Nu ne mai tine haznaua

Inundatiile produse in Bucuresti au readus in actualitate o problema veche de peste 100 de ani: canalizarea Capitalei. In conditiile in care Bucurestiul de acum are peste 2 milioane de locuitori, fata de cei 420.544 existenti in 1918.

Inundatiile produse in Bucuresti au readus in actualitate o problema veche de peste 100 de ani: canalizarea Capitalei. In conditiile in care Bucurestiul de acum are peste 2 milioane de locuitori, fata de cei 420.544 existenti in 1918.

Trasi de maneca de cetateni, dar si de presa, edilii se dezvinovatesc cu aceleasi cuvinte: "Sistemul de canalizare este vechi si nu face fata apelor pluviale".

PROBLEME VECHI. Primele mari canale colectoare de scurgere se vor construi intre anii 1831-1859. Desi initial se preconizase construirea a cinci canale, se vor realiza doar doua: unul de piatra, sub caldaramul podului Targului de Afara - terminat pe deplin in 1875 - si altul sub ulita Nemteasca (Smardan). Din aceeasi perioada trebuie mentionat marele sant de scurgere realizat in timpul domniei lui Alexandru Ghica din capul Podului Mogosoaiei prin strazile Buzesti si Berzei in Dambovita. Si atunci, canalizarea era o problema deficitara, care trebuia rezolvata. In 1864 incepe sa fie construit un nou sistem de canale colectoare, ovoidale, de caramida, pe Strada Frantuzeasca (azi Maior Octavian Nita) si pe Podul Mogosoaiei pana la capul podului. (Azi Piata Victoriei).

FONDURI. Si pe vremuri, ca si acum, edilii se plangeau de lipsa banilor necesari modernizarii Capitalei, insa nu s-au dat batuti. Administratia de atunci a gasit totusi o solutie. Taxa asupra articolelor supuse la accize a fost una dintre principalele mijloace de procurare a banilor necesari transformarilor edilitar-urbanistice. La un moment dat, marfurile supuse taxei accizelor au inclus, pe langa articolele de lux, aproape toate produsele textile si de pielarie si multe produse din metal. Taxele colectate de la populatie nu erau suficiente pentru realizarea lucrarilor edilitare. De aceea, cea mai mare parte a acestor modernizari s-a facut prin imprumuturi, in conditii extrem de grele. Primaria a facut intre anii 1903-1912 sase imprumuturi in valoare de 120,5 milioane de lei.

ASCUNS. Cauta degeaba canalul pentru a-l desfunda

SECOLUL XX. La inceputul secolului trecut, intr-o Capitala care avea 320.000 de locuitori si se intindea pe o suprafata de 5.500 de hectare, reteaua de canalizare era de 146,9 km. In 1907 s-au mai executat canale colectoare pe o lungime de 3,5 km, iar in urmatorii ani s-au executat canale pe alti 14,4 km, insumandu-se astfel 164,8 km de canale. Din totalul strazilor orasului, care avea in 1907 putin peste 320.000 de locuitori, erau canalizate numai o patrime, motiv pentru care, in 1910, aproape jumatate din casele orasului au fost inundate.

In 1911 a fost realizat de Uzinele comunale Bucuresti (in baza datelor de atunci) un proiect de canalizare a orasului Bucuresti. S-a ajuns atunci la 250 kilometri de retea care admitea o intensitate a ploii de 60 de litri/metru patrat si ora.

SECOLUL XXI. In 1981 s-a analizat reteaua existenta de Intreprinderea Apa Canal Bucuresti si erau circa 1.525 km. Lungimea totala a retelei de canalizare este, in 2005, de 2.541 km, din care: canale de serviciu si colectoare secundare: 1.446 km, canale colectoare principale: 305 km, racorduri de canal - 790 km. Populatia de astazi a Capitalei este de doua milioane de locuitori, orasul extinzandu-se acum pe o suprafata de 22.800 de hectare.

REVARSARILE DAMBOVITEI

In secolul al XIX-lea, Bucurestiul era inundat aproape in fiecare primavara de apele Dambovitei. Zagazurile de la morile construite pe maluri impiedicau cursul apei, iar proprietarii refuzau sa le darame. Asa ca in anul 1861, Consiliul Municipal a decis desfiintarea fortata a zagazurilor. Cu toate acestea, apele umflate ale Dambovitei au continuat sa se reverse peste cartierele marginase ale Capitalei. Astfel, in 1864, a avut loc una dintre cele mai puternice inundatii. Dambovita a "inecat" atunci multe dintre mahalalele Bucurestilor. Consecintele au fost atat de grave, incat insusi domnitorul Cuza, insotit de doctorul Carol Davila, a condus masurile de salvare. In anul urmator, din cauza unor noi inundatii catastrofale, s-a votat Legea pentru desfiintarea morilor de pe Dambovita. Legea mai prevedea intocmirea de studii pentru canalizarea raului, infiintarea de splaiuri si rectificarea cursului apei.

EXPLICATII

Caseta colectoare pentru canalizarea orasului se afla exact sub albia raului Dambovita. Construita pe vremea regimului Ceausescu in perioada 1986-1989 de Intreprinderea pentru Amenajarea Complexa a raului Dambovita, caseta nu respecta acelasi traseu cu cel al raului din cauza metroului. Caseta are o latime si inaltime intre 3 si 4 metri de la Ciurel la Elefterie si de la Podul Marasesti la Vitan pana la Glina. Surpriza! Exact in centru, adica la Piata Unirii, ea nu mai exista. Dimensiunile canalizarii pe unde este deviata apa din centrul orasului sunt mult mai mici, atingand pe alocuri numai 1,80 metri inaltime. Pentru evitarea inundatiilor stradale ar fi necesara continuitatea casetei colectoare. Acum, apele pluviale colectate in caseta pana la Izvor sunt deviate pe la Izvor, Eroii Sanitari, Cotroceni, Doctor Staicovici, pe unde exista fosta canalizare a orasului. Devierea se face printr-un canal colector pana dupa Piata Unirii. Dupa aceasta ruta ocolitoare, apele pluviale reintra pe canal dincolo de Pasajul Marasesti. Asigurarea continuitatii ar fi destul de costisitoare", a declarat Carmen Dinu, reprezentant al ANAR. O alta problema este aceea ca in caseta sunt colectate atat apele menajere, cat si apele pluviale, potrivit datelor SGA. Acestea nu pot fi ecologizate deoarece statia de epurare Glina nu a fost inca finalizata. Lucrarile la statia Glina au inceput inainte de 1990. Pentru retehnologizare si punere in functiune, Primaria Capitalei trebuie sa investeasca aproximativ 300 milioane de euro. (Elena Stan)

PRIMARII ATACA APA NOVA

Primarul sectorului 2 al Capitalei, Neculai Ontanu (foto), a solicitat, ieri, convocarea unei sedinte extraordinare a CGMB, pentru a-l imputernici pe edilul-sef Adriean Videanu sa inceapa demersurile pentru a rezilia contractul cu Apa Nova, considerata principatul vinovat de inundatiile din Bucuresti. Solicitarea lui Ontanu vine la o zi dupa explicatiile puerile date de un oficial al Apa Nova. Acesta declarase marti ca prezenta apelor pe strazi a fost cauzata de dusul de dimineata al bucurestenilor. Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, se declara si el foarte nemultumit de serviciile concesionarului serviciului de apa, mai ales ca acesta incaseaza lunar de la bucuresteni aproximativ un milion de euro pentru serviciul de canalizare al orasului. Cat priveste explicatiile date de reprezentantii societatii, Vanghelie a spus ca, in urma afirmatiilor facute in fata prefectului de reprezentantul Apa Nova, a avut o dilema miercuri dimineata, nestiind ce sa aleaga intre satisfacerea nevoilor fiziologice si dusul de dimineata. Adriean Videanu a admis aseara ca prevederile contractului de concesiune incheiat cu Apa Nova sunt "proaste" si "paguboase" si de-o parte, si de alta, dar a exclus rezilierea intelegerii, mergand pe varianta renegocierii ei". (Magda Colgiu)