Inundatiile produse in Bucuresti au readus in actualitate o problema veche de peste 100 de ani: canalizarea Capitalei. In conditiile in care Bucurestiul de acum are peste 2 milioane de locuitori, fata de cei 420.544 existenti in 1918.
TARA CANALELOR PREA INGUSTE
Inundatiile produse in Bucuresti au readus in actualitate o problema veche de peste 100 de ani: canalizarea Capitalei. In conditiile in care Bucurestiul de acum are peste 2 milioane de locuitori, fata de cei 420.544 existenti in 1918.
Trasi de maneca de cetateni, dar si de presa, edilii se dezvinovatesc cu aceleasi cuvinte: "Sistemul de canalizare este vechi si nu face fata apelor pluviale".
ASCUNS. Cauta degeaba canalul pentru a-l desfunda |
REVARSARILE DAMBOVITEI
|
In secolul al XIX-lea, Bucurestiul era inundat aproape in fiecare primavara de apele Dambovitei. Zagazurile de la morile construite pe maluri impiedicau cursul apei, iar proprietarii refuzau sa le darame. Asa ca in anul 1861, Consiliul Municipal a decis desfiintarea fortata a zagazurilor. Cu toate acestea, apele umflate ale Dambovitei au continuat sa se reverse peste cartierele marginase ale Capitalei. Astfel, in 1864, a avut loc una dintre cele mai puternice inundatii. Dambovita a "inecat" atunci multe dintre mahalalele Bucurestilor. Consecintele au fost atat de grave, incat insusi domnitorul Cuza, insotit de doctorul Carol Davila, a condus masurile de salvare. In anul urmator, din cauza unor noi inundatii catastrofale, s-a votat Legea pentru desfiintarea morilor de pe Dambovita. Legea mai prevedea intocmirea de studii pentru canalizarea raului, infiintarea de splaiuri si rectificarea cursului apei.
|
EXPLICATII
|
Caseta colectoare pentru canalizarea orasului se afla exact sub albia raului Dambovita. Construita pe vremea regimului Ceausescu in perioada 1986-1989 de Intreprinderea pentru Amenajarea Complexa a raului Dambovita, caseta nu respecta acelasi traseu cu cel al raului din cauza metroului. Caseta are o latime si inaltime intre 3 si 4 metri de la Ciurel la Elefterie si de la Podul Marasesti la Vitan pana la Glina. Surpriza! Exact in centru, adica la Piata Unirii, ea nu mai exista. Dimensiunile canalizarii pe unde este deviata apa din centrul orasului sunt mult mai mici, atingand pe alocuri numai 1,80 metri inaltime.
Pentru evitarea inundatiilor stradale ar fi necesara continuitatea casetei colectoare. Acum, apele pluviale colectate in caseta pana la Izvor sunt deviate pe la Izvor, Eroii Sanitari, Cotroceni, Doctor Staicovici, pe unde exista fosta canalizare a orasului. Devierea se face printr-un canal colector pana dupa Piata Unirii. Dupa aceasta ruta ocolitoare, apele pluviale reintra pe canal dincolo de Pasajul Marasesti. Asigurarea continuitatii ar fi destul de costisitoare", a declarat Carmen Dinu, reprezentant al ANAR. O alta problema este aceea ca in caseta sunt colectate atat apele menajere, cat si apele pluviale, potrivit datelor SGA. Acestea nu pot fi ecologizate deoarece statia de epurare Glina nu a fost inca finalizata. Lucrarile la statia Glina au inceput inainte de 1990. Pentru retehnologizare si punere in functiune, Primaria Capitalei trebuie sa investeasca aproximativ 300 milioane de euro. (Elena Stan) |
PRIMARII ATACA APA NOVA
|
Primarul sectorului 2 al Capitalei, Neculai Ontanu (foto), a solicitat, ieri, convocarea unei sedinte extraordinare a CGMB, pentru a-l imputernici pe edilul-sef Adriean Videanu sa inceapa demersurile pentru a rezilia contractul cu Apa Nova, considerata principatul vinovat de inundatiile din Bucuresti. Solicitarea lui Ontanu vine la o zi dupa explicatiile puerile date de un oficial al Apa Nova. Acesta declarase marti ca prezenta apelor pe strazi a fost cauzata de dusul de dimineata al bucurestenilor.
Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, se declara si el foarte nemultumit de serviciile concesionarului serviciului de apa, mai ales ca acesta incaseaza lunar de la bucuresteni aproximativ un milion de euro pentru serviciul de canalizare al orasului. Cat priveste explicatiile date de reprezentantii societatii, Vanghelie a spus ca, in urma afirmatiilor facute in fata prefectului de reprezentantul Apa Nova, a avut o dilema miercuri dimineata, nestiind ce sa aleaga intre satisfacerea nevoilor fiziologice si dusul de dimineata.
Adriean Videanu a admis aseara ca prevederile contractului de concesiune incheiat cu Apa Nova sunt "proaste" si "paguboase" si de-o parte, si de alta, dar a exclus rezilierea intelegerii, mergand pe varianta renegocierii ei". (Magda Colgiu)
|