Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei din patru medici tineri, dintre cei care vor să plece, consideră că nu pot avea o carieră satisfăcătoare în România, unul din doi nu are încredere în calitatea pregătirii medicale pe care o primește, iar peste 80% dintre ei se tem să refuze să facă gărzile neplătite, arată un studiu la care au participat peste 4.200 de studenți și medici rezidenți din toate centrele universitare mari ale țării, dar și din străinătate.
Ce i-ar convinge să rămână și să profeseze în țară pe cei încă indeciși? În primul rând, creșterea veniturilor - nu scăderea lor, așa cum vor guvernanții -, dar și condiții moderne de muncă, mai mult timp pentru viața personală și un sistem de sănătate fără presiuni informale și fără corupție.
Deşi statisticile indică faptul că avem cel mai mare număr de absolvenţi de Medicină din Europa, în ceea ce priveşte numărul de medici la mia de locuitori suntem în coada clasamentului. Unii renunță la acest domeniu, alții aleg să profeseze în alte ţări.
România se confruntă de ani buni cu un exod constant al medicilor tineri și, cu toate că fenomenul mai scăzuse în amploare după anul 2018, după ce salariile medicilor din sistemul public au crescut semnificativ, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, declara în primăvara acestui an că, începând din 2023, România se confruntă cu un nou „exod al medicilor”. Iar anul trecut, numărul de certificate profesionale curente (CPC) solicitate de cei care şi-au exprimat intenţia de a pleca din ţară a depășit 1.200, fiind cu 50% mai mare faţă de anul 2023.
Intenția de a pleca să profeseze peste hotare rămâne în continuare ridicată în rândul studenților la facultățile de Medicină, relevă un studiu inițiat de deputatul Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
La cercetarea intitulată „Respect pentru medicii tineri”, au participat 4.276 de rezidenți și studenți la Medicină, cu vârste între 18 și 35 de ani, proveniți din principalele centre universitare, scopul studiului fiind de a evidenția provocările cu care se confruntă la început de carieră și motivele pentru care mulți aleg să emigreze, precum și ce anume i-ar putea ține în țară.
8 din 10 se tem să refuze să facă gărzi neplătite
Una dintre cele mai importante concluzii este că peste 80% dintre rezidenții la medicină se tem să refuze gărzile neplătite.
„Sunt gărzi neplătite pe care tinerii rezidenți le fac și este unul dintre principalele lucruri, care poate nu s-a spus până acum public, dar este unul dintre cele mai importante lucruri pentru tinerii medici.
O a doua concluzie foarte importantă: 75% dintre studenții care vor să plece nu cred că pot avea o carieră satisfăcătoare în România. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că 3 din 4 se gândesc și la viitorul pe care pot să-l aibă în România, la viitorul profesional. Nu numai pregătirea și lucrurile tehnice medicale sunt cele care îi fac să plece.
O a treia concluzie foarte importantă: aproape jumătate dintre rezidenți nu au încredere în calitatea pregătirii medicale. Sunt trei rezultate care nu pot fi ignorate, sunt rezultate care de multe ori dor (...). Sunt aproximativ 25.000 de medici care au plecat în străinătate. Am plecat și eu, la un moment dat, după ce am terminat facultatea, m-am întors în țară, însă ca să putem rezolva această problemă trebuie să cunoaștem datele și motivele reale pentru care studenții și tinerii medici aleg să plece”, a declarat, la lansarea studiului, Andrei Baciu, care în prezent este membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
6 din 10 rezidenți sunt indeciși dacă rămân sau pleacă
Dintre studenții care își doresc să părăsească țara în următorii 10 ani, în medie, 40% consideră că nivelul calității vieții în țară este scăzut, iar aproximativ jumătate nu se simt sprijiniți și respectați suficient în stagiile de practică.
Studenții care nu au încredere în pregătirea medicală din România manifestă o intenție de plecare mult mai ridicată. În medie, aproximativ 30% dintre cei care vor să plece în următorii 10 ani consideră că formarea actuală nu este suficientă pentru a avea o carieră solidă.
Jumătate dintre rezidenții care intenționează să plece nu au încredere în calitatea pregătirii medicale, în timp ce, în medie, aproape 40% dintre cei care doresc să rămână declară că au încredere în formarea profesională.
„În rândul studenților, intenția de plecare rămâne ridicată, indiferent de percepția asupra nivelului de pregătire.
În schimb, în cazul rezidenților, percepția pozitivă asupra formării profesionale devine un factor important de retenție: cei care au încredere în calitatea pregătirii lor manifestă o intenție de plecare semnificativ mai redusă comparativ cu cei care nu au această încredere”, se menționează în studiu.
Cu toate acestea, un procent semnificativ, mai exact 57,9% dintre medicii rezidenți sunt indeciși cu privire la plecarea din țară. Asta înseamnă că pentru 6 din 10 medici tineri deciziile guvernanților vor atârna mult diminuarea sau agravarea fenomenului „brain drain” (exodul creierelor) în domeniul medical.
„Atât în rândul studenților, cât și al rezidenților există o categorie neutră – cea mai vulnerabilă și indecisă în privința viitorului profesional. Acești respondenți pot încă fi convinși să rămână și să profeseze în România”, subliniază autorii cercetării.
Mai mult de jumătate spun că sistemul actual nu oferă oportunități de practică reală
În privința oportunităților pe care le-au în România, atât studenții, cât și rezidenții se declară nemulțumiți.
„În medie, aproximativ 57% dintre studenții care intenționează să părăsească țara în următorul deceniu consideră că sistemul actual nu oferă suficiente oportunități de practică reală, invocând lipsa contactului direct cu pacienții, a exercițiului tehnic și a expunerii la cazuri complexe.
În acest caz, asemănarea dintre răspunsurile celor două grupe este remarcabilă. Și aici, o proporție semnificativă (55%) dintre rezidenții care își doresc să plece consideră că oportunitățile de practică reală sunt insuficiente”, conform studiului.
75% dintre studenții care își doresc să plece din țară nu au încredere că pot avea o carieră satisfăcătoare în România.
Cu toate că ambele aspecte sunt importante, încrederea în posibilitatea de a construi o carieră solidă în România are o influență mult mai mare asupra intenției de plecare decât accesul la practică.
„Practica profesională contează, dar lipsa încrederii în viitorul carierei medicale în țară este factorul care împinge cel mai puternic spre migrație”, conchid autorii studiului.
De ce le este frică să refuze gărzile neplătite
Un număr foarte mare de rezidenți - mai exact 8 din 10 tineri medici - au declarat că se tem de posibilele repercusiuni care pot apărea dacă refuză să efectueze gărzi neplătite, în multe cazuri rezidenții făcând muncă de voluntariat. Această tendință este mai pronunțată în rândul rezidenților cu vârste între 25 și 29 de ani, fiind urmată de categoria 30-35 de ani.
De asemenea, în rândul studenților, datele arată o prevalență ridicată a fricii de repercusiuni, „peste 80% dintre respondenți afirmând că se tem să refuze gărzi neplătite”.
„Această teamă de a refuza gărzi neplătite constituie un indicator relevant al presiunilor informale care persistă în sistemul medical”, subliniază raportul.
Ce i-ar determina să rămână să profeseze în țară
Principalele trei aspecte care pot convinge medicii tineri să rămână să profeseze în România sunt:
-
creșterea veniturilor
-
condiții de muncă moderne
-
mai puțină corupție.
Analiza răspunsurilor arată că, indiferent de vârstă, studenții identifică aceleași trei condiții principale care i-ar determina să rămână în România: creșterea veniturilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și diminuarea corupției.
Dacă rezidenții cu vârsta de până la 24 de ani au același top de alegeri ca și studenții, pentru cei cu vârste între 25 și 29 de ani, prioritățile diferă: „aceștia pun accent pe condiții de muncă moderne, creșterea veniturilor și reducerea corupției”. De asemenea, toți cei de până-n 30 de ani își doresc să aibă mai mult timp pentru viața personală.
Cei din categoria 30–35 de ani prioritizează condițiile moderne de muncă și combaterea corupției, urmate de creșterea salarială.
Principalele trei aspecte care îi atrag pe medicii tineri în alte sisteme medicale sunt: salariile mai mari, infrastructura modernă și respectul profesional.
Cel mai mic număr de candidați la rezidențiat, din ultimii ani
Concursul din acest an de intrare în rezidenţiat în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, organizat chiar weekendul trecut (16 noiembrie), a arătat că și interesul tinerilor de a urma o carieră în acest domeniu greu este în scădere.
Cu toate că au fost puse la bătaie mai multe locuri și posturi decât anul trecut, numărul candidaților din 2025 a fost cel mai mic din ultimii șase ani.
Mai exact, în acest an s-au înscris 10.147 de concurenţi la examenul de rezidenţiat (față de 10.575 de candidaţi în 2024), care au concurat pentru 5.079 de locuri (4.961 în 2024) şi 295 de posturi (237 în 2024).
În 2023, la examenul de rezidenţiat s-au înscris 10.177 de candidaţi, în 2022 - 10.330, în 2021 - 12.564 şi 11.948 în 2020.
Totodată, în acest an, concurența a fost mai mare în domeniile farmacie și stomatologie și mult mai scăzută la medicină.
Astfel, la nivel național, pentru ocuparea celor 4.354 de locuri scoase la concurs pe domeniul medicină s-au înscris 6.956 de candidați (aproape 1,6 candidați pe loc), pentru cele 464 de locuri alocate domeniului medicină dentară s-au înscris 1.950 candidați (4,2 / loc), în timp ce pentru cele 261 de locuri din domeniul farmacie s-au înscris 1.241 de concurenți (4,7 / loc).
Citește pe Antena3.ro
