x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Muzică autentică, fără vărstă, fără ani

0
Autor: Costin Anghel 02 Oct 2007 - 00:00
Muzică autentică, fără vărstă, fără ani KARINA KNAPEK/


La Muzeul Satului, sămbătă şi duminică, bucureştenii care au acceptat invitaţia la "Tarafuri şi Fanfare" a Jurnalului Naţional au trăit revenirea la origini, au simţit bucuria jocului popular, a inimilor unite in iubire de folclor.

Special - "Tarafuri şi Fanfare", la Muzeul Satului

La Muzeul Satului, sămbătă şi duminică, bucureştenii care au acceptat invitaţia la "Tarafuri şi Fanfare" a Jurnalului Naţional au trăit revenirea la origini, au simţit bucuria jocului popular, a inimilor unite in iubire de folclor.

O vioară, un ţambal, o chitară,un contrabas, o trompetă şi-o gordună... Căntări "făcute" de moldoveni, de ardeleni, de olteni şi iar de moldoveni. A fost nevoie doar de o invitaţie la joc. Chemarea a echivalat insă cu scănteia de la care pleacă focul ce mistuie codrii. N-au mai ars păduri, au "ars" suflete romăneşti. Focul muzicii a făcut să se mistuie iarba, a dispărut pajiştea verde sub atacul pingelelor orăşeneşti. Orăşenii au revenit la origini. Oameni maturi şi-au descoperit gena jocului in sănge, tineri şi tinere in blugi şmecheroşi. Iar cei mai surprinşi au fost străinii veniţi in vizită la muzeu. I-au cunoscut pe romăni aşa cum nu se aşteptau.

SIMBOLURI ROMĂNEŞTI. Hora n-are vărstă, sărba nu are reumatism, iar ţambalul şi cu basul sunt parcă sperietori pentru snobi. Numai cei ce văd in doină paşaportul romănului spre veşnicie inţeleg că prin păstrarea tradiţiilor rămănem vii, ca oameni, ca popor, ca naţiune. Incălzirea şi-o făcuseră oamenii incă de sămbătă. In prima zi a festivalului au urcat pe scenă Fanfara lui Gălan, Taraful de la Ianca - Olt, Taraful din Săngiorz Băi, Taraful de la Goicea, Taraful Vlăscean.

Duminică, spectacolul a inceput pe muzica lăutarilor de geniu ai Fanfarei din Calafindeşti. Conduşi de un Leonard Zamă, in zi de glorie, lăutarii au ridicat la cote maxime pulsul celor prezenţi. Normală ca şi respiraţia a venit hora. Iarba incepea să dispară, praful şi pămăntul deveneau suportul ce legau primordialul de realitatea de azi. Jocurile romănilor nu s-au schimbat de generaţii intregi. Să vezi cum bătrăni de 70 de ani şi tineri aflaţi la vărsta in care trăiesc poveştile de dragoste spuse de genialii Iacob şi Dan Costache din Ostroveni, Dolj, se leagă in horă, in sărbă şi chiuie cum şi strămoşii o făceau; te inalţă, te face să simţi cum pe inimă, cu litere de foc nevăzute scrie "Romăn".

LĂUTARI DE SOI. Taraful Iedera din Carei a adus in faţa miilor de oameni strănşi la festival o muzică deosebită, cum rar ai ocazia să asculţi. Muzica "Codrului", o zonă etnografică puţin cunoscută. Veselia şi zvăcul ceterelor, a coantrei şi a gordunei s-au trasmis la oameni. Cei care mai păstrau ceva din timiditatea orăşeanului neobişnuit cu jocul popular ori din ruşinea celui ce işi uitase originile au lepădat toate acestea şi au devenit şi ei, chiar dacă doar pentru căteva ore, Săteni ai Marelui Sat.

După Taraful Iedera a urcat pe scenă Taraful "Rapsozii Gorjului". Doi olteni şi două oltence cu un repertoriu plin de căntece vesele, de hore, de melodii bătrăneşti, "aşa cum se făceau odată". După numărul celor ieşiţi la joc s-ar putea spune că destui olteni sau măcar descendenţi de-ai oltenilor au vizitat muzeul duminică, in zi de sărbătoare a Jurnalului Naţional. S-a hăulit şi s-a jucat ca-n vremuri străbune. Pentru unii, praful ridicat in aer a venit ca o a doua invitaţie de revenire la origini. Horele nu mai erau de ajuns, chiuiturile nici atăt, iar tocurile au devenit inamicii numărul unu ai femeilor ce au renunţat la statutul de doamne pentru cel de sătence dansatoare, desprinse parcă din tablourile artiştilor noştri de geniu. Pantofii au rămas lăngă băncuţe, iar piciorul liber, eliberat din frăurile modernităţii, s-a sărutat cu pămăntul colbuit. Mici şi mari, mai puternici ori mai slabi, oamenii au jucat, au jucat cum doar romănii ştiu să o facă.

DOUĂ RECITALURI CA PENTRU INGERI. ltimele două recitaluri ale zilei şi ale Festivalului "Tarafuri şi Fanfare" au aparţinut lui Iacob şi Dan Costache, mirifici lăutari din Ostroveni, şi Tarafului Bucovinean, condus de acelaşi om, in zi de graţie divină, Leonard Zamă.

Lăutar cu peste 500 de melodii in repertoriu, nea Iacob i-a invăţat pe cei prezenţi că balada nu inseamnă neapărat tristeţe şi că, pentru a cănta perfect, nu ai nevoie de studii, ci de chemare, de "dar de la Dumnezeu". Căci altfel nu poţi inţelege cum acest lăutar căntă din vioară "de te scoală din boală", după cum mustăcea un spectator... Ostrovenii au adus căntece de joc şi căntece de… joacă. Să joace cei prezenţi şi să le joace şi sufletele intr-o horă a sufletelor. Muzica autentică pe care o căntă aceşti doi lăutari este ca o ştampilă pe gena romănului. In metabolismul sufletului şi al inimii, muzica populară joacă un rol primordial.

Pe cănd spectatorii incă nu se dezmeticiseră din beţia oltenească dată de muzica lui nea Iacob şi a fiului său, Dan, pe scenă a urcat Taraful Bucovinean. Sărbe, hore, căntece de joc şi multă voie bună. Păcat că... s-a terminat. Rămăne insă amintirea a două zile in care la Satul din Capitală romănii şi-au reincărcat cu energie sufletele, cu romănism inimile. La mai mare!!! A fost Festivalul "Tarafuri şi Fanfare".

Viitor

"Atăta vreme căt poporul ăsta are muzica populară şi joacă după ea n-are cum să moară. Muzica populară şi jocul sunt ale noastre şi ne reprezintă. Cănd vezi cum tinerii duc mai departe tradiţia celor bătrăni, cum invaţă să cănte şi să joace, cum aleg să păstreze muzica populară şi instrumentele ei, ştii că neamul ăsta are un viitor, unul in care muzica autentică este la loc de cinste"

Mircea Miculescu profesor, spectator la Festival

VIDEO

Sambata 29 septembrie 2007
Duminica 30 septembrie 2007

Citeşte mai multe despre:   special,   muzica,   taraful

 



Mai multe titluri din categorie

Învârteala Port-Breton sau visul de milioane al colonizării Oceaniei  

Învârteala Port-Breton sau visul de milioane al colonizării Oceaniei  
„Colonia liberă Port-Breton, 5 franci hectarul de teren, îmbogățire rapidă și asigurată, pentru orice informație adresați-vă domnului du Breil de Rays, consul al Boliviei, castelul Quimerc’h din Bannalec,...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

De luni, șoferii vor lucra online

De luni, șoferii vor lucra online
Propunerea de a se vota în Parlament o lege organică prin care să se permită accesul la locul de muncă doar celor care au certificat verde ar bloca România începând de luni. Transportatorii de mărfuri și de...

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună
Dacă ar începe vaccinarea astăzi, abia peste o lună ar putea avea certificatul verde primii angajați care ar alege să facă schema completă de vaccinare. Această problemă nu a fost luată în calcul de...

Leacuri de „curățat plămânii” în pandemie, de la un primar-mecanic

Leacuri de „curățat plămânii” în pandemie, de la un primar-mecanic
Deși, în România, mor zilnic sute de oameni din cauza Covid, localnicilor dintr-o comună maramureșeană, în care rata de infectare se apropie vertiginos de 7 la mia de locuitori, li se recomandă, pentru „binele...

Nicolae Ciucă, un premier de patru stele, scos din capacele de la sticlele de apă

Nicolae Ciucă, un premier de patru stele, scos din capacele de la sticlele de apă
După ce liderul USR, Dacian Cioloș, s-a făcut de râs în Parlament, primind doar 88 de voturi pentru învestirea unui guvern minoritar, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat numele noului premier desemn...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...
Serviciul de email marketing furnizat de