Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiției cu doar câteva ore înainte ca, ieri, avocații să organizeze o amplă acțiune de protest, denumită „Ziua fără avocați!”, prin care UNBR și barourile atrag atenția asupra unei liste lungi de neajunsuri, printre care și restanțele de peste 8,2 milioane de lei pe care Parchetele le au cu plata onorariilor aferente prestării activității de asistare din oficiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern, semnat de Alina Gorghiu și avizat de ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a fost pus în transparență în seara de 3 octombrie și vizează alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Justiției.
În Nota de Fundamentare se precizează că, potrivit execuției bugetare din 29 septembrie, din bugetul aprobat pe anul 2023, la capitolul „Alte servicii publice generale - Bunuri și Servicii”, în sumă de 135.900.000 de lei, au fost deja efectuate plăți în cuantum de 133.478.000 de lei. „Astfel, bugetul rămas de utilizat pentru trimestrul IV este în sumă de 2.422.000 de lei, în condițiile în care media plăților lunare este de 14.831.000 de lei”, se arată în documentul citat.
Ministerul Justiției atrage atenția că fondurile sunt necesare pentru achitarea onorariilor avocaților, pentru încheierea contractelor și plata serviciilor de prezentare, prelucrarea și distribuirea actelor de procedură în sistem TP, precum și pentru achitarea contravalorii compensațiilor financiare, expertizelor tehnice, contabile, a onorariilor curatorilor dispuse prin încheierile de ședință, unor cheltuieli judiciare avansate de stat, a contravalorii serviciilor de traducere și de interpretariat dispuse în urma încheierilor de ședință.
Se încearcă un blocaj la nivelul instanțelor
„Cheltuielile pentru ajutorul public judiciar în oricare din formele sale reprezintă un corolar al principiului fundamental al accesului liber la justiție al cetățeanului. Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept”, se arată în documentul citat.
De asemenea, se precizează că, potrivit OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de către stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și facilitarea accesului egal la justiție. „Neasigurarea fondurilor bugetare destinate acestui scop ar putea aduce atingere acestui drept fundamental. Totodată, codul de procedură penală prevede că dacă suspectul sau inculpatul nu și-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Pentru a evita apariția unor blocaje în activitatea actului de justiție, rezultate atât din neplata onorariilor pentru avocați și imposibilitatea implementării Protocolului cu UNBR, cât și din imposibilitatea angajări contractelor reprezentând serviciile de prezentare, prelucrare și distribuire a actelor de procedură în sistem TP, este necesară asigurarea sumei de 27.500.000 de lei credite de angajament și credite bugetare, pentru lunile octombrie și noiembrie 2023, diferențele urmând a fi solicitate cu ocazia rectificării bugetare”.
Al doilea capitol bugetar rămas fără resurse
Tot la execuția bugetară din 29 septembrie, din bugetul alocat la Capitolul „Ordine publică și siguranță națională” în sumă de 172.756000 de lei, au fost efectuate plăți în sumă de 150.461.000 de lei. Bugetul rămas de utilizat pentru trimestrul IV este în sumă de 22.950.000 de lei, în condițiile în care media plăților lunare este de 16.718.000 de lei.
Fondurile sunt necesare pentru cheltuielile cu încălzirea, iluminarea și forța motrică a instanțelor de judecată, ONRC, DNP și ANC, pentru plata chiriilor sau a polițelor CASCO și RCA.
„Pentru a evita blocarea activității instanțelor judecătorești, a serviciilor de probațiune, a Registrului Comerțului, a activității de acordare a cetățeniei sau a aparatului propriu al ministerului, precum și pentru plata penalităților de întârziere, este necesară asigurarea sumei de 11.500.000 de lei credite de angajament și credite bugetare pentru lunile octombrie și noiembrie 2023, diferențele urmând a fi solicitate cu ocazia rectificării bugetare”, se mai arată în această Notă de Fundamentare.
Parchetele au datorii către avocați de 8,22 de milioane de lei, în 2023
„Jurnalul” a prezentat, ieri, o listă cu motivele pentru care avocații au decis să protesteze. Barourile aduc în discuție o situație care se perpetuează de ani, însă care anul acesta s-a agravat într-un mod fără precedent, anume aceea a înregistrării unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestaţiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul Parchetelor), la aproape toate barourile din ţară, deşi a fost comunicat în timp util de către UNBR bugetul estimat pentru anul 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.
Avocatul Traian Briciu, președintele UNBR, specifică faptul că este vorba despre onorariile avocaților din oficiu, iar situația întârzierilor se regăsește la nivelul Procuraturii, deoarece la nivelul instanțelor lucrurile stau cu mult mai bine. „Barourile au de încasat de la parchete plăți restante privind onorariile din oficiu încă din luna februarie a acestui an. În 12 septembrie 2023, suma restantă, neachitată de către Parchete, era de 8.224.000 de lei. În cazul Baroului București, unde se înregistrează cea mai mare datorie, suma neplătită ajunsese la 1.225.000 de lei. La polul opus s-ar afla Baroul Călărași, unde restanțele la zi se ridică la aproximativ 70.000 de lei”, ne-a declarat președintele UNBR.
Practic, până în septembrie, Ministerul Public, prin Parchete, a achitat către barourile de avocați suma totală de 9.073.000 de lei, reprezentând onorariile din oficiu în faza de urmărire penală, ceea ce reprezintă puțin peste jumătate din activitatea prestată de avocați și care trebuie remunerată de către stat. Buni platnici sunt DNA și DIICOT, însă cel mai mare restant este chiar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Bugetul estimat pentru anul 2023 pentru plata onorariilor din oficiu a fost stabilit la 35 de milioane de lei. Președintele UNBR precizează că avocații au încercat până acum, pe cale amiabilă, să rezolve această chestiune, însă săptămâna trecută au început să fie transmise către Parchetele restante înștiințări de plată. În caz de neconformare într-un termen rezonabil - 30 de zile, cel mai probabil - se va ajunge în instanță, pe calea executării silite.
