Lovitură pentru turism: bani, în loc de vouchere

Măsura transformării lor în bani pare că reduce din costurile cu intermediarii, dar astfel nu se face decât transferul unor programe de susținere a economiei României către o formă de plată a salariaților din bani de la bugetul statului, înainte de cele patru rânduri de alegeri de anul viitor, fără niciun fel de impact pozitiv asupra economiei. Aceeași strategie a fost aplicată în Cehia, unde a produs pagube foarte mari. Executivul a preluat un model al insuccesului, pentru a-l aplica exact în prag de criză economică, deși se putea consulta mediul de afaceri, pentru a nu se produce o gaură mai mare la buget.

Luna aceasta, Guvernul va prezenta în fața Parlamentului un act normativ pe care îl va adopta prin asumarea răspunderii, fără a mai exista posibilitatea de dezbatere publică sau introducere de amendamente. Modificarea „topește” toate voucherele și tichetele pe care le primesc angajații, în bani care li se vor da direct. 

Principala problemă este legată de voucherele de vacanță, pentru că ele au fost introduse pentru a fi folosite doar în turismul intern, astfel încât să ajute economia României. Eliminând elementul principal din acest program național, Guvernul nu face decât să ia bani din economia României pentru a-i băga în buzunarele votanților de anul viitor, fără a mai avea ținta prestabilită de a aduce creștere economică din turism. 

Actul normativ stabilește noile condiții

În documentul care stabilește „Modificări propuse Codului Fiscal, care vizează sistemul voucherelor în România” se prevăd, la articolul 25, alin. (3), lit. b) punctul 3 și lit. c), modificări referitoare la transformarea tuturor tichetelor și voucherelor cadou în bani. Se face referire clară la transformarea voucherelor de vacanță în bani pentru angajați: „c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii, precum și orice sume echivalente acordate conform contractului individual de muncă direct în bani cu aceleași destinații vizate de tichetele de masă și voucherele de vacanță, cu condiția încadrării în aceeași limită valorică, valoare care se aplică o singură dată pentru fiecare destinație prevăzută de lege indiferent de forma de acordare - tichet/voucher sau în bani și cu condiția asigurării utilizării sumelor conform destinațiilor aferente voucherelor de vacanță, pentru sumele echivalente tichetelor de masă utilizarea în scopul prevăzut de lege fiind considerată îndeplinită fără îndeplinirea vreunor formalități”.

Sunt ajutate firmele care au emis carduri

Documentul menționează că se vor transforma toate în „sume echivalente acordate angajaților conform contractului individual de muncă direct în bani cu aceeași destinație vizată de voucherele de vacanță, cu condiția încadrării în aceeași limită valorică, valoare care se aplică o singură dată pentru destinația prevăzută de lege indiferent de forma de acordare - tichet/voucher sau în bani și cu condiția asigurării utilizării sumelor echivalente conform destinației prevăzute de lege”, însă nimeni nu poate garanta, în niciun fel, modul în care vor fi cheltuiți acești bani.

Măsura fiscală ar face economie la bugetul statului, prin eliminarea firmelor care au emis cardurile și le încarcă permanent cu bani, însă și aceasta este o păcăleală, pentru că firmele care au câștigat licitațiile pentru carduri și-au acoperit deja cheltuielile din aceste proiecte, iar acum sunt ele ajutate de stat să nu mai aibă cheltuieli suplimentare, pentru că procentul lor din aceste tranzacții este foarte mic.

Fraude au existat de la început

Până acum a fost foarte greu de făcut verificarea destinației voucherelor, chiar dacă s-au aplicat și sancțiuni. Încă din 2018 au fost mulți care au vândut voucherele de vacanță, deși legea interzice înstrăinarea lor. S-au vândut peste tot, de la colț de stradă până la OLX, foarte puțini fiind depistați și sancționați. 

De la transformarea voucherelor în carduri pe care au fost încărcate sumele de bani pentru vacanță, s-a trecut la o nouă metodă de fraudare a statului, pentru că restaurantele și terasele au început să accepte plăți pentru mâncare și băutură, fără cazare inclusă, cu vouchere de vacanță.

Anul acesta s-a negociat câteva luni menținerea voucherelor de vacanță pentru 2024, iar Guvernul a acceptat, în cele din urmă să le păstreze, mai ales pentru că anul viitor e electoral. Pe asta a mizat și mediul de afaceri, la negocierile cu Executivul. 

Bugetarii români au primit vouchere de vacanță, din anul 2018, după ce s-au străduit mai multe guverne să introducă această măsură, ca „momeală” pentru români, să-și facă vacanțele în țară.

Calculele economice inițiale aveau în vedere cheltuielile suplimentare pe care le face o familie, plătind serviciile conexe, astfel încât statul ar fi trebuit să asigure o parte din plata pentru cazare, iar restul banilor să fie cheltuiți de turiștii români în destinațiile interne, din buzunarul lor. 

După modificările legislative din 2020, s-a ajuns de la vouchere la carduri și de la cazare la toate serviciile, inclusiv cele de transport, agrement și SPA. 

Mâncare și băutură, în loc de cazări

Bugetarii și-au făcut și ei calcule și au ajuns să bea pe banii statului, acolo unde unitățile de cazare au terase și restaurante, iar băuturile sunt incluse în meniu. Și astfel s-a ajuns la cheltuirea banilor de pe cardurile de vacanță doar în turismul de weekend, în timp ce vacanțele se fac în străinătate. 

Suma de 1.450 de lei pentru un voucher de vacanță acoperea, în anul 2017 - când s-a obținut Hotărârea de Guvern pentru acordarea lor - o săptămână de cazare la un hotel de 3 sau chiar 4 stele. S-a pornit de la ideea că o familie de bugetari cu un voucher ar putea alege pentru vacanță o destinație din România, astfel încât să poată plăti măcar o parte din prețul cazării din banii statului, iar consumația la restaurante, terase, baruri, activitățile de agrement, tratamentele balneo și SPA să fie plătite suplimentar.

Nu mai există modalitate de control

Calculele făcute de Guvern în 2015 arătau că implementarea voucherelor de vacanță ar aduce jumătate de miliard de euro la bugetul de stat, din turism, în fiecare an. Dacă se vor transforma în bani, nu va mai exista nicio modalitate reală de a fi verificate cheltuielile.