Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ascunsă în anii regimului comunist, istoria bisericilor şi proprietăţilor acestora a fost altă sămânţă de vrajbă între cetăţenii României post-ceauşiste. În Transilvania mai ales, grupuri din aceeaşi comunitate etnică se înfruntau pentru menţinerea sau redobândirea instituţiilor de cult. Astfel de scene au speriat guvernul şi parlamentarii, după cum relatează Ion Raţiu în notele sale din toamna lui 1990.
La 1 noiembrie, bunăoară, Dan Marţian, preşedintele Adunării Deputaţilor, a convocat câţiva parlamentari într-o întrunire, speriat de ştirea că la Baia Mare greco-catolicii vor să intre cu forţa în catedrala ce-a fost a lor, dar care, din 1948, aparţinea ortodocşilor. S-a decis formarea unei delegaţii care să se deplaseze la faţa locului ca să-i împace. În sala mare a Prefecturii din Baia Mare s-au dezlănţuit spiritele. O lozincă mare orna instituţia, anunţând în spiritul Pieţei Universităţii: "Noi de-aicea nu plecăm,/ Nu plecăm acasă/ Până nu redobândim/ Catedrala nostră". "Toţi vor bisericile lor, astăzi în mâinile ortodocşilor, consemna Raţiu. O tânără ţărancă, foarte elocventă. Pleda în plină ignoranţă, dar utiliza cuvinte alese şi potrivite. Mulţi cu lacrimi în ochi. Mulţi agresivi. Le-am promis sprijin şi am plecat."
Pe cine să sprijini însă?! La Episcopatul Greco-Catolic, episcopul Lucian Mureşan clama restitutio in integrum. În cele din urmă, a acceptat provizoratul unor slujbe alternative în fostele biserici greco-catolice. În sediul Episcopiei Ortodoxe prudenţa îndemnase la pustiu. Astfel că delegaţii s-au dus acasă la Protopopul Gavril Mociran. Prelatul i-a servit pe "aleşi" cu tradiţionalele pâine, slană şi ţuică. De restituirea bisericilor n-a vrut însă să audă, învinuindu-i pe capii bisericii greco-catolice de dihonia vârâtă între creştinii uniţi până mai anul trecut. Încă mai radical s-a pronunţat a doua zi Episcopul Iustinian Chira. "Se ascunde în spatele teoriei şi doctrinei canonice ortodoxe, potrivit căreia bisericile aparţin credincioşilor, menţiona diaristul. Şi cum ei au majoritatea numerică astăzi, vor reţine marea majoritate a bisericilor greco-catolice sechestrate de stat în 1948."
Nu doar între credincioşi creştini s-au încurcat lucrurile. Dinspre comunitatea evreiască se făceau auzite plângeri despre antisemitismul din România. Lămuririle au intrat în misiunea unei delegaţii a Congresului Evreiesc Canadian sosite la Bucureşti. "Nu există antisemitism în România; există anti-antisemitism", nota Ion Raţiu ca o concluzie finală a participanţilor la discuţii.
Prilejuri de uimire pentru schimbările de atitudini şi credinţe afli în multe din însemnările lui Ion Raţiu. Iniţiativa secretă a lui Victor Atanasie Stănculescu de a-l vizita pe ex-Regele Mihai la Versoix e una dintre acestea. După ce generalul în care Ceauşescu îşi investise degeaba speranţele a îndeplinit funcţia de ministru al economiei naţionale până în februarie 1990, a reintrat în atribuţiile de ministru al armatei. Fără îndoială că numindu-l într-o asemenea importantă funcţie, şi preşedintele Iliescu şi premierul Roman l-au considerat un colaborator fidel. În secret însă, ministrul armatei l-a vizitat pe fostul Rege Mihai, considerat periculos rival de noii conducători ai României.
Într-o convorbire telefonică purtată de Ion Raţiu cu Regele Mihai în decembrie, fostul monarh a confirmat primirea lui Victor Stănculescu la reşedinţa sa. Aţi ajuns la vreo concluzie? l-a întrebat Raţiu fără să precizeze însă în însemnările sale despre ce planuri ar fi vorbit. "La nici una, ar fi zis fostul rege. A fost o întrevedere de luare de contact."
Citește pe Antena3.ro
