Reprezentantii actualei Puteri incearca sa puna mana pe terenul de 5,5 hectare din buricul Bucu-restiului. Pamantul aparti-ne fabricii Timpuri Noi SA, dar, dupa mutarea acesteia la periferia Capitalei, pe a-cest teren se va realiza un proiect imobiliar de care nu este strain un grup de speculanti imobiliari.
ANCHETA
Reprezentantii actualei puteri incearca sa puna mana pe terenul
de 5,5 hectare din buricul Bucurestiului. Pamantul apartine fabricii Timpuri Noi SA, dar, dupa mutarea acesteia la periferia Capitalei, pe acest teren se va realiza un proiect imobiliar.
Fabrica Timpuri Noi a fost privatizata de AVAS in septembrie 2003. Majoritatea actiunilor a fost cumparata de salariati, prin reprezentantul lor, Asociatia Salariatilor Timpuri Noi (PAS). In urma privatizarii, acestia au intrat in posesia a 70% din actiuni. Restul, de 30%, a fost impartit intre SIF Muntenia si micii actionari. Acum, dupa aproape trei ani de la privatizare, la Timpuri Noi se duce o lupta intre fosta si actuala conducere. Cea mai mare miza a acestei dispute este controlul asupra celor 5,5 hectare de teren aflate in mijlocul Bucurestiului si a caror valoare depaseste 30 de milioane de euro si abia la urma acivitatea de productie a fabricii. Indiferent cine va castiga aceasta lupta, fabrica, sau doar o parte din ea, va fi relocata la periferia Capitalei. Normele europene interzic unitatilor economice deosebit de poluante functionarea in interiorul orasului.
PROPRIETAR INCERT. Intre 2001 si 2005, fabrica a fost condusa de directorul Alberto Bolboasa. Din 2005 si pana in prezent, in fruntea uneia dintre cele mai mai vechi fabrici din Romania se afla fostul director adjunct, Adrian Alexandru Breazu. In 2003, cand s-a incheiat contractul de privatizare cu AVAS, fostul director a platit 49.700 de euro pentru aproape 800.000 din actiunile Timpuri Noi. Tot atunci, Breazu a cumparat cu 5.000.000 de lei vechi 726 de actiuni.
Dupa inlocuirea din functie a lui Bolboasa, noul consiliu a interpretat statutul asociatiei cum a vrut si a hotarat ca nu ar fi existat criterii de distribuire, drept care a stabilit unele dupa propriul sau plac si a decis redistribuirea actiunilor platite de Bolboasa. Motivul invocat de Breazu este ca: "Asociatia Salariatilor, la vremea cand era domnul Bolboasa presedinte, avea un numar de 224 de membri. Nimeni nu a fost intrebat de domnul Bolboasa oficial, ca presedinte, sa cumpere actiuni". Fostul director il contrazice pe Breazu si afirma ca toti membrii PAS au avut posibilitatea in 2003 sa cumpere actiuni, dar majoritatea acestora nu au optat pentru achizitionarea actiunilor, ba mai mult, unii dintre ei nu si-au achitat nici macar cotizatia minima anuala de membru al asociatiei. "Ar fi fost normal sa existe contestatii in termenul legal, daca ar fi existat la acea data cereri de subscriere care nu au fost satisfacute, fapt care nu s-a intamplat", spune Bolboasa. Actuala conducere refuza sa-i recunoasca lui Bolboasa orice drept asupra celor 69,7% din actiuni, sustinand ca acesta n-ar fi facut decat sa imprumute de bunavoie PAS. La randul sau, Bolboasa considera ca redistribuirea de actiuni este de fapt "o expropriere a sa, care are ca scop redistribuirea majoritatii actiunilor in mod ilegal catre domnul Adrian Breazu si catre unele persoane din anturajul sau". Refuzul actualei conduceri de a recunoaste ca majoritatea actiunilor se gasesc in posesia lui Bolboasa se bazeaza pe afirmatia ca nu ar fi existat criterii de distribuire. Statutul PAS prevede insa clar care sunt criteriile de distribuire a actiunilor si face cel putin ciudata initiativa actualei conduceri de a schimba modalitatile de impartire a acestora. In articolul 13 al statutului se arata clar ca "numarul de actiuni care se distribuie fiecarui membru al asociatiei se stabileste potrivit optiunii acestuia si in baza varsamintelor efectuate sau care urmeaza a fi efectuate". In acelasi document se arata ca suma minima care putea fi depusa de un angajat la "Timpuri Noi" in acest scop era de 100.000 de lei. Mai mult, in art. 16 al actului de constituire al PAS se spune ca actiunile "dobandite de asociatie se transmit membrilor asociatiei dupa achitarea lor integrala". Adica cine plateste intra in proprietatea actiunilor.
INFORMATII CONTRADICTORII. In contractul SC Timpuri Noi SA era prevazut ca data scadenta pentru indeplinirea obligatiilor anului I investitional era 25 mai 2005. Conducerea de atunci a societatii si-a onorat obligatiile cu o intarziere de doua luni dupa cum reiese si din raportul comisiei de cenzori care certifica realizarea obligatiilor si care a fost inregistrat la AVAS cu numarul DPP/4296 din data de 11 iulie 2005. Actualul director contrazice verbal acest document si declara ca predecesorii sai nu si-ar fi indeplinit obligatiile. "PAS a platit penalizari pentru neindeplinirea si intarzierea anului I investitional", spune Adrian Breazu. El precizeaza ca raportul prin care fosta conducere certifica realizarea investitiei in primul an de privatizare nu a fost asumat de actuala comisie de cenzori, care "a constatat ca nu era realizata investitia, ci erau niste bani depusi in contul societatii, dar care se plateau salariile din ei, si nu investitii". Contrar celor spuse de Breazu, fostii cenzori declara ca era imposibil ca cineva sa anuleze anul I investitional. "Comisia a luat atunci toate documentele legate de conditiile din contractul de privatizare privind realizarea investitiilor. Toate investitiile din prima etapa dadeau suma din contract. Aceste investitii chiar depaseau prevederile din contractul de privatizare", sunt de parere acestia. Am aflat de la cenzori ca au vrut sa faca o notificare ca valoarea depasea prevederile din contract, iar diferenta sa fie recunoscuta ca avans. Tot cenzorii, cu care am stat de vorba ne-au asigurat ca o parte din banii adusi in fabrica a fost folosita pentru nevoile acesteia, iar alta parte acoperea cheltuielile de investitii.
Citește pe Antena3.ro
PRETENTIE. Fostul director al fabricii Timpuri Noi
cere institutiilor abilitate sa faca dreptate |
Ajutor de la stat pentru Timpuri Noi
In toiul acestui scandal, Consiliul Concurentei a autorizat un ajutor de stat de 16,97 milioane de lei pentru restructurarea societatii Timpuri Noi. Primirea banilor este conditionata de aplicarea programului de restructurare asumat de fabrica, in cadrul procesului de privatizare, dar si de reducerea capacitatilor de productie pana la sfarsitul anului 2008. O alta conditie care trebuia indeplinita pentru primirea ajutorului de stat era si aceea de a renunta la unele produse. Dintr-un comunicat al Consiliului reiese ca la baza ajutorului de stat se afla un plan de restructurare ce trebuie aplicat in perioada 2004-2008. Acesta cuprinde masuri de restructurare organizatorica, tehnica, de mediu si financiara, intr-un cuvant reorganizarea societatii. In cazul fabricii Timpuri Noi, institutia de reglementare a mediului concurential a constatat ca toate aceste cerinte particulare, cat si prevederile din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate sunt indeplinite.Majorarea nu a fost acceptata
La Adunarea Generala a Actionarilor de la 6 februarie 2006, membrii Consiliului de Administratie au decis sa faca o majorare de capital de un milion de euro. Prin aceasta majorare, actuala conducere nu facea decat sa-i inlature pe cat mai multi dintre actionarii initiali pentru a-si intari controlul asupra activelor fabricii si pentru a putea lua mai usor deciziile care ii favorizeaza. Consiliul National al Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a admis inca aceasta majorare. La data de 6 aprilie, CNVM inca nu emisese un certificat prin care sa recunoasca decizia de majorare a capitalului propusa de CA al fabricii, intrucat aceasta operatiune se afla inca in analiza Directiei de Specialitate.Alta afacere a celor de la Equity - "Cathedral Plaza"
PROTEST. Clerici si enoriasi catolici au marsaluit impotriva hidosului proiect "Cathedral Plaza" |