica cea mare a lui Vasile Blaga.
Nu lipsesc "la apel" comisari ai Gărzii Financiare, medici, avocaţi, actuali sau foşti şefi de deconcentrate din judeţ, dar şi directori ai unor firme importante, precum Mircea Bobora, director al sucursalei Deva a HeidelbergCement România. Fostul prefect al judeţului, Aurelian Serafinceanu, cunoscut pentru replica celebrei opere "Coloana Infinitului", a ales să se facă "frate" la Bucureşti. Masoneria nu le interzice membrilor săi să îşi recunoască apartenenţa la această societate. Ei nu pot dezvălui însă identitatea celorlalte persoane care fac parte din aceeaşi societate fraternală cu ei. În schimb, mulţi dintre masonii din judeţul Hunedoara refuză să dezvăluie că fac parte din această societate, deşi este foarte uşor să-i depistezi după insigna cu trifoi de la reverul hainei sau după felul în care se sărută de trei ori pe obraz, precum şi după apelativul "frate". Pentru cineva care are cunoştinţe minime despre ritualul îmbrăţişării şi apelativul pe care îl foloseşte, nu e greu de bănuit din ce organizaţie face parte respectiva persoană.
CE ESTE MASONERIA?
Conform site-ului Marii Loji Naţionale din România, francmasoneria este una dintre cele mai vechi societăţi fraternale. Etimologic vorbind, francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi. Adjectivul "franc" desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale. Deoarece erau constructori de zidiri sfinte, francmasonii au avut totdeauna o situaţie privilegiată. Ei s-au aflat mereu pe primul loc în topul breslelor medievale. Societatea masonică a avut ca orice breaslă numai trei grade: ucenic, calfă şi maestru. Acestea au rămas până astăzi primele trei grade ale tuturor riturilor masonice şi alcătuiesc Francmasoneria Albastră.
În România, ea este condusă de un mare maestru, Eugen Ovidiu Chirovici, şi a primit în 2003 din partea Guvernului Năstase statutul de asociaţie de utilitate publică. Aceasta înseamnă că ea poate primi oricând de la stat fonduri, ceea ce face ca masoneria să nu mai aibă secrete pentru muritorii de rând. Atât timp cât aceasta poate fi finanţată din bani publici, este firesc ca cetăţeanul de rând să ştie pe ce sunt cheltuite sumele care provin din taxele şi impozitele pe care le plăteşte şi, mai ales, cine şi de ce poate dispune de o cotă parte din dările sale.
Tot conform datele cuprinse pe site-ul MLNR, masoneria este definită ca un sistem alegoric al moralităţii, ilustrat prin simboluri, dar şi o societate organizată, o fraternitate. În plus, francmasonii sunt încurajaţi să urmeze şi în viaţa de toate zilele lecţiile învăţate în timpul ritualurilor alegorice. Mai mulţi masoni au mărturisit că au fost tulburaţi de lecţiile pe care le-au primit în timpul unor astfel de ritualuri, fără să precizeze însă despre ce este vorba. Cât de tare îi poate "tulbura" faptul că toate acestea se petrec în două restaurante!
CONDIŢIA ESENŢIALĂ DE ADMITERE ÎN ORDIN
Criteriile de admitere în francmasonerie sunt foarte simple: credinţa în Divinitate şi în nemurirea sufletului. Divinitatea este denumită generic Marele Arhitect al Universului. Ordinul este deschis pentru bărbaţii de orice rasă sau religie, de bună reputaţie şi care îndeplinesc condiţia esenţială de admitere. Francmasoneria nu este o religie şi nici un substitut al religiei. Cele Trei Mari Principii ale Francmasoneriei sunt: iubirea fraternă, întrajutorarea şi adevărul. Francmasoneria cere fiecărui membru să respecte cu stricteţe legile ţării în care activează şi să nu participe la nici un complot care ar viza suveranitatea sau bunăstarea propriului popor sau a ţării care îl găzduieşte temporar, în caz contrar el poate fi expulzat din ordin.
CE A FOST MASONERIA, CÂNDVA...
Ce a fost masoneria se poate observa şi după numele persoanelor care au făcut parte din Ordin. Ion C. Brătianu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu sunt doar câteva personalităţi ale istoriei României care au aparţinut francmasoneriei. Mihail Sadoveanu şi Alexandru Vaida Voevod, personaje controversate ale istoriei, au fost şi ei membri ai masoneriei române. George Washington, primul preşedinte american, Winston Churchill, premier britanic, Voltaire, scriitor francez, Diderot, şi el un celebru scriitor francez, Mark Twain, scriitor britanic, Wolfgang Amadeus Mozart, muzicianul austriac, Johann Wolfgang Goethe, scriitor german, precum şi fostul preşedinte francez Francois Mitterand sunt doar câţiva dintre masonii care au marcat istoria lumii. Ce este astăzi masoneria?! Acesta este un răspuns greu de dat!
Citește pe Antena3.ro
