După președintele Nicușor Dan, și CES spune pas hidrocentralelor în ariile protejate

Consiliul Economic și Social (CES) a anunțat că-și menține argumentele cuprinse în avizul nefavorabil aferent Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și atrage atenția asupra riscului adoptării unor modificări legislative în lipsa consultării experților și actorilor relevanți. 

Acest anunț vine după ce, recent, președintele României, Nicușor Dan, a contestat la Curtea Constituțională adoptarea acestui proiect în Parlament. Proiectul de Lege modifică scopul ariilor naturale protejate, definite la nivel european ca zone destinate conservării biodiversității, nu activităților economice. Una din principalele prevederi ale acestui proiect adoptat de Parlament este modificarea limitelor ariilor protejate, fapt ce ar permite finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 în aceste zone și aflate foarte aproape de finalizare. Nicușor Dan contestă reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională. La rândul său, CES arată că forma actuală încalcă principiile fundamentale ale protecției acestor arii, deoarece permite intervenții rapide și intruzive într-un termen foarte scurt, cu riscul de a afecta semnificativ întregul ecosistem protejat.

Proiectul adoptat de către Parlament prevede introducerea unui Plan național de urgență fitosanitară, precum și a planurilor de urgență fitosanitară preaprobate la nivelul fiecărei arii protejate. Documentul prevede și termene decizionale scurte, iar în situații critice sunt permise unele derogări, în conformitate cu directivele europene în domeniu. „La nivel național, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului elaborează un Plan naţional de urgenţă fitosanitară aplicabil reţelei de arii naturale protejate. Planul stabilește măsurile imediate şi procedurile de intervenţie în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă fitosanitare pe teritoriul ariilor naturale protejate, asigurând coordonarea acţiunilor la nivel naţional. Planul național de urgenţă fitosanitară se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, urmând a fi actualizat periodic în funcţie de riscurile fitosanitare identificate”, se arată în proiect. 

CES: Tăierile sanitare nu mai sunt soluții

„Soluția legislativă urmărește instituirea unor intervenții rapide pentru a limita atacurile dăunătorilor, dar acest lucru are, din practica altor state, un efect invers: de extindere și agravare a fenomenului. Astfel, sunt irosite resurse și se intervine într-o zonă care, prin definiție, trebuie lăsate să evolueze natural, fără intervenții frecvente. Intervențiile pot avea loc în schimb pe partea de conservare/renaturare, după caz. Această concluzie este susținută de studii și practici europene consistente documentate prezentate în Anexa 1”, spune însă CES. Salvarea și tăierile sanitare nu mai sunt considerate instrumente eficiente de control al dăunătorilor, ci doar elemente marginale într-un plan mai amplu de gestionare a riscurilor. În pădurile cu valoare ridicată de conservare, cum sunt parcurile naționale și naturale, accentul trebuie pus pe menținerea proceselor naturale, pe observarea dinamicii ecosistemelor și pe facilitarea regenerării naturale după faza de declin a focarelor.

Proiectul de lege în discuție ignoră însă această logică ecologică și riscă să reactiveze o abordare depășită, centrată pe exploatare în plină fază de criză. Prin mecanismele introduse, în special definirea vagă a „urgenței fitosanitare” și instituirea „aprobării tacite” în lipsa unui răspuns administrativ în cinci zile, se creează posibilitatea intervențiilor rapide, dar slab fundamentate, chiar în zone de protecție integrală, susține CES. Mai mult, prin introducerea unui cadru permisiv pentru intervenții silvice în plină fază de atac, se creează premisele degradării ireversibile a ariilor naturale protejate și se subminează principiul fundamental al conservării integrale, mai arată CES.

„Este esențial de subliniat că zonele de protecție integrală reprezintă doar aproximativ 2% (160.000 ha în România) din fondul forestier național, dar concentrează cele mai valoroase ecosisteme din punct de vedere al biodiversității. În restul de 98% din pădurile României, exploatarea și lucrările silvice se desfășoară deja liber, conform amenajamentelor. Extinderea presiunii de intervenție și asupra celor câteva insule de natură nealterată ar însemna pierderea ireversibilă a unui patrimoniu unic”.

din raportul CES

„Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos”.

din sesizarea de neconstituționalitate a președintelui Nicușor Dan

Proiectele declarate de interes național

Prin Ordonanța de Urgență 175 emisă în decembrie 2022, Guvernul a publicat o listă cu 11 proiecte hidroenergetice care au fost declarate de interes național, încercând astfel să urgenteze finalizarea lor, având în vedere că toate au fost demarate înainte de 1989. Pe această listă se regăseau:

• Livezeni-Bumbești, pe râul Jiu;

• Cornetu-Avrig, pe râul Olt;

• Pașcani, pe râul Siret;

• Răstolița (râul Răstolița);

• Surduc-Siriu (râul Bâsca);

• râul Siret, pe sectorul Cosmești-Movileni;

• râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz;

• Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca);

• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a;

• Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj;

• Dezvoltarea centralei termoelectrice (CTE) Iernut, prin construcția unei termocentrale noi.

Ce spune CJUE

Proiectele mai multor hidrocentrale, ale căror construcții au început înainte de 1989, se suprapun astăzi peste situl Natura 2000, arie protejată desemnată ulterior începerii construcțiilor, ceea ce a dus la blocarea mai multor investiții ale Hidroelectrica. Totuși, în 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în care se spune că în situație de criză energetică se permite construirea unor capacități de producție de energie fără respectarea tuturor pașilor pentru obținerea avizelor de mediu. O astfel de situație se înregistrează astăzi, când criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și renunțarea la combustibilii fosili impune găsirea unor noi surse pentru producerea energiei electrice. 

România are 60.000 km pătrați de arii protejate

Natura 2000 este o rețea de arii protejate care acoperă cele mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa. Este cea mai mare rețea coordonată de arii protejate din lume, extinzându-se pe toate cele 27 de state membre ale UE, atât pe uscat, cât și pe mare. Siturile din cadrul Natura 2000 sunt desemnate în temeiul Directivelor privind păsările și habitatele. În conformitate cu prevederile acestei directive, România are declarată arie protejată o suprafață terestră de 54.214 km pătrați și 6.362 km pătrați suprafață marină.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Axios: SUA sunt gata să ofere garanții de tipul Articolului 5 din NATO Ucrainei. Trump îl trimite pe Witkoff să discute cu Zelenski