La 20 de ani de la moartea sa, Molotov este cetatean de onoare, cu acte in re-gula, al Clujului. In plina campanie de sovietizare a Romaniei, in 1947, Consiliul Primariei Cluj-Napoca i-a conferit acest titlu "pentru merite exceptionale" fostu-lui ministru de Externe sovietic. Nici Sibiul nu s-a lasat mai prejos. Tot in 1947, Primaria Sibiului i-a acordat titlul de cetatean de onoare lui Visinski, supranumit "procurorul terorii", posesor si al Ordinului Carol I in grad de Mare Cavaler.

DE DRAGUL MOSCOVEI. Semnarea de catre Viaceslav Molotov a pactului cu Germania (1939) a insemnat destramarea Romaniei Mari. Opt ani mai tarziu, acelasi Molotov care pledase pentru "retrocedarea" Transilvaniei a devenit cetatean de onoare al Clujului, iar Stalin - al Romaniei

Azi, cand se cauta "securisti" si "victime ale comunismului", cand se cheltuiesc bani publici pentru comisii si institute de "cercetare", daca ne intoarcem privirile spre trecutul recent vedem ca multe sunt anapoda. Cetateni de onoare ai unor mari orase romanesti au ramas bunaoara Molotov si Visinski.

Cum este posibila o asemenea "scapare"? Prinsi cu discursurile anticomuniste, se pare ca politicienii si edilii de la Cluj si Sibiu au uitat sa se informeze asupra mostenirii propriilor primarii.

MOLOTOV, LA CLUJ. In primavara lui 1947, in plina campanie de sovietizare a Romaniei, cand statul roman facea totul pentru a intra in gratiile "fratelui mai mare", URSS, Consiliul politic al Primariei Cluj a decis conferirea titlului de "cetatean de onoare" al municipiului ministrului sovietic de Externe de la acea vreme, Viaceslav Molotov.

Iata cum descria ceremonia ziarul oficial al PCR, Scinteia: "Consiliul politic al Primariei Cluj, largit cu reprezentantii vietii politice, culturale si sociale a orasului a tinut eri, 18 martie, orele 12 in sala festiva a Primariei o sedinta solemna la care a participat Inalt Prea Sfintia sa Nicolae Colan, seful Bisericii Ortodoxe, general Victor Precup, Emil Petrovici - rectorul Universitatii "Ferdinand", Vasile Pogaceanu - prefectul judetului, dr. Alexe Kiss Csobor - rectorul Universitatii "Bolyai". Primarul municipiului Cluj a subliniat meritele ministrului de Externe al Uniunii Sovietice, Viaceslav Molotov, in lupta pentru pacea si libertatea popoarelor si serviciile speciale facute Romaniei si indeosebi Ardealului prin cunoscuta declaratie de la 3 aprilie 1944, care a contribuit la pregatirea evenimentelor de la 23 August, precum si faptul ca la conferintele internationale si la conferinta de pace a sustinut interesele politice si teritoriale ale Romaniei. Pentru acest motiv, conducerea Primariei, in deplin acord cu consiliul politic si in numele cetatenilor capitalei Ardealului, i-au conferit lui Viaceslav Molotov titlul de cetatean de onoare al municipiului Cluj."

DECIZIE POLITICA. Iata actul prin care in 1947 primarul Constantin Lazar a decis acordarea, "pentru merite exceptionale", a titlului de cetatean de onoare al Clujului lui Molotov

"CUR DE PIATRA". Cine era "cetateanul de onoare" al Clujului? Viaceslav Skriabin (1890-1986) si-a luat ca nume de ilegalist pe cel de Molotov (un derivat din rusescul "molotok" - ciocan). Ca tanar student a aderat inca din 1905 la miscarea bolsevica. La doar 25 de ani a devenit membrul Comitetului Central al bolsevicilor din Petersburg (1915), jucand din aceasta postura un important rol in revolutia din octombrie 1917. Fara carisma sau darul oratoriei, Molotov s-a remarcat prin disciplina si perseverenta.

Pentru ambitia sa de a nu parasi biroul pana nu-si ducea munca la capat, Molotov a fost poreclit de anturajul lui Stalin "Cur de piatra". Loialitatea fata de Stalin l-a mentinut la varful conducerii de partid si de stat. Spre exemplu, Molotov a pus la cale organizarea "marii terori", fiind unul dintre putinii membri ai Comitetului Central care au supravietuit masacrului ce i-a urmat. Tot de numele lui se leaga Pactul Ribbentrop - Molotov (1939), anul in care a fost numit comisar al Afacerilor Externe al URSS. A ocupat functia timp de un deceniu, in ciuda faptului ca Biroul Politic a aprobat arestarea sotiei sale pentru "tradare de patrie". Loctiitorul sau, Visinski, a trecut titular la Externe.

Pana la pensionare a mai indeplinit functii politice, dar a fost marginalizat in societate pentru trecutul sau de "om al lui Stalin".

In ceea ce priveste relatiile sale cu Romania, Molotov a ramas celebru printre "oamenii lui Dej" pentru atentionarea ce le-a facut-o acesta ca "fara aripa protectoare a armatei sovietice" ei nu ar fi ajuns la putere.
A murit la 8 noiembrie 1986.

"Procurorul terorii", "sibian de frunte"

DECORAT. Din ordinul Guvernului, Visinski a primit si Ordinul Carol I in grad de Mare Cavaler

Biograful lui Visinski, Arcadi Vaksberg, se mira in cartea "Visinski, procurorul lui Stalin. Marile procese de la Moscova" (editia franceza, Paris, 1991) de ce faimosul coautor al proceselor staliniste fusese desemnat cetatean de onoare tocmai la Sibiu. Intr-adevar, "procurorul lui Stalin", A.I. Visinski, a avut un rol important in sovietizarea Romaniei. Celebru este momentul din 1945, cand, respectand ordinul Moscovei, Visinski l-a impus pe dr. Petru Groza ca premier in primul guvern procomunist si prosovietic din istoria tarii. In 1947, Visinski (la acea vreme comisarul adjunct al Afacerilor Externe al URSS) a sosit in Romania. Cu acea ocazie, fostul procuror stalinist a vizitat si orasul Sibiu, unde urma sa tina pentru prima data o cuvantare. Incantate de perspectiva vizitei inaltului oaspete, autoritatile sibiene s-au grabit sa-l intampine, oferindu-i printre altele si titlul de cetatean de onoare al orasului. Comunicatul Consiliului Primariei Sibiu era semnat de primarul Vasile Hada, aflat in 1947 la capatul celui de-al doilea mandat in fruntea Sibiului.

"RASPLATA" PENTRU VISINSKI. Unul dintre cei mai activi oameni din anturajul lui Stalin a fost Andrei Ianuarevici Visinski (1883-1954). Jurist de meserie, el a indeplinit una dintre cele mai sangeroase partituri din timpul "Marii Terori" (1936-1938). In calitatea sa de procuror general al URSS, el a "regizat" si procesele publice incheiate cu sentinta condamnarii la moarte a membrilor "vechii garzi leniniste". Cinismul lui a mers pana intr-acolo, incat a ocupat casa unui fost "tovaras de revolutie" care fusese executat din ordinul sau. Satisfacut de competentele si zelul lui Visinski, Stalin l-a facut "misionar" pentru largirea imperiului sovietic cu noi teritorii. Printre ele s-a numarat si Romania, unde, ca si comisar, el a jucat cu diplomatie, dar si cu violenta cartea subordonarii Romaniei intereselor Uniunii Sovietice, ajutat fiind si de prezenta Armatei Rosii. Lui i se datoreaza deja celebra scena in care l-a impus pe Groza prim-ministru, batand cu pumnul in masa tanarului si incapatanatului Rege Mihai, care invoca principiile democratice ale Yaltei in alegerea Executivului roman. "Yalta sunt eu!", a replicat taios Visinski,care a plecat trantind usa. Ca membru al Comisiei Interaliate de Control care a gestionat "criza grevei regale" (august 1945 - ianuarie 1946), Visinski a respins candidaturile lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache ca ministri in Guvernul largit condus de Petru Groza. Din documentele pastrate in arhivele moscovite reiese ca acelasi Visinski i-ar fi ajutat pe comunistii romani sa obtina fonduri consistente pentru sustinerea campaniei electorale din 1946, castigate "detasat" de reprezentantii PCR.

SA LE FIE DE BINE

Dupa o asteptare de doua luni, desi termenul legal de raspuns la o solicitare oficiala este 30 de zile, Biroul de Presa al Primariei Cluj-Napoca a catadicsit sa ne raspunda la intrebarea privind cinstirea actuala a memoriei lui Molotov la Cluj. Redam in continuare textul primit din partea Primariei pastorite de Emil Boc: "Directia Invatamant Cultura, Biroul Mass-Media, Integrare Europeana, nr. 254/ 02.11.2006/ Referitor la solicitarea adresata va comunicam ca Viaceslav Molotov este cetatean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Hotararea respectiva a ramas valabila./ Biroul Mass-media, Primaria Cluj-Napoca."