Nu se moare de batranete, ci de boala

18 Oct 2004 • 00:00

IN PREMIERA

"Sa dam viata anilor si ani vietii." E principiul pe care si-a cladit cariera Ana Aslan.

MAGDA MARINCOVICI

Ne-am obisnuit sa spunem despre Ana Aslan ca este descoperitorul Gerovitalului, dar ea a fost, totodata, o femeie careia i-au placut bijuteriile, bauturile fine si blanurile

In noaptea de 19 mai 1988, magnolia din fata Institutului National de Geriatrie si Gerontologie de la Otopeni a ramas fara flori. Doamna profesor - cum ii mai spun si azi cei ce au lucrat cu ea in institutul care-i poarta numele - abia accepta sa fie operata. Paradoxal, dar Ana Aslan se lasa foarte greu pe mainile medicilor. Este operata de profesorul Setlacec de cancer de colon, depistat intr-o faza incipienta, mai putin agresiv in cazul varstnicilor. Dar in noaptea cand la Institutul "Ana Aslan" a plouat cu flori de magnolii, doamna profesor e operata din nou din cauza unei infectii cu microbul Pioceanic, luat din spital. Inchide ochii pentru totdeauna la 91 de ani, convinsa ca boala a fost de vina si nu batranetea.

Toata viata a crezut ca: "Nu se moare de batranete, ci de boala". A fost crezul Anei Aslan, probat cu propria-i experienta de viata. Acest crez a ajutat-o sa creeze marca Gerovital, cunoscuta in intreaga lume, sa promoveze o stiinta noua, geriatria, si sa infiinteze primul institut dedicat luptei contra batranetii si bolilor ei. "A fost lucrarea deosebita a lui Dumnezeu, in 1952. Atunci genialitatea s-a numit Ana Aslan. Doamna profesor a avut sansa sa intalneasca un medic pe scaunul primului ministru din acea vreme. Era profesorul C.I. Parhon, care o sustine sa puna bazele, in premiera mondiala, Institutului de Geriatrie", povesteste conf. dr. Maria Georgescu, actualul director al institutului.

DESTIN. Ana a venit pe lume la 1 ianuarie 1897, la Braila, ca mezina sotilor Sofia si Margarit Aslan. Se pare ca Ana a mostenit mai mult din firea mamei, o bucovineanca frumoasa si instruita, cu vreo 20 de ani mai tanara decat sotul ei. Totusi, s-a impacat greu cu gandul ca Ana voia sa se faca doctor. Zicea ca-i nepotrivita medicina pentru o fata. Neinduplecarea mamei cedeaza cand Ana trece direct la greva foamei. Dar Ana Aslan putea fi la fel de bine si pilot. La 16 ani, visa sa ajunga pilot si chiar zboara cu un mic aparat, tip Bristol - Coanda. Dar era randuit ca Ana Aslan sa faca inconjurul lumii gratie unei cariere desavarsite de medic.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

ANA ASLAN, UN NUME CARE A FACUT INCONJURUL LUMII

Ana Aslan a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti intre 1915 si 1922. A fost profesor titular la clinica medicala din Timisoara (1945-1949), sef de sectie la Institutul de Endocrinologie, din Bucuresti (1949-1958), iar din 1958, director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie din Bucuresti.

A fost membru al Academiei de Stiinte din New York, al Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si igiena sociala, membru de onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative, membru in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie, membru al Societatii Nationale de Gerontologie din Chile, presedinta a Societatii Romane de Gerontologie etc. Ana Aslan primeste in 1952, la palatul Organizatiei Mondiale a Sanatatii din Geneva, premiul international si medalia "Leon Bernard", prestigioasa distinctie acordata de OMS, pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.

In 1952 prepara vitamina H3 (Gerovital), produs farmaceutic folosit in tratamentul fenomenului de imbatranire, precum si in bolile batranetii. A inventat (impreuna cu I. Polovrageanu) noul produs geriatric Aslavital, brevetat in 1980.

ENDOCRINOLOGIE SI GERIATRIE

Constantin I. Parhon (foto) intra in categoria savantilor cu multe realizari in premiera. Intre 1934-1935 infiinteaza catedra de endocrinologie la Facultatea de Medicina din Bucuresti, Societatea de Endrocrinologie si revista Bulletin et memoires de la Societe dâendocrinologie, descrie primele cazuri de boala Cushing macrogenitosomie precoce, impreuna cu Stefan Milcu. Intr-un articol publicat in 1913, privitor la importanta functiilor endocrine in timpul vietii embrionare si fetale, va sustine printre primii ca secretiile interne au un rol insemnat.

Inca din 1900, C.I. Parhon publica primul sau articol consacrat unor functii mai putin cunoscute ale ovarului, enunta ipoteza asupra secretiei endocrine a ovarului, ipoteza demonstrata 40 de ani mai tarziu prin izolarea hormonilor gonadici.

C.I. Parhon a realizat primele extracte lipidice ovariene, inaugurand in Romania opoterapia.

A efectuat numeroase cercetari clinice si experimentale asupra batranetii, domeniu pe care l-a numit "ilikibiologia".

A fost convins, ca si eleva sa Ana Aslan, ca batranetea poate fi prevenita si tratata ca orice boala.

C.I. Parhon este fondatorul in tara noastra al geriatriei, domeniu continuat cu stralucire de Ana Aslan.